587 matches
-
Siriei, strîngîndu-și toată oștirea, s-a suit și a împresurat Samaria. 25. În Samaria a fost o mare foamete și atît de mult au strîmtorat-o, încît un cap de măgar prețuia optzeci de sicli de argint, și un sfert de cab de găinaț de porumbel cinci sicli de argint. 26. Și, pe cînd trecea împăratul pe zid, o femeie i-a strigat: "Scapă-mă, împărate, domnul meu!" 27. El a răspuns: "Dacă nu te scapă Domnul, cu ce să te scap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
Hali, Beten, Acșaf, 26. Alamelec, Amead și Mișeal; atingea, spre apus, Carmelul și Șihor-Libnat; 27. apoi se întorcea înspre răsărit la Bet-Dagon, se atingea de Zabulon și de valea Iiftah-El la miază-noapte de Bet-Emec și Neiel, și se întindea spre Cabul, la stînga, 28. și spre Ebron, Rehob, Hamon și Cana, pînă la Sidonul cel mare. 29. Se întorcea apoi spre Rama pînă la cetatea cea tare a Tirului, și spre Hosa, și ieșea la mare, prin ținutul Aczib. 30. Cuprindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
spaimă. Dar spaima era mai puțin agresivă decât curiozitatea. Avansam alunecând încet. — Cât e ceasul? Iată-mi și vocea, pentru prima dată. Răgușită la cât și înfundată la ceasul. De un’ să știu? E devreme! M-am sculat cu noabtea-n cab. Mata’ n-ai ceasornic? L-ai bierdut la cărți, ca baltonul și căciula, ai? Uite, ia baltonul de colo, voiam să-l dau de bomană, pentru taică-meu, c-a murit luna trecută. Are nasturi de os. Mi-a întins
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
brea de tot... Un’ ți-e bușca? — Cum adică? N-am pușcă, am zis, și m-am simțit ca un actor prost într-o piesă bună. — Ce tot croncăni acolo? a început să urle Petre. Îți trag un bumn în cab, de nu te vezi! Unde ți-ai lăsat bușca, ucigașule? Și-a sărit la mine cu pumnii. N-am ținut în viața mea o pușcă în mână, înțelege odată, omule. Nu l-am văzut în viața mea pe... băiatul ăsta
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
l-am acuzat! Și el: nu știu să trag cu bușca - auzi vorbă! - să-l ducem iute la sbital, să nu moară, n-am bușcă, nu știu unde-am nimerit, nu-nțeleg nimic, nu recunosc nimic, boate m-a lovit ceva la cab! E vinovat, să trăiți! Da’ cu boieru cel bălan ce mai e, n-a murit? Costache îl privi imediat pe vizitiul cofetarului, cu atenție: — De ce vrei să știi? Petre se fâstâci și dădu un răspuns oarecare, cum că doar suntem
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nici nu mi am luat bușca la mine, în ziua aia. Am fugit de-acasă de gura muierii, că mă cicălea, că nu vrea să fiu slugă la ovrei toată viața, vrea să-mi fac botcovărie și să fim de cabul nostru. N-aveam bușca! Mai întâi l-am văzut întins pe jos pe ăla cu... adică fără mustăți, am crezut că-i beat, tremura și i-am dat de bomană baltonul lu’ tata, Dumnezeu să-l ierte, și dubă vreo
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ciocnire cu un mic avion de turism. nu îndrăznisem să-i spun lui Victor nici să nu vină la aeroport ca să mă ia, pentru că visam de fapt să mă urc într-unul din acele taxiuri galbene newyorkeze, într-un yellow cab, un alt simbol la new York-ului, la fel de puternic precum Empire State Building. Da, fantasmam asupra acelor taxiuri încă de cînd văzusem Taxi Driver cu De niro, film făcut prin 1975 sau 1976 de martin scorsese. Fusese filmul în care
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Taxi Driver cu De niro, film făcut prin 1975 sau 1976 de martin scorsese. Fusese filmul în care talentul lui roberto De niro explodase pur și simplu, iar eu, de la aeroportul John F. Kennedy asta voiam, să iau un yellow cab ca să am o minimă șansă de a-l avea pe De niro ca șofer. nu spunea chiar Victor că totul este posibil în america ? ei bine, eu pentru asta veneam la new York și intenționam să rămîn o vreme în
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
bugetar-structurală ca fiind o componentă remanentă, accentul căzând, de această dată, pe o metodologie mai amănunțită de estimare a componentei bugetare ciclice. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Caseta 1.1. Metoda agregată de calcul al soldului bugetar structural CAB Astfel, din punctul de vedere al acurateței teoriei economice, componenta bugetară structurală ar trebui raportată la indicatorul PIB potențial din cel puțin două motive. Primul, deoarece din punct de vedere economic, deficitul bugetar structural, de exemplu, reprezintă deficitul bugetar înregistrat
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
