714 matches
-
m, distrus în bună parte de lucrările agricole. Urna, distrusă la partea superioară, a fost lucrată la roată, de culoare cenușie spre negru, pe umăr cu o nervură în relief (Pl. 100/9,10). În interiorul urnei puține fragmente de oase calcinate. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 124 (Pl. 101/1). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,30 m. Urna, lucrată la mână, de culoare cărămizie. Se păstrează mai multe fragmente din vasul borcan folosit drept urnă și mai
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Mormântul nr. 124 (Pl. 101/1). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,30 m. Urna, lucrată la mână, de culoare cărămizie. Se păstrează mai multe fragmente din vasul borcan folosit drept urnă și mai multe fragmente de oase calcinate. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 125 (Pl. 101/2). Incinerat în urnă, cu capac. Descoperit la adâncimea de 0,30 m. Distrusă și împrăștiată de lucrările agricole. S-au mai păstrat circa 10 fragmente dintr-un vas urnă roșu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Nu a avut inventar. Mormântul nr. 130. Incinerat în groapă. Descoperit la adâncimea de 0,35 m. Diametrul gropii era de 0,40 m și adâncimea, de la nivelul la care a fost prinsă, de circa 8 cm. Conținea puține oase calcinate și cenușă cu pământ. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 131 (Pl. 102/2). Incinerat în urnă, cu capac. Descoperit la adâncimea de 0,40 m. Urna, de culoare cenușie, lucrată la roată, corpul bitronconic, fundul inelar și buza răsfrântă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
au mai descoperit două fragmente din fundul unei farfurii-străchinuțe, cenușie- deschis, inelar, un fragment dintr-o strachină cenușie-închis și o toartă de la o căniță cenușie (Pl. 69/7,10,11; 41/1-3; 71/1-3). În interior puține fragmente de oase calcinate. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 132. Înhumat. Păstrat destul de prost, doar câteva oase. A fost descoperit la adâncimea de 0,45 m. Împrăștierea oaselor nu ne-a permis precizarea orientării scheletului. Probabil că era poziția majorității mormintelor. După mărimea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
10; 103/ 10). Incinerat în urnă, cu capac. Urna cenușie, lucrată la roată, păstrată întreagă, alături, fragmente de la un capac cenușiu, la roată (Pl. 103/8). În interior, un fragment de amforă romană-rozie (Pl. 103/6,7,9). Puține oase calcinate. Ca inventar avea un ac de fier, care provine de la o fibulă (Pl. 103/4). După mărime ar putea fi un ac obișnuit. Mormântul nr. 143 (Pl. 70/5-8; 104/ 1). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,40
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
69/6; 71/4-8). Nu a avut inventar. Mormântul nr. 146 (Pl. 104/6). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de o,40 m. A fost distrus de lucrările agricole. Nu s-au păstrat decât câteva fragmente ceramice, puține oase calcinate. Nu a avut inventar. Mormântul nr. 147. Înhumat. Descoperit la adâncimea de 0,35 m. A fost distrus de lucrările agricole. S-au mai păstrat doar câteva oase de la craniu, bazin și picioare. Fără inventar. Mormântul nr. 148 (Pl. 104
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fragmente provenite de la mai multe tipuri de vase, inclusiv a fragmentelor de amfore romane, descoperite la nu mai puțin de 22 de morminte din această necropolă. O altă caracteristică a mormintelor de incinerație o constituie cantitatea foarte mică de oase calcinate. Acest lucru demonstrează că arderea, indiferent unde se făcea, era foarte puternică. Nu excludem nici practica alegerii doar a unor fragmente mai mari sau mai curate, care erau introduse în urne sau în gropi. Dacă s-ar descoperi locul unde
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
urnă, descoperit în SV/1992, la adâncimea de 0,75 m. Urna, un vas borcan din pastă ciment, lucrat la roată, cu corpul bitronconic, buza ușor răsfrântă și rotunjită, fundul plat, gâtul scurt. În interior s-au descoperit puține oase calcinate. Nu a avut inventar. Drept capac au folosit o jumătate de vas de culoare cărămizie, lucrat la roată, din care s-a putut reconstitui mai bine de o jumătate de vas, din partea inferioară. Din zona superioară nu s-a descoperit
