311 matches
-
torsului de cânepă se organizează după sărbătorile de iarnă, de obicei într-o duminică, cu „hidede”. Gazda clăcii duce cânepă facută caiere mai mari pe la toate femeile din sat. Nu intră în casă ci strigă la poartă, le dă un caier și le spune cum să-l toarcă, pentru pânză, sau pentru saci, comunicându-le și data când să fie gata. La această dată se organizează o petrecere cu muzică, mâncare și băutură. Femeile și fetele duc ghemele pe care le
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
începeau jocul care dura până noaptea târziu.(Florița Gaje) Uneori femeile care lucrau claca de cânepa o torceau în șezători, organizate îndeosebi lunea și joia, la casele unde erau fete sau feciori. Se adunau seara pe la orele șapte, aducându-și caierele, iar care nu torceau puteau „coase” ori face „ciur” și „cipcă”. Bărbații împleteau ștreanguri din cânepă, ori meștereau obiecte și unelte din lemn. Feciorii mergeau doar să-și petreacă cu fetele. Se mâncau mere padurețe, alune, nuci, poame uscate și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de către feciori, care le luau fusele, zicând: , Am mâncat mălai/ Ca fusul tău să mi-l dai.” Fata încerca să-și reia fusul spunându-i: „Am mâncat ceapă cu pită/ Să mi-l dai într-o clipită”. Feciorii furau din caierul fetelor și se jucau de-a „bârdâgăul”: duceau o oală veche de lut, făceau câlții ghem și le dădeau foc în oală. In timp ce câlții ardeau lipeau oala de burta unuia dintre ei. Se producea un pocnet care speria
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
anii '70, melodia era însoțită de un recitativ: <poem>"Rămasă-n lumea ei, durerea a zămislit găuri adânci" În care bufniți, lilieci și greieri se hărțuiesc cu spiriduși și iele." Și-n râsul spaimei toți torceau în somnul nopții," Din caierul de vise neomenești," Poveștile nebune de vechi patimi barbare" Și de măcel de sate și de băut de sânge."</poem> Compusă în 1973-1974 de Nicolae Covaci, pe versuri de Șerban Foarță și Andrei Ujică. A apărut pe albumul „Mugur de
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
umbră la uscare, se băteau cu maiu, se vânturau, se drâglau, etc. rezultând firele de cânepă pentru țesut. Procesul de prelucrare al lânii utiliza după tuns ciubere și troace pentru spălare, în continuare lâna era uscată și pieptănată pentru obținerea ,caierelor”mari, iar la final se torcea pentru obținerea firelor de lână utilizate la țesături. Operațiile pregătitoare țesutului erau: urzitul (pe cuie de lemn bătute între stâlpi), învălitul urzelii pe sulul războaielorde țesut, năditul cu ițele și spata, în final țesutul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mai scurtă, mobilă care bătea produsele de prelucrat, - boltă - prăvălie, - brăcinar - un fel de curea confecționată din fire de lână, cânepă sau in răsucite, folosită pentru strâns pe corp a izmenelor, pantalonilor sau rochiilor, - brâgle - componentă a războiului de țesut, - caier - fuior de lână, cânepă, - cantă - vas din metal cu mâner de transportat lichide, de cca. 10 l, - catrințe - șorțuri, - căiță - căciulă, - cauc - polonic, din tablă sau lemn, - cheitoare - ațe de legat despicătura de la pieptul cămășii, - chischineu - naframă, - cioareci - pantaloni, - ciocoți
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cină, un grup de fete se adunau la un loc, „la gura sobei și la lumina unei lămpi, într-o casă apropiată (de regulă în casa unei văduve singure cu care fetele se tocmeau), își torceau fuiorul de cânepă și caierul de lână”. Aici avea loc și schimb de informații despre evenimentele petrecute în viața satului, sau era un prilej de încheiere a viitoarelor căsătorii.
