474 matches
-
Birjarii se trezeau și îi duceau înapoi exact pe cei pe care îi aduseseră. Nimic nou nu se întâmplase. Cu toate acestea, peste câteva zile, se adunau iarăși. Sau poate tocmai de aceea. Într-o zi, tamburul-major îl chemă pe cadetul său. Era un elev silitor. Învățase să mânuiască bagheta ca nimeni altul. O răsucea între degete ca pe o morișcă. Ținea tactul cu precizie, încât se putea lua la întrecere cu ceasul cel mare. Tamburul-major îi numără în palmă destui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mulțumi, trecând mai departe. Curând gara se pierdu în zare și Marșul lui Radetzky rămase doar el biruitor sub arcade. Flăcăul căută un loc, la întâmplare, și se așeză. Nimeni nu-i înțelese tulburarea și nici nu-l întrebă ceva. Cadetul plânse, plânse întruna, până când, băiat tânăr, adormi. Îi trebuiră două zile să ajungă înapoi acasă. Nu mai era flăcăul care plecase. Acum era un bărbat în toată puterea. Nu mai plângea, îl durea sufletul, dar învățase să-și ascundă lacrimile
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu răspunsurile adevărate, ci pe cele folositoare. Tamburul-major l-a primit în camera unde se aflau doar ei doi și instrumentele micii fanfare. L-a măsurat din priviri pe flăcăul devenit bărbat în toată firea. «Ai fost ?», l-a întrebat. Cadetul a privit la toba cea mare pe care răspunsul lui ar fi putut-o face să tacă pentru totdeauna. A încuviințat. «Povestește !», i-a cerut tamburul-major. Atunci i-a descris trenul fermecat, sclipitor ca argintul. Compartimentele largi, canapelele plușate și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
celor care veniseră să-l asculte, povestea trenului argintiu, privit dinăuntru. În fața mulțimilor înduioșate, tamburul-major a adăugat : «Am condus fanfara aceasta mai bine de treizeci de ani. A venit vremea să las lumea să meargă înainte». L-a sărutat pe cadet pe amândoi obrajii și i-a înmânat bagheta neagră, cu măciulie de bronz. În ziua următoare, mulțimea s-a adunat cu și mai multă însuflețire. Trenul a trecut, ca întotdeauna, spărgând înserarea ca un glonț de argint. Chiar și după ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bătrânul i-a spus : Când eram de vârsta ta, am fost și eu în trenul acela...». Tânărul tambur-major, plângând pentru ultima oară, i-a închis ochii. Și, ca povestea să capete un înțeles, și-a ales, la rândul lui, un cadet dintre băieții de trupă. Astfel încât, într-o bună zi, să aibă și el cui da prilejul de a deveni bărbat, după călătoria cu trenul de argint privit dinăuntru și de a învăța să aleagă, dintre atâtea răspunsuri, pe cele folositoare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de vedere mental și afectiv, cît și estetic. Din punctul de vedere al mentalității, ea oferă în locul simbolului suveran, paternalist o marcă amicală, de solidaritate și simetrie ("patronajul său nu este o prezență represivă, ci una gratificatoare" B. Cathelat & A. Cadet, 1976: 15). J. Baudrillard (1968: 169-198) vorbește de o solicitudine maternă a publicității, corelată unei logici a fabulei și adeziunii, nu a enunțului și probei. Fără a crede în produs, receptorul mesajului publicitar crede în publicitatea care vrea să facă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o lume animistă în lumea noastră, iar farfuriile zburătoare care ar privi societatea noastră industrială ar vedea în primul rînd tigrul Esso și cavalerul Ajax, embleme ce ne plonjează într-o lume magic infantilă" (E. Morin, prefața la Cathelat și Cadet, 1976: 12). În epoca simulacrului și simultaneizării apare însă și o revenire postmodernă la funcțional, denotativ, fiabil în achiziționarea și utilizarea obiectelor (cf. G. Lipovetsky) și dublată de publicitatea referențială gen Daniel Ogilvy, de restituirea realului printr-o structură narativă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
grup socio-profesional conform raționamentului: "ce-o să spună lumea dacă nu cumpăr X?". Cercetările efectuate au stabilit că virtualii destinatari ai comunicării comerciale rețin cu precădere informațiile care consolidează atitudini, opțiuni prealabile. Analizînd diacronia publicității în funcție de mecanismele sale persuasive, Cathelat și Cadet au decelat: i) era primară a publicității corespunzînd difuzării informației prin repetiție (condiționare de tip pavlovian, "matraquage"); ii) era secundară a publicității determinată de emergența noului, de presiunea grupului cumpărarea ca supunere la imperativele grupului sau acordul între ceea ce vrei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se poate vorbi și de determinări pulsionale, evaziune, reguli de integrare socială, norme culturale ("dacă publicitatea sugestivă propune evaziunea, visul, paranteza psihologică, publicitatea proiectivă propune și/sau impune norme, modele, reguli de integrare, de participare, de aculturație" B. Cathelat & A. Cadet, 1976: 114). În fapt, dimensiunea repetitivă (Dubo, Du Bon, Dubonnet) coexistă cu cea sugestivă și proiectivă. 6.5. Principalele funcții ale comunicării de masă și publicității B. Cathelat & A. Cadet (1976: 62-72) analizează principalele funcții ale comunicării de masă în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
