195 matches
-
laterală (capul lateral) condilul femural lateral. Prin tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Pielea Din nervul tibial. MUȘCHIUL SOLEAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Fața posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Prin tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Gastrocnemieni și staturile musculare profunde Din nervul tibial. Cei doi gastrocnemieni împreună cu mușchiul solear formează tricepsul sural. Acțiunea tricepsului sural: 1. stabilizator al articulației talo-crurale, 2. flexor al gambei față de coapsă, 3. rotație internă/externă a gambei în funcție de care dintre
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
inferioare și posterioare ale peroneului, - membrana interosoasă. Pe falanga a doua a halucelui. Cu mușchii regiunii. Din nervul tibial. Acțiunea: 1. flexor al halucelui, 2. flexor plantar al piciorului, 3. supinator-pronator al piciorului, 4. rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), 5. susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI - MUȘCHII REGIUNII DORSALE MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. La nivelul falangei proximale a
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
4. rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), 5. susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI - MUȘCHII REGIUNII DORSALE MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. La nivelul falangei proximale a halucelui. Prin nervul peronier profund. Extensor al falangei proximale. MUȘCHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Inserția terminală Inervație Acțiunea - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. La nivelul falangei proximale a halucelui. Prin nervul peronier profund. Extensor al falangei proximale. MUȘCHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. * falanga proximală a halucelui, * sesamoidul medial. Prin nervul plantar medial. 1. abductor al halucelui, 2. menținerea bolții plantare. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - oasele cuboid
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
plantar lateral. 1. adductor al halucelui (în raport de axul piciorului); 2. a realiza apropierea degetelor, acțiune realizată împreună cu mușchii interosoși plantari. REGIUNEA PLANTARĂ LATERALĂ MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea La nivelul tuberozității calcaneului și pe aponevroza plantară; La nivelul primei falange a degetului mic. Din nervul plantar lateral. În principal statică realizând curbura bolții plantare pe marginea laterală; poate fi și un slab abductor și flexor al degetului mic. MUȘCHIUL FLEXOR SCURT AL
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
terminal la nivelul părții laterale a metatarsianului V. Din nervul plantar lateral. 1. slab flexor al degetului mic 2. interveni și în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la nivelul falangei a doua de la degetele de la 2 la 4. Din nervul plantar medial. 1. flexie
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
aceste „slujbe”, am Învățat să scriu rusește și, la prima ocazie, am avansat: am devenit felcer! Adevărat, examenul l-am trecut În... latină, În prezența unui ofițer de-al lor, care zicea că și el e doctor, turuind: «Radius, cubitus, calcaneu, astragal...» Cât Îmi aduceam și eu aminte de la anatomie... Așa că, În loc să sap, În continuare, la canale, să tai pădure, să descarc armament englezesc, am făcut pe felcerul - și aici, ca și la „bucătărie”, nu eram În medicină, ci pe-lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
tocmai am pomenit, se grăbi să califice ideea drept prostie crasă, Întrucât numai unui idiot desăvârșit i-ar putea trece prin minte că moartea, un schelet Înfășurat Într-un cearceaf, așa cum știe toată lumea, ar pleca pe picioarele ei, zăngănindu-și calcaneele pe pietrele caldarâmului, ca să pună scrisorile la poștă. Nevrând să rămână În urma presei, televiziunea Îl sfătui pe ministrul de interne să pună agenți de pază lângă cutiile poștale, uitând, după câte se vede, că prima scrisoare, aceea care-i fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
labei piciorului Formele de deplasare sunt diferite, întrucât diferite sunt și afecțiunile care determină tulburarea mersului în aceste cazuri. • Piciorul plat - fiind mai mult sau mai puțin dureros, deplasarea se face cu vârful piciorului în afară, cu sprijin accentuat pe calcaneu și cu bază mare de susținere. • Piciorul echin paralitic - deplasarea se face stepat, condiție în care contactul cu solul se realizează cu antepiciorul, iar călcâiul atinge solul scurt sau chiar deloc. În aceste condiții, șoldul și genunchii vor fi mult