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de 0,65 m în secțiunea VII. Urna, de culoare cărămizie, este reprezentată de un vas borcan, din pastă ciment, lucrat la roată. Are corpul bombat, fundul drept, gâtul scurt și gura ușor evazată și rotunjită. În interior puține oase calcinate, cenușă și pământ. Nu a avut inventar. Urna a fost acoperită cu un capac, reprezentat de o strachină cenușie, lucrată la roată, fundul inelar, umărul bine marcat, gâtul scurt și buza ușor răsfrântă și rotunjită, în interior are o mică
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
verticale ce pornesc echidistant, de pe buză până pe umărul vasului. Groapa, puțin mai largă decât vasul urnei cu capac, având un diametru de 0,40 m și o adâncime de 0,60 m, cu fundul drept. În groapă destul de multe oase calcinate amestecate cu pământ, mai ales în partea superioară a vasului urnă, distrus în mare parte de presiunea pământului. Nu a avut niciun alt inventar. Vasul folosit ca urnă era destul de fragmentat, lipsindu-i câteva fragmente, care s-au sfărâmat. A
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
vasului. În partea inferioară a vasului, un decor lustruit, orizontal, sub torți. Groapa mormântului nu este prea mare. Are un diametru de 0,40 m și o adâncime de 0,50 m, în care s-au descoperit destul de puține oase calcinate. Capacul urnei era format din câteva fragmente ceramice, care provin, probabil, de la o strachină cenușie, lucrată la roată. Nu a avut nici un alt inventar. Groapa se afla la 0,60 m adâncime, de la suprafața actuală a solului (Pl. 126/1-3
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din pastă cenușie, fină, cu buza ușor evazată, sub buză o nervură în relief, orizontală, fundul ușor inelat, având o înălțime de circa 10 cm. Gura paharului este mai mare decât fundul. Paharul, care conținea mai multe fragmente de oase calcinate, amestecate cu pământ, în special în zona gurii, era așezat culcat, într-o groapă rotundă cu un diametru de 0,30 m și o adâncime de 0,35 m. În groapă s-au mai descoperit câteva fragmente ceramice din pastă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
reușit să-l restaurăm. Acest recipient sau poate doar părți din el, au fost folosite drept capac. Nu a avut alt inventar (Pl. 127/1,2; 187/1-4). Mormântul nr. 39. Incinerat în urnă, păstrat destul de prost, cu puține oase calcinate. Urna, un vas borcan -127/3 lucrat la roată, cenușiu, din pastă ciment. Nu s-a putut reconstitui decât o mică parte din fundul vasului, care era plat, puțin marcat la exterior. Celelalte fragmente, circa 10 bucăți, nu au putut
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
îngroșată și evazată, fundul drept. Corpul bombat, păstrat destul de prost datorită presiunii solului. A putut fi restaurat și are un diametru, la gură de 18 cm și o înălțime de 20 cm. În interiorul urnei s-au descoperit destul de multe oase calcinate și ca inventar, un cuțit din fier, cu lama triunghiulară în secțiune și prevăzut cu o limbă pentru mâner (Pl. 127/5-7; 188/1-4). Mormântul nr. 41. Incinerat în urnă, cu capac, descoperit la adâncimea de 0,70 m, într-
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
m, într-o groapă de 0,45 m diametru și adâncimea de 0,55 m. Forma gropii era puțin ovală. Atât urna cât și capacul s-au păstrat destul de prost, fiind sfărâmate de presiunea pământului. Au fost descoperite puține oase calcinate, amestecate cu pământ. Urna, un vas borcan, lucrat la roată, din pastă zgrunțuroasă, a fost restaurată. Are fundul plat, buza ușor îngroșată și evazată, corpul bombat. Drept capac s-au folosit două fragmente ceramice din pastă roșiatică care aparțin la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și o adâncime de 0, 30 m. Urna, de culoare cărămizie, era reprezentată de un vas borcan, lucrat la roată, cu fundul drept, corpul bombat, gâtul scurt și buza ușor evazată și îngroșată. Pasta zgrunțuroasă. În interior foarte puține oase calcinate. Nu a avut alt inventar (Pl. 131/2,3; 193/1-4). Mormântul nr. 46. Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,60 m. Groapa mormântului, de formă ovală, cu un diametru maxim de 0,50 m și o adâncime
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
gât o nervură foarte puțin pronunțată, la fel și umărul. Pe corp are ca motive decorative linii oblice adâncite. Este destul de mic, diametrul gurii de 6,5 cm și înălțimea de 5 cm. În interiorul ei s-au descoperit câteva oase calcinate și o fusaiolă - rondea, dintru-un fragment ceramic de culoare roșie, lucrat la roată. În groapă s-au mai descoperit câteva fragmente ceramice care provin de la mai multe tipuri de vase: un castron roșu cu buza evazată în ambele părți
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
umărul bine marcat, buza răsfrântă în afară, oblic și rotunjită. Al doilea recipient era un vas borcan, cărămiziu, din pastă zgrunțuroasă, lucrat la roată, cu fundul drept, corpul bombat, gâtul scurt și buza ușor evazată. Au fost găsite puține oase calcinate. În apropiere se aflau mai multe oase provenite de la un alt mormânt, deranjat de groapa mormântului de incinerație. Cele câteva oase deranjate erau așezate în apropierea vaselor-urnă. Nu a fost descoperit niciun alt inventar (Pl. 134/2-4; 198/3,4
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Ca urnă au fost folosite două recipiente. O strachină cenușie sfărâmată, care nu a putut fi restaurată, folosită, probabil drept capac și un bol cenușiu, cu buza dreaptă, umărul pronunțat și fundul drept. În interior, un număr restrâns de oase calcinate (Pl. 135/1,3; 200/1-3). Mormântul nr. 52. Înhumat, în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. Capul aplecat puțin spre stânga, mâna dreaptă adusă pe bazin. Așezat într-o groapă dreptunghiulară, destul de îngustă, cu colțurile rotunjite, la adâncimea de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
o scoabă din fier-140/2. Nu s-a găsit niciun alt inventar. Mormântul nr. 63. Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 1,05 m. Groapa mormântului nu a putut fi delimitată, rămânând doar fragmente ceramice din urnă, câteva oase calcinate și pământ cenușos, pe o suprafață destul de mică. Urna este reprezentată de un vas borcan, lucrat la roată, din pastă zgrunțuroasă-140/3, fundul plat, corpul bombat, gâtul scurt și buza răsfrântă în afară și rotunjită. Nu a avut alt inventar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în fiecare existând câteva oase arse și cenușă, iar în mormântul nr. 63 urna era reprezentată de un vas borcan din pastă ciment. Cu excepția a două morminte (M. 25 și 40), care au avut o cantitate mai mare de oase calcinate, toate celelalte morminte de incinerație aveau în urne sau în groapa în care era așezată urna doar câteva fragmente de oase calcinate și cenușă, provenite de la rugul funerar. De asemenea, se observă o sărăcie și în ceea ce privește inventarul funerar. Cu excepția urnelor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ciment. Cu excepția a două morminte (M. 25 și 40), care au avut o cantitate mai mare de oase calcinate, toate celelalte morminte de incinerație aveau în urne sau în groapa în care era așezată urna doar câteva fragmente de oase calcinate și cenușă, provenite de la rugul funerar. De asemenea, se observă o sărăcie și în ceea ce privește inventarul funerar. Cu excepția urnelor, a capacelor și al fragmentelor ceramice prezentate, doar două morminte (M. 40 și 47) au avut ca inventar, o rondelă, descoperită în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
au avut și alte obiecte, respectiv un ac de bronz și patru dinți de animal, perforați, pentru a fi purtați ca amulete. Au existat, de asemenea și ofrande alimentare. Mormintele de incinerație, în afară de urne, nu au avut niciun inventar, oasele calcinate fiind destul de puține. Toate aceste obiecte de inventar au dus la concluzia că mormintele de înhumație și cele de incinerație sunt contemporane și se datează în perioada de sfârșit a epocii bronzului, respectiv în cultura Noua II. Prima necropolă din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de