reguli de integrare, de participare, de aculturație" B. Cathelat & A. Cadet, 1976: 114). În fapt, dimensiunea repetitivă (Dubo, Du Bon, Dubonnet) coexistă cu cea sugestivă și proiectivă. 6.5. Principalele funcții ale comunicării de masă și publicității B. Cathelat & A. Cadet (1976: 62-72) analizează principalele funcții ale comunicării de masă în general și ale publicității în special, corelîndu-le cu anumite medii și suporturi dominante (infra tabel): i) funcția antenă furnizează societății informația în confruntare cu culturi străine sau inovații interioare societății
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
AMPLI cotidiane de largă difuzare, presa de scandal radio, TV regionale, cotidiane FOCUS reviste politice, presa de afaceri presa de opinie PRISMĂ reviste feminine, reviste masculine, reviste de modă, reviste tehnice, de bricolaj, de grădinărit presa specializată (B. Cathelat & A. Cadet, 1976: 73) 6.6. Sintaxa discursului publicitar Din cei cinci W (Who-tells What to Whom in Which channel-and with Which effects) asociați de Lasswell discursului propagandistic, publicitatea se axează și ea pe analiza subiectului emițător, a mesajului transmis, a publicului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de la temelia ortodoxă? S. A. : Grea întrebare! Știi din conversații anterioare și corespondență că am vrut la un moment dat să fac un proiect pe tema asta: "Liberalism după Bizanț?". Prin 1993-1994, pe când dezbăteam noi chestiunea, mi-ai dat exemplul Partidului Cadet din Rusia prerevoluționară, care părea promisiunea unei asemenea sinteze. Vorbeai și de unele dezvoltări similare din Grecia. Cum vezi lucrurile astea acum? V. N.: Cred că sunt ceva mai pesimist decât eram atunci. În continuare, n-aș zice că este
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
postum grandomania lui Matei Eminescu, Augustin Z. N. Pop s-a lăsat inspirat de avocatul D. D. Iurașcu, care și-a întocmit o spiță genealogică, nu după documente, ci "după tradițiile de familie". Acesta și-a închipuit drept strămoș un cadet podolian sau volihnian, aventurier prin Moldova, înainte de 1400, și care ar fi intrat în relații numai cu familii pămîntene, de primul rang, în conducerea Moldovei. Pe ici-pe colea, Augustin Z. N. Pop și-a modificat prima spiță genealogică, luîndu-se după
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și-a precupețit forțele și viața, punându-le în slujba proiectului său de reformă socială. De condiție modestă, Teodor Diamant (1810-1841) a făcut studii strălucite, mai întâi în țară, la Universitatea Sf. Sava, apoi - cu o bursă - la Școala de cadeți de la München și din Paris. A studiat aritmetica, algebra, geometria și trigonometria, cunoștea câteva limbi europene, precum și greaca și latina, avea cunoștințe temeinice de agronomie și economie politică și socială. „Era, scrie Ion Ghica, om de frunte, inteligent, muncitor, stăruitor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vederea ce avea Capitala în vremea acelei triste epidemii. La 12 care de bolnavi de choleră a fost numit praporcicu [sublocotenent] Toma Conțescu, ca să-i ducă să-i predea spitalului de la Mărcuța; praporcicul mă luă și pe mine, fiindcă eram cadet [iuncăr], ca să-i fiu de ajutor. Însă din cauza noroiului mare ce se făcuse în urma ploilor torențiale, neputând ține drumul drept de la Belvedere-Golescu pe câmpii, până la Mărcuța, am fost siliți să trecem prin București, ca să ieșim pe bariera Podului Târgului de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
o mică pauză, îi povesti că el e din Znaim, oraș ceh foarte drăguț și curat, și că părinții I-au dat la școala militară ca să-și câștige mai curând pâinea, deoarece erau mulți frați și fără avere. A ieșit cadet la optsprezece ani, dar viața militară nu i-a plăcut, în vara când a fost înaintat sublocotenent și s-a dus acasă în concediu, s-a amorezat nebun de fata unui profesor, tot din Znaim. A vrut s-o ia
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
personalități militare, spirituale și științifice din elita neamului românesc. Această placă memorială a fost așezată de către foștii elevi în viață, astăzi 24 aug. 1997 cu prilejul aniversării a 140 de ani de la înființare spre aducere aminte generațiilor viitoare”. -“Școala de Cadeți” a fost înființată în 1845, dar a umblat din loc în loc ca țiganul cu cortul... Întâi a fost găzduită în câteva încăperi ale cazărmii aflate în dreapta Curții Domnești. Apoi s-a mutat în casele Casandrei Ghica din strada Palat, de unde