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
X.8 a, b c) P la nivelul occipitalului, CP pe coapse Fig. X.9 d) P pe glezne, CP pe genunchi Fig. X.10 e) P pe laba piciorului, CP în spațiul popliteu Fig. X.11 f) P pe calcaneu sau pe zona mediană sau anterioară a labei piciorului, CP pe zona maleolară Fig. X.12 Din această poziție se pot executa mișcări de flexie, extensie, abducție și adducție, răsuciri, acționând asupra locului de aplicare a P și CP. ω
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cazuisticii din spital (după titlurile tezelor respective): Apendicita hernială; Osteosinteză în tratamentul fracturilor; Meningita aseptică în traumatismele craniene; Considerațiuni asupra rupturii splinei în doi timpi; Tratamentul chirurgical al luxației recidivante scapulo-umerale; Tratamentul fracturilor coloanei vertebrale; Contribuțiuni la tratamentul fracturilor de calcaneu ș.a. Iată deci problematica de specialitate din acest serviciu și desigur finalitatea pozitivă a evoluției cazurilor, întrucât ele puteau constitui materie de studiu și concluzii pentru viitoare conduite în domeniile respective de activitate. 2. O parte din cei care efectuau
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
posterioare ale articulației tibioperoniere inferioare. OASELE PICIORULUI Scheletul piciorului este format din 26 de oase dispuse în trei arupe: 1. un arup format din 7 oase tarsiene dispuse pe două rânduri: - un rând posterior format din: astraaal, în sus și calcaneu, în jos; - un rând anterior format de: cuboid (în afară), înăuntru de scafoid care are pe fața lui anterioară cele trei oase cuneiforme; 2. al doilea arup este format din 5 oase metatarsiene; 3. al treilea arup este format din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
doilea arup este format din 5 oase metatarsiene; 3. al treilea arup este format din 14 falanae, câte trei pentru fiecare deaet, cu excepția deaetul mare, care prezintă numai două falanae. Astraaalul este un os situat dedesubtul oaselor aambei și deasupra calcaneului. Este format din trei porțiuni: o parte posterioară - corp, o parte anterioară - cap, o parte intermediarăaât (col). Corpul se află înclinat în jos și medial ceea ce determină formarea două unahiuri: 1. unul de declinație, deschis medial și care este în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prezintă, dinspre posterior spre anterior, trohleea astraaaliană, suprafața nereaulată a colului; trohleea astraaaliană este formată dintr-un șanț antero-posterior (aât) care este mai apropiat de marainea internă și din două versante înclinate unul spre celălalt; -față inferioară: se articulează cu calcaneul prin trei suprafețe, anterioară, mijlocie și posterioară, ultimele două fiind despărțite de șanțul talusului; -față laterală: prezintă procesul lateral al talusului pe care se sprijină fața maleolară laterală a osului; în rest, pe această față se prind liaamentele peroneo-astraaalian anterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al articulației aâtului piciorului; -față anterioară (capul astraaalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; -față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului străbătut de șanțul prin care trece tendonul mușchiului flexor luna al halucelui. CALCANEUL (OS CALCIS) Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astraaal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alunait în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă nereaulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
piciorului; -față anterioară (capul astraaalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; -față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului străbătut de șanțul prin care trece tendonul mușchiului flexor luna al halucelui. CALCANEUL (OS CALCIS) Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astraaal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alunait în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă nereaulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în cele 2/3
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
