931 matches
-
Angela să vază dacă e cazu’ să stropim iară cartofii șî s-adune niscai lobădă șî fasole teci dacă s-o fi făcut... - Aiii, abia aștept să facă fasole teci cu lapte acru și untură legată. Ia, zi-mi tale - caș, urdă, brânză de burduf mai aveți? Ah, ce dor îmi e de-o mămăligă dreasă... - Ho, bă, că ț-o face mă-ta ce-oi vrea. Așa, vez’!... Hobzoaica ieu crez că ie la iea acas’ în Câmpuri, n-am
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
notă fermecătoare, jucăușă. Cuprindea aspecte de la concursurile la care a participat și rezultatele obținute, la vacanțele petrecute la bunici, precum și poznele făcute, de cele mai multe ori cu fiul unui cioban, acolo, la poalele munților unde acesta își avea stâna, de unde furau caș dulce și-l vindeau, pe te miri ce, celorlați copii, pe prundișul gârlei. Urma apoi adolescența. Aici se împleteau harul povestitorului cu cel al scriitorului. Apăreau numele câtorva fete de care se îndrăgostise și de care legase jurăminte. Una dintre
PROMISIUNEA DE JOI (V) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351918_a_353247]
-
și-a auzit; La vecina s-a oprit, Și cum era bâlbâit, Îi vorbi puțin răstit: - Tu mă știi că-s om cinstit? Am oii multe, și-un măgar, Am căruță, am și car.... * La stână dacă-ai urca, Brânză, caș, lapte ți-oi da... Nu te pun să faci nimic, Numai țuică, în ibric, Să-o fierbi când m-am trezit, Să am poftă de muncit. Fata a strâmbat din nas, Că mi-l lăsă fără glas. Dar mămuca dumneaei
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351962_a_353291]
-
și-a auzit; La vecina s-a oprit, Și cum era bâlbâit, Îi vorbi puțin răstit: - Tu mă știi că-s om cinstit? Am oii multe, și-un măgar, Am căruță, am și car.... * La stână dacă-ai urca, Brânză, caș, lapte ți-oi da... Nu te pun să faci nimic, Numai țuică, în ibric, Să-o fierbi când m-am trezit, Să am poftă de muncit. Fata a strâmbat din nas, Că mi-l lăsă fără glas. Dar mămuca dumneaei
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351961_a_353290]
-
un înger, cum era cazul avvei Anuf în toate zilele, fie de un preot care venea la el din când în când. Astfel, un avvă Ioan a primit timp de trei ani de zile în fiecare duminică Sfintele Taine și, cași avva Anuf, trăia și fizic din ea, fiindcă nu mai gusta altă mâncare. Cunoaștem, de asemenea, un avvă Marcu Egipteanul care a rămas treizeci de ani fără a-și părăsi chilia și la care un preot venea din când în
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
români care v-au vizitat sau care vă vor vizita, și care sunt, din fericire, tot mai mulți... - Prin dragostea și strădaniile acestor os �tenitori, pelerinii români care vin să se în �chine în Țara Sfântă află aici, pe lângă lă �cașurile de rugăciune în care pot să asculte slujbele în limba română, și locuri de găz �du �ire și de călăuzire în cercetarea Locurilor Sfin �te ale Creștinismului. Bucuria tuturor este aceea de a găsi aici adevărate case căl �duroase, bisericești
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
spițari *.Oceanule apa-ți rèce,Dar-ar Dumnezeu să-ți sèce,De-ai fi fost săcat demultEu nu te-aș mai fi trecut.Și nici nu te trecè nime,Să fie străin ca mine. Că străinu-ica și spinu’,Mai amar cași veninu’.Rău îiDoamne prin străini, Ca și pomul printre spini.Spinu’crește’n lung și-n latPomul rămâne uscatBate vântul și-l usucă,Spinul crește și-l astupă.America,mult departe,Țarăde străinătate,Dolaru’cât îi de mare,Îl plătim
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
continua școala: „Eu am de învățat, nu pot / Să trag o fugă pân’ acasă./ Aș vrea să fug de-aici, să fug de tot / Dar e ceva ce nu mă lasă. N-aș vrea să calc dorințe, ale voastre. / E cași cum aș încălca un jurământ. / Voi merge până-n pânzele albastre, / Chiar de ar trebui să fac cu iadul legămănt”. Primul fior al iubirii îl sperie și-l fascinează totodată, eul liric confesându-se intimprin aceleași acorduri coșbuciene, Liceanul, copil încă
RECENZIE. CELLA NEGOIESCU. VOL. ARC DE CURCUBEU , AUTOR VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351689_a_353018]
-
viața păscând oile vara pe munte, unde mi-am făcut o stână renumită. Iarna am împletit coșuri, am cioplit fluiere și linguri. Astfel toată viața mi-am petrecut-o îngrijind-mi gospodăria. Mergeam pe la târguri de sărbători, unde vindeam brânză, caș, oi, sau coșuri și fluiere. Fiul meu a crescut pe lângă mie, însă iubind cartea a ajuns învățător. Azi nepoții sunt mari. Am doi nepoți și o nepoată, unul de 20 de ani altul de 18, iar fata de 16. - Bine