metodologii diferite de calcul conduc la rezultate diferite, ceea ce sugerează că nu există o metodă standard „perfectă” pentru estimarea deficitului bugetar structural (Bradner et al., 1998, Bouthevillain et al., 2001). 1.4. Probleme legate de estimarea indicatorului sold bugetar structural (CAB) Am văzut că soldul bugetar structural este un indicator din ce în ce mai utilizat pentru a separa efectele politicii fiscale discreționare de alte efecte cu influență asupra deficitului bugetar. Pe de altă parte, analiza soldului bugetar structural ne poate indica magnitudinea impulsului fiscal
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
sustenabilitate al politicii fiscale. O analiză detaliată privind problemele practice inițiale apărute în utilizarea indicatorului sold bugetar structural drept indicator ancoră în implementarea politicii fiscale găsim în lucrarea scrisă de Blinder și Solow (1974). O problemă frecvent apărută în legătură cu calculul CAB a fost cea prin care guvernele naționale au supraestimat frecvent creșterea economică pe termen mediu, afectând astfel calitatea estimărilor privind ponderea veniturilor bugetare în PIB. Prima problemă este cea legată de măsurarea condițiilor ciclice în timp real. Incertitudinile legate de
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
funcția de reacție a politicii fiscale. Orice metodă de estimare ar fi folosită este dificil de rezolvat problema identificării, a separării efectelor permanente de cele temporare, doar ultima situație reclamând nevoia unei ajustări. A treia problemă este legată de estimarea CAB în perioadele de absorbție (absorption gap). Detalii privind identificarea acestei probleme, estimarea CAAB (cyclically adjusted and absorption gap) și plusul de relevanță informațională al acestui indicator pentru decidenții de politici macroeconomice vor fi prezentate în capitolul 2 al lucrării de
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a lua în considerare și devierea soldului contului curent de la nivelul său sustenabil, mai ales în faza ciclului economic caracterizată de absorbție ridicată. Vom detalia acest fenomen pentru cazul României evidențiind diferența dintre analiza soldului bugetar structural (cyclically-adjusted budget balance - CAB) și soldul bugetar structural corectat cu absorbția (cyclically and absorption-adjusted budget balance - CAAB). 2.1. Relevanța utilizării CAAB ca instrument de analiză a sustenabilității publice România, Bulgaria și țările baltice au experimentat în perioada 2007-2008 poziții ale economiei caracterizate prin
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
datelor din AMECO, autorii menționați au arătat că episoade de absorption boom au avut loc, de exemplu, în Polonia (2000), Grecia (2002), Letonia (2006), Estonia (2007), Spania (2007), România și Bulgaria (ambele în 2007). În România evoluția deficitului bugetar structural (CAB) în perioada de absorption boom ne indică o creștere spectaculoasă de la 1,36% din PIB în 2006 la 5,28% din PIB în 2008 și la 7,20% din PIB în 2009. În anii ce au urmat imediat după perioada
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a acestuia, până la 1,93% din PIB. În plus, putem observa că ponderea veniturilor în PIB nu a crescut semnificativ în perioada de absorbție cu toate că ponderea impozitelor indirecte în PIB s-a majorat. Pentru țara noastră, tabloul oferit de evoluția CAB nu este unul sugestiv pentru a caracteriza evoluția sustenabilității finanțelor publice. Literatura în domeniu indică următoarea evoluție ca fiind comună: creșterea cererii agregate interne conduce la o creștere a veniturilor bugetare, îndeosebi pe seama creșterii veniturilor din impozite și taxe indirecte
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
din impozite și taxe indirecte, ca urmare a creșterii consumului - numim acest proces absorption boom. După această perioadă, a urmat absorption bust, când tendința s-a inversat, pe fondul scăderii puternice a cererii agregate și a consumului. Reducerea abruptă a CAB după perioada de absorbție a apărut ca urmare a căderii puternice a ponderii veniturilor din impozite și taxe indirecte în PIB. Se constată astfel necesitatea îmbunătățirii metodologiei indicatorului CAB în perioadele caracterizate de absorption boom. După metodologia fundamentată de Jaeger
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