Șezătoare () [Corola-website/Science/331456_a_332785]
-
copilului, chiar dacă acesta s-a născut în spital, să-i pună în camera unde el va sta, imediat după ce ajunge acasă, pe o pânză albă nouă, un "blid" cu făină de grâu cernută, sare, o pâine, un bănuț și un caier de lână. După 3 zile și 3 nopți, dacă ursitoarele au venit, moașa și părinții copilului vor vedea urma lăsată de ursitoare pe făină. În Banat, Moldova și Țara Românească, la 3 zile după nașterea copilului, se întinde o masă
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
să fie termoizolatoare, să nu irite pielea etc. În producția pe scară largă a țesăturilor în industria textilă se folosesc mașininile de țesut, care sunt urmașele modernizate ale războiului de țesut și fusului de tors folosit pentru împletirea firului din caier. Țesăturile groase care necesită alte tehnici de producere sunt covoarele, catifeaua, postavul, abaua. Textile sunt compuse după structură din stofe, tricotaje, țesături. Confecționarea hainelor constă din croire după măsură și coaserea împreună a bucăților textile croite anterior. Istoria industriei textile
Material textil () [Corola-website/Science/314997_a_316326]
-
faze de prelucrare: spălat, uscat, scărmănat și dărăcit, în urma cărora se obține lâna pentru tors și canura (fibre sau resturi de fire de lână rămase în dinții pieptenului), aceasta din urmă fiind folosită la confecționarea plăpumilor. Lână care este făcută caiere este toarsă de gospodine, fiind apoi urzită și țesută la stative corespunzătoare pentru a se obține pănura. Pănura este bătută la piuă timp de 24 de ore, uneori și mai mult, pentru a se obține o stofă plușată (suman) de
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
fără să mă grăbesc... Era pentru mine o ocazie unică s-o aud spunîndu-mi ceea ce trează nu vroia să desvăluie. "Iubitul meu, îmi șoptea, sânt fericită... Prostule... o, cât de prost ești!... Hercule! O să-ți dau o furcă și un caier... Ești mai mare decât Aristotel, dar să nu te prind că faci filosofie cu mine... Ai crezut că... Suzy a ta... O, cât ești de drept și de curat... Ce copil ești... De fapt ești... De fapt ești un... Scuză
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
unul altuia șoptind: - Cine sîntem nu știm,/ pe frunți purtînd cîte o slabă lumină/ firavi se'ntrebau: - Unde, de unde venim?". Relatări telegrafice, tablouri zilnice unidimensionale ca un șnur, în care un fir cît de subțire de ibrișin colorează un întreg caier de cînepă, fac formula acestei poezii, și-i explică succesul, atît cît a fost el, în anii '80. Revelația poeziei lui Tonegaru, care le va pica bine ,orășenilor" de mai târziu, e miraculosul de după blocuri și mări: , Tramvaiul vechi era
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
Trecura ani și mulți s-au dus, Pe neagră timpului cărare, S-au strâns că firul tors pe fus, Da-n caier ce mai este oare? De ce e viata-o fulgerare? Încât n-apuci măcar a ști Ce ni s-a dat la fiecare Sau viitorul cum va fi? Câte au fost nu se mai știe, Ce-au trecut fără de rost, Putine
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Niculai Șorea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93316]
-
altfel, câmpul semantic al acestui termen este foarte complex În crea?ia eminescian?, „ac?ionând că o voce nedefinit? la nivel cosmic" (N. Bomher), cum se Întâmpl?, de exemplu, În „Mortua est!"'. Cand torsul s-aude l-al vr?jilor caier Argint e pe ape ?i aur În aer ". St?pânit? de „vraj?", aceast? lume de-nceput este sacralizat? de prezen?a „cuvântului" (ce aminte?te de cuvântul primordial Cuvântul „cel dintâi"), este, prin urmare, singura În care devine posibil? „arhetipala
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Aspectul mioritic al „maicii bătrîne” din amintita variantă a Caloianului se resimte mult mai stabil în forma baladescă: Iar dacă-i zări, Dacă-i întîlni Cea maică bătrînă Cu iia de lînă, Cu brîul de sîrmă, Din ochi lăcrămînd, Din caier torcînd, Pe toți întrebînd... Este o schiță de vestimentație sobră, de pelerin pus la grea încercare. Podoabele sunt drastic structurate, însemne ale călătorului bătut de soartă și de nenoroc; nici o formă decorativă care să aducă aminte de viața liberă și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Dreptei Simple! Poate geometria Săbiilor trase la Alexandria, Libere, sub ochiul de senin oțel, În neclătinatul idol El Gahel. Inegala creastă, sulițată cegă, Lame limpezi duse-n țara lui norvegă! Răcoriți ca scuții zonelor de aer, Resfirați cetatea norilor în caier, Eu sub piatra turcă, luat de Isarlâk, La o albă apă întru bâldâbâc! Ele să-mi clipească vecinice, abstracte, Din culoarea minții, ca din prea vechi acte, Eptagon cu vârfuri stelelor la fel, Șapte semne, puse ciclic: Autoportret Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
să se alinieze de-a lungul culoarelor înspre craterul cu miere îngropat de el în mijloc. Apoi legă capătul unui ghem de lână de bolovanul de la intrare și, cu o torță în mână, se lansă pe urmele furnicilor deîndată ce caierul lor confuz fu tors de mirosul mierii într-un fir lucios de febrilitate robace. N-ar fi însă exclus ca micile lucrătoare să fi pornit înspre meșterii Labirintului și dintr-un elan de solidaritate subumană, căci odată cu degradarea vorbirii, diferența
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a se distinge de mediul pe care-l străbate; adumbriri sedimentare provenind din amonte machiază abundent aparența. În labirintul septentrional, lumina pătrunde dezbărată de furoarea ei eroică mediteraneană; toropită de oboseală, înainte de luptă somnolează de-a lungul trupului masiv, numai caiere de negură, al obscurității. E posibil însă ca tocmai somnul să fie justa balanță, din talerele căreia fiecare din cele două să-și primească măsura cuvenită - somnul ca rațiune de dincolo de rațiunea diurnă, ca geneză lenifiantă a încleștării, unde victoria
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-l privești și lacrima În gene-ți strălucește... O, spune, muma tânăra! Ce cuget te răpește? Când ochii mei îl căuta, Eu cerc durere-amara, Gândind ca-n cursul anilor Va fi rob el in tară! Martie de Lucian Blaga Din caier încâlcit de nouri toarce vântul fire lungi de ploaie. Flușturatici fulgi de nea s-ar așeza-n noroi, dar cum li-e silase ridica iar si zboară să-și găsească cuib de ramuri. Vânt si i frigiar mugurii prea lacomi
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
Foaia interesantă”, „Revista noastră”, „Revista politică și literară”, „Viața literară și artistică”, „Țara noastră”, „Viața românească”, „Junimea”, „Viitorul româncelor”, „Flacăra” ș.a. O parte din versuri este strânsă în plachetele Poezii (1901), Poezii (1905) și în cele două volume intitulate Din caierul vremii (I-II, 1916). Acestora li se adaugă traducerea dramei lui Fr. Schiller, Fecioara din Orléans (1909). Singură, fără familie, stingheră îndeosebi după moartea părinților și a unor prieteni, C. stă mai mult la București, găzduită de cunoștințe înstărite. După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912]
-
mai scuturat de podoabe, devine melopee. Un model a fost, desigur, și liedul german. Dar C. a adoptat, totodată, și sintaxa străină, sacrificând adesea și ritmul. Neglijarea cizelării atente a versurilor și lipsa de discernământ critic fac ca în Din caierul vremii, ce reproduce integral volumele anterioare, fragmentele de poezie autentică, având ca generator o sensibilitate feminină profund vulnerată, să se piardă într-o masă de versuri terne. Alte impulsuri lirice, precum cel al dragostei de țară și neam ori cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912]
-
din poeți precum Carmen Sylva, Fr. Schiller, N. Lenau, H. Heine, L. Uhland, Felix Dahn, Adelbert von Chamisso, A. de Lamartine, A. de Musset - nu relevă calități deosebite, prea puține rezistând timpului. SCRIERI: Poezii, Orăștie, 1901; Poezii, București, 1905; Din caierul vremii, I-II, București, 1916; Poezii, București, [1925]. Traduceri: Fr. Schiller, Fecioara din Orléans, Sibiu, 1909. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, II, 62-66, 336-338; Calypso Corneliu Botez, Maria Cunțan, Botoșani, 1904; Octavian Tăslăoanu, Spovedanii, îngr. Gelu Voican, pref. Vasile Netea, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912]
-
că numele celor două plante, cât și termenii referitori la prelucrarea acestora, sunt fie de origine latină (cânepă = lat. cannabis, in = lat. linum, pieptene, fus, furcă, ghem, iță, spată, (a) rășchia, (a) țese, (a) urzi), fie de origine autohtonă (pânză, caier, andrea) (I. I. Russu, op. cit., pag. 251- 252,283-284, 370-371, 408-409). Se poate deduce că, în acea vreme, inul și cânepa se topeau, se melițau, se periau și se torceau cu mare pricepere. Țesutul se făcea în două ițe, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
am dus și am smuls-o/ Am dus-o acasă/ Am scuturat-o de sămânță/ Am dus-o la baltă,/ Am tochit-o,/ Am adus-o acasă,/ Am melițat- o,/ Am răghilat-o,/ Am depănat-o,/ Am periat-o,/ Am făcut-o caiere,/ Am tors-o,/ Am făcuto cămașă,/ Am purtat-o/ Și-am lepădat-o./ Așa să lepede Ion giunghiul/ Din creștetul capului,/ Din fața obrazului,/ Din viderile ochilor,/ Din auzul urechilor./ Ion să rămână curat și luminat/ Ca argintul strecurat/ Cum Maica
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ruptură cu lumea exterioară să fie naturală și provizorie. De sus, de dincolo de sus Unde și îngerii-și răpun, Sub caduceu din nuielușă de alun, Ocrotitorii magi pe cai ce nu-s Decât himere toarse pe un fus Aduc un caier care prinde-n codrii de gorun, Prin labirint de clopot, firul dus1250. Oricum ar fi, tot ceea ce constituie domeniul gândirii noastre își trage originea din impresiile ce ne parvin sau ne-au parvenit prin intermediul simțurilor noastre obiective. Când ne amintim
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]