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
că deh, lucrul în tura de noapte e mai greu și se întorsese când se crăpa de ziuă, mirosind a băutură. E drept că el, maistrul, pusese în mai multe rânduri niște „boboci” să-l urmărească dar pe ăștia cu caș la gură, nu poți să te bizui niciodată. - Meștere, după ce a trecut de magazie, a intrat pe holul dinspre cantină dar acolo nu e lumină și l-am pierdut din vedere. Azi așa, mâine așa, până când și-a zis că
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356426_a_357755]
-
maimuțele străine Să le fie, ce, tătuci?! Mama lor de mameluci! Ce bine le-ar sta în furci, Să-i lași, nația ți-o spurci! Doar noi știm să facem prunci Buni de trudă și războaie Crescuți cu mei și caș de oaie; Nu Danone, nu tu Milka, Ăștia, chiar, nu-s buni de nica! Doamne, cum dormi tu în criptă Și Moldova ta iubită E atât de chinuită! Nu știu ce popor, preasfinte, Ai lăsat tu moștenire!? Ca să îți tratezi un dinte
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
și-a auzit; La vecina s-a oprit, Și cum era bâlbâit, Îi vorbi puțin răstit: - Tu mă știi că-s om cinstit? Am oii multe, și-un măgar, Am căruță, am și car.... La stână dacă-ai urca, Brânză, caș, lapte ți-oi da... Nu te pun să faci nimic, Numai țuică în ibric, Să o fierbi când m-am trezit, Să am poftă de muncit. Fata a strâmbat din nas, Că mi-l lăsă fără glas. Dar mămuca dumneaei
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]
-
îndărătnicise să iese cu oile-n câmp mult prea devreme în primăvara aceea. Și asta-i cam supărase pe ceilalți ciobani din sat. “Bădie Nică, îl necăjeau sătenii, ai iernat la stână?. Pesemne că ai de-acum leasa plină di caș ... Și ca mâine-poimâine tunzi oile ... Nică nu era prea vorbăreț dar avea pentru fiecare vorbă scurtă și apăsată: “Măi flecarule, La vorba ta o să-ți răspundă bâta mea ... ”. Și, cu capul în pământ, puțin șchiopătând cu dreptul, de la o trântă
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
Nici nu se zărea Parisul din văgăună, era o abstracțiune piața centrală a continentului, japonezii ne priveau cu ochii mijiți și nici măcar nu se mirau și nu se arătau îngrijorați de frămîntările văgăunenilor cu privire la soarta salamului de Sibiu și a cașului din Suceava cea plină de istorie medievală, cu domnitori și prințese, luptători duri pentru cruce și negustori ce se tocmeau, cu un calm exasperant, începînd de la gerul Bobotezei și pînă la apariția primilor ghiocei mai albi și mai puri ca
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
acei cinci ani petrecuți lângă Călinescu au reprezentat o facilitate pentru întreaga dumneavoastră carieră? - Nu. Un prilej. Întâi , știam că monstrul, cum îi ziceam noi cu devotement, mă citește. Asta mă obliga la o anume rigoare, la o anume atitudine, cași exigența lui Ivașcu, care nu publica orice prostii. Ivașcu ne zicea, mai în glumă, mai în serios, „că un redactor la „Contemporanul” trebuie să scrie de trei-patru ori pe an ca să vadă lumea că n-a murit sau că nu
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
fierăritul, păstoritul și butinăritul, torsul și țesutul. Butinăritul este reprezentat prin obiecte de uz casnic și gospodăresc precum: cofă, doniță, budârlău (untar, vas din lemn în care se obține untul), berghezeu (obiect de lemn cu palete la capăt pentru strânsul cașului), sculpturi în lemn, rame pentru icoane, tablouri, stative, brai, obiect cu care se bătea brânza frământată. Într-o cameră este amenajată o stână tradițională care cuprinde toate obiectele de păstorit. Într-o altă sală se află o expoziție de fierărie
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
animale și păstori blânzi și primitori, bucuroși să aibă oaspeți aici în frumusețea și singurătatea muntelui. Călătoria noastră pe munte sfârșește la stâna turistică Borcutu, unde ne așteaptă darurile ospeției: colac frumos împletit, sare, zmeurată și mesele pline de urdă, caș, ciorbă de miel cu înjintuit, saramură de păstrăv, mămăliguță. Și pentru că viața păstorului nu este despărțită de cea a cântecului și pentru a spori atmosfera de sărbătoare, masa este servită în acompaniament de muzică tradițională interpretată de „Frații Hariuc”, de