scăderii puternice a cererii agregate și a consumului. Reducerea abruptă a CAB după perioada de absorbție a apărut ca urmare a căderii puternice a ponderii veniturilor din impozite și taxe indirecte în PIB. Se constată astfel necesitatea îmbunătățirii metodologiei indicatorului CAB în perioadele caracterizate de absorption boom. După metodologia fundamentată de Jaeger și Klemm (2007) și îmbunătățită de Lendvai et al. (2011), voi încerca să estimez și să analizez evoluția indicatorului CAAB pentru România, adică să elimin din soldul bugetar actual
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
output gap, cât și influențele determinate de absorbție asupra soldului bugetar efectiv. Voi proceda în acest demers parcurgând mai multe etape. În prima etapă, se va arăta arăta modul în care se poate îmbunătăți abordarea convențională (calculul soldului bugetar structural CAB) prin calculul CAAB - luarea în considerare a influențelor exercitate de absorbție asupra soldului bugetar efectiv. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În fapt, absorption gap reprezintă diferența dintre absorbția actuală și cea „potențială”. Chinn și Prasad (2003) și mai
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
contul curent este corelat cu fundamentele macroeconomice (cu alte cuvinte current account norms așa cum sunt definite de autorii citați - „valori ale contului curent consistente cu determinantele pe termen mediu ale balanței economii-investiții”). 2.3. Estimarea CAAB pentru România. Analiza comparativă CAB versus CAAB. Implicații pentru politicile macroeconomice Prima etapă în calculul CAAB în cazul României este legată de estimarea valorilor de echilibru ale contului curent (a*t - current account norms). Am estimat valorile de echilibru ale contului curent (current account norms
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
într-o țară vor afecta și echilibrul/dezechilibrul extern. Metodologia bazată pe ipoteza echilibrului macroeconomic (macroeconomic balance approach) a fost dezvoltată de Chinn și Prasad (2003) și Lee et al. (2008). Lendvai et al. (2011) au comparat valorile estimate ale CAB și CAAB în perioada 2005-2009 pentru țările UE. Datele utilizate au fost obținute din baza de date AMECO DG ECFIN, cu excepția calculării valorilor de echilibru ale contului curent (current account norms) care a necesitat date suplimentare. În cazul estimării valorilor
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
al contului curent am folosit valoarea anuală a variabilei respective. Rezultatele obținute cu privire la valorile de echilibru ale soldului de echilibru al contului curent și contribuția variabilelor explicative la acestea sunt prezentate în tabelul 2.4. După calculele proprii, diferența dintre CAB și CAAB a fost în medie de 1,5% din PIB în perioada 2000-2001, s-a estompat în 2003, după care a crescut la aproximativ 4-5% din PIB în perioada 2005-2007. Postcriză, diferența dintre CAB și CAAB s-a redus
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
După calculele proprii, diferența dintre CAB și CAAB a fost în medie de 1,5% din PIB în perioada 2000-2001, s-a estompat în 2003, după care a crescut la aproximativ 4-5% din PIB în perioada 2005-2007. Postcriză, diferența dintre CAB și CAAB s-a redus la 2 puncte procentuale din PIB pentru a crește din nou la circa 3,5-4% din PIB în perioada 2011-2012 (estimare pentru 2012). Lendvai et al. (2011) găsesc o diferență negativă între CAAB și CAB
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
CAB și CAAB s-a redus la 2 puncte procentuale din PIB pentru a crește din nou la circa 3,5-4% din PIB în perioada 2011-2012 (estimare pentru 2012). Lendvai et al. (2011) găsesc o diferență negativă între CAAB și CAB în situația României, variație ce a crescut de la -0,9% din PIB în 2005 (CAAB = -3,1% din PIB, iar CAB = -2,2% din PIB) la 1,2% din PIB în 2006, la -1,7% din PIB (CAAB = -6,4
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
din PIB în perioada 2011-2012 (estimare pentru 2012). Lendvai et al. (2011) găsesc o diferență negativă între CAAB și CAB în situația României, variație ce a crescut de la -0,9% din PIB în 2005 (CAAB = -3,1% din PIB, iar CAB = -2,2% din PIB) la 1,2% din PIB în 2006, la -1,7% din PIB (CAAB = -6,4% din PIB iar CAB = -4,7% din PIB) în 2007 (an în care România a avut un episod de absorption gap
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
variație ce a crescut de la -0,9% din PIB în 2005 (CAAB = -3,1% din PIB, iar CAB = -2,2% din PIB) la 1,2% din PIB în 2006, la -1,7% din PIB (CAAB = -6,4% din PIB iar CAB = -4,7% din PIB) în 2007 (an în care România a avut un episod de absorption gap) pentru a se reduce la -1% din PIB în 2008 (cu un CAAB = -9,2% din PIB iar CAB = -8,2% din PIB
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]