-față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului străbătut de șanțul prin care trece tendonul mușchiului flexor luna al halucelui. CALCANEUL (OS CALCIS) Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astraaal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alunait în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă nereaulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în cele 2/3 anterioare, cu astraaalul prin două fațete articulare, iar în 1/3 posterioară devine ruaoasă și se află în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mare; - tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul deaetului mic; - tuberozitatea anterioară: pe care se inseră liaamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă la nivelul unirii a 1/3 anterioare cu cele 2/3 posterioare tuberculul extern al calcaneului, care este mărainit, atât deasupra cât și dedesubt, de câte un șanț, prin care trec tendoanele peronierilor; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din reaiunea posterioară a aambei spre reaiunea plantară; în partea superioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Capul falangan 4. Corpul falangan 5. Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului I 11. Cuneiformul medial 12. Cuneiformul intermediar 13. Cuneiformul lateral 14. Navicularul 15. Cuboidul 16. Astragalul 17. Calcaneul 18. Trohleea astragaliană 19. Tuberozitatea metatarsianului V 20. Falanga proximală 21. Falanga medie 22. Falanga distală CUBOIDUL (OS CUBOIDEUM) Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor două metatarsiene, înaintea scafoidului și ultimului cuneiform. Fața superioară este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte acestă față în două porțiuni: -una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; -alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața posterioară servește pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu teaumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL (OS NAVICULARE) Scafoidul este un
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu cel de al patrulea metatarsian. Scheletul piciorului - aspectul plantar 1. Falanga distală 2. Falanga medie 3. Falanga proximală 4. Capul metatarsianului V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul medial 20. Tuberozitatea metatarsianului I 21. Spații interosoase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și are formă de potcoavă. Piciorul la om este foarte bine adaptat atât func] iei de sus]inere cât și celei de mișcare prin prezen]a bol]ii plantare. Bolta plantară prezintă trei stâlpi de sus]inere: 1. posterior: tuberozitatea calcaneului, 2. antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, 3. antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. Stâlpii sunt uni]i prin două arcuri longitudinale (3, 11, 13): 1. arcul lateral: calcaneu, cuboid, metatarsienii IV și V, 2. arcul medial : calcaneu, navicular, astragal
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Bolta plantară prezintă trei stâlpi de sus]inere: 1. posterior: tuberozitatea calcaneului, 2. antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, 3. antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. Stâlpii sunt uni]i prin două arcuri longitudinale (3, 11, 13): 1. arcul lateral: calcaneu, cuboid, metatarsienii IV și V, 2. arcul medial : calcaneu, navicular, astragal, cele trei cuneiforme, primii trei metatarsieni . ARTICULAȚIILE Articulațiile sunt constituite din totalitatea elementelor anatomice prin care două sau mai multe oase se unesc între ele și sunt reprezentate de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterior: tuberozitatea calcaneului, 2. antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, 3. antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. Stâlpii sunt uni]i prin două arcuri longitudinale (3, 11, 13): 1. arcul lateral: calcaneu, cuboid, metatarsienii IV și V, 2. arcul medial : calcaneu, navicular, astragal, cele trei cuneiforme, primii trei metatarsieni . ARTICULAȚIILE Articulațiile sunt constituite din totalitatea elementelor anatomice prin care două sau mai multe oase se unesc între ele și sunt reprezentate de formațiuni conjunctive și musculare. ARTROGENEZA Embrioloaic articulațiile se dezvoltă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care compun tarsul realizează între ele opt articulații, care nu prezintă particularități anatomice: - subtalară sau talo-calcaneană, - talo-calcaneo-naviculară, - calcaneo-cuboidiană, -transversă a tarsului, - cuneo-naviculară, - intercuneene, - cuneo-cuboidian. 3. Articulația subtalară (articulatio subtalaris) Mai este denumită și talo-calcaneană posterioră. Suprafețele articulare sunt reprezentate de: calcaneu și talus fiecare prin fețișoarele posterioare. Mijloacele de unire sunt: - capsula articulara, - liaamentele talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia. talocalcaneum laterale) și medial (lia. talocalcaneum mediale). 1. Tibia 8. Tendonul tibialului posterior 2. Liaamentul talo-calcanean medial 9. Tendonul tibialului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]