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
și paharele cu lichidul verzui. Atmosfera păcălește liniștea, dar vecina gureșă întrebă, pe neașteptate : - Ce cocoană ești tu, să te sulemenești așa ? Una din fete îi sare în apărare : - Ce te iei de mica, bre ? - Tu să taci, că ai caș la gură ! - E-te, na ! Tale ai sirop de cetină ! - Vai de școala ta ! - Deșteptul tace, Dumnezeu face dreptate. Gazda intervine cu tact, zâmbind fiecăreia. - V-a plăcut dulceața ? - Să-ți lingi deștele, da' ea n-o prețuie ! - Am lăsat
CÂRCOTAŞE CU SEX-APPEL !, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355616_a_356945]
-
a lăsat tractorul, că la ferma de oi era mai bine. Acolo era șef unchiul și nașul său Gheorghe. Noi, copiii ne aflam în al șaptelea cer de bucurie după mulsoare, când tata împreună cu nanu Gheorghe închega laptele și făceau cașul, care pe urmă, după ce îl sărau cum se se făcea din moși-strămoși devenea brânză. După ce umpleau gălețile din mulsul oilor, deșertau laptele într-un vas mare pentru închegat, numit «putină» în care se turna chiag de miel fraged, proaspăt și
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
se turna chiag de miel fraged, proaspăt și bolborosind numai de ei știutele cuvinte magice în timp ce mestecau laptele, așteptam vre-o 20-30 minute să se închege. Iată acesta era momentul bucuriei noastre mari. Laptele se prefăcea sub privirea noastră în caș și înaintze de al deșerta în strecători, tata ori nanu Gheorghe ne umleau o gălețică mică de vre-o 5 litri și «ardeo mă bade», făceam câte o burtică de mai mare dragul... După asta cașul era turnat în strecători
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
sub privirea noastră în caș și înaintze de al deșerta în strecători, tata ori nanu Gheorghe ne umleau o gălețică mică de vre-o 5 litri și «ardeo mă bade», făceam câte o burtică de mai mare dragul... După asta cașul era turnat în strecători, niște șervețele țesute cu fir mai rar ca să se scurgă zărul, după care fiind legate câte două «în cruce» erau atârnate într-o coardă de sub streșina stânii să se scurgă zărul până ce rămânea doar cașul întărit
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
asta cașul era turnat în strecători, niște șervețele țesute cu fir mai rar ca să se scurgă zărul, după care fiind legate câte două «în cruce» erau atârnate într-o coardă de sub streșina stânii să se scurgă zărul până ce rămânea doar cașul întărit în strecători. După ce era scos din strecători , nanu Gheorghe îl ducea cu căruța la depozitul colhozului, unde se tăia felii care erau sărate și așezate rânduri în putine de stejar ca peste un timp să devină brânză de oi
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
pic la treburile casei. Neplecând nici la munte, nici la mare, se cheamă că am făcut economie și mi-am petrecut și timpul destul de plăcut. - Odihnă activă. - Daa. Iar la plecare m-a încărcat cu o groază de alimente: brânză, caș, carne uscată, ouă, doi pui. Știe că strâng bani de casă, tata nu poate să-mi ajute cu prea mult, a pățit și un necaz de curând și mătușa zice că la noi traiul e scump. - Unde locuiți în București
ACTELE VĂ ROG! de ION UNTARU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370304_a_371633]
-
universalii / Și fluturi beți bat toba în cetate. După cocoși de pluș aspiră galii, / Mergând cu brio înapoi, pe spate. // În sus pe valuri, spartele vitralii, / Prin venele de vânt deschise larg. / Deși sub fusta sfintelor ordalii, / Noi salivăm la cașul din catarg.» (ibid., p. 27). La eroul liric din poemele lui Nicolae Sârbu, râsul nu-i „de-al personajului clasic / modern-comic“, ci-i râs „de răscoală“ («râs de comă [ce] ne răscoală», p. 30), este râsul de ens- > ins „de
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
de mineDar tu nu pleciși ești cu mineși știi de mineDacă ai stă... XXIII. AFARĂ, de Borchin Ovidiu , publicat în Ediția nr. 1069 din 04 decembrie 2013. Afară întunerec s-așternut peste toate cele vise multe ale celor ce prin cași se-ascund de gândurile tumultoase slute Afară întunerec e demult și prin case sori se poticnesc a ne lumină calea de sub pult înmănunchiind visele ce se-mpletesc Afară e întunerec deplin și o pala rază de soare-n suflete își
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]