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
repetate și de vântul ușor dinspre nord-vest. Dar, de îndată ce vreau să-mi amintesc de tunetul îndepărtat al salvelor de pe Schleswig-Holstein care își trăise traiul, ca veteran al bătăliei din strâmtoarea Skagerrak și nu mai era bun decât ca navă-școală pentru cadeți - sau de zgomotele gradate ale avioanelor care erau numite Stukas din cauză că, de sus de tot deasupra câmpului de luptă, ele se prăvăleau lateral și, zburând în picaj, își lansau bombele în ultima clipă asupra țintelor - prinde contur întrebarea: de ce oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
reușit să obțină decât câteva locuri. Peste câteva minute treceam prin fața catedralei și ea spuse: Am fost recent aici la o slujbă de comemorare pentru cei care au murit pe vasul Sheffield. — Erau toți de pe aici, nu? Nu, nicidecum. Dar cadeții de marină locali erau repartizați pe navă și echipajul venea întotdeauna să viziteze centrele de copii și altele de acest gen. Am fost toți cutremurați când s-a scufundat. Oamenii îi spuneau „Strălucitorul Sheff“. La comemorare a fost mare înghesuială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în 2004 vedeta a fost Marian Simion, medaliatul cu argint de la Olimpiada de la Sydney, care își marca retragerea, anul acesta unul din „capetele de afiș”, dacă nu cel mai important nume, va fi Flavius Biea, campionul european și mondial de cadeți la categoria 60 kg, legitimat la C.S. Banatul Timișoara, cel născut în chiar anul Revoluției din 1989. Dublu medaliat Boxul european la nivel de amatori este dominat de Rusia și de țările din fostul spațiu sovietic, nu de puține ori
Agenda2005-49-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284463_a_285792]
-
european la nivel de amatori este dominat de Rusia și de țările din fostul spațiu sovietic, nu de puține ori un rol extrem de important în stabilirea ierarhiilor având arbitrajele vădit părtinitoare. O demonstrează și rezultatele de la ultimul Campionat European de cadeți din luna iunie (Siófok, Ungaria), atunci când boxerii din Rusia au câștigat finalele de la 7 categorii, din cele 13, și au mai fost prezenți în două finale; celelalte medalii din aur au fost obținute de reprezentanții Armeniei, Belarusului, Ucrainei, Ungariei, Germaniei
Agenda2005-49-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284463_a_285792]
-
și în același timp unchiul său, Gheorghe Biea, am stat de vorbă la sala C.S. Banatul, acolo unde se fac pregătirile pentru concursul din data de 17 decembrie, atunci când el va putea fi văzut boxând, se speră, cu campionul de cadeți al Germaniei, și el participant la Campionatul European din 2005; acest lucru va fi posibil datorită legăturilor stabilite cu reșițeanul Zoltan Lunka, fost campion mondial de seniori, în prezent antrenor al loturilor de cadeți și juniori ale Germaniei. La „Cupa
Agenda2005-49-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284463_a_285792]
-
boxând, se speră, cu campionul de cadeți al Germaniei, și el participant la Campionatul European din 2005; acest lucru va fi posibil datorită legăturilor stabilite cu reșițeanul Zoltan Lunka, fost campion mondial de seniori, în prezent antrenor al loturilor de cadeți și juniori ale Germaniei. La „Cupa Revoluției” vor participa și sportivi de la BSV (Box-Sport-Vereinigung) Freiburg, cu care C.S. Banatul are o mai veche legătură, precum și boxeri din Ungaria și Serbia. Concursul are drept organizatori Consiliul Județean Timiș, Direcția Județeană de
Agenda2005-49-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284463_a_285792]
-
și înțelegerea conducerii pentru timpul alocat antrenamentelor, fapt pentru care este extrem de recunoscător domnului Marius Cociu, director, și doamnei Daniela Ciugudeanu, director adjunct. Anul trecut obține titlul de vicecampion național la copii, pentru ca în 2005, în primul an la categoria cadeți, să fie selecționat în lotul României. De atunci se antrenează în cantonamentul de la Cornu, un sat din apropierea Ploieștiului, sub conducerea unui lot de tehnicieni format din Titi Tudor, antrenor coordonator, descoperitorul fostului mare boxer Leonard Doroftei, Nicolae Aliuță, cel care
Agenda2005-49-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284463_a_285792]
-
viteza de execuție, pentru aceasta fiind nevoie de ani de muncă pentru a o dezvolta. Antrenorul său mai adaugă: „Știe, dar trebuie să mai învețe box, un sport care se fură”. Anul viitor, Flavius va participa la Campionatele Europene ale cadeților (nu s-a stabilit încă unde și când vor avea loc) și la C.M. , dacă va fi programat înainte de 1 octombrie, data sa de naștere. Urmează trecerea la juniorat și pregătirea pentru marele obiectiv: Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008. Pentru
Agenda2005-49-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284463_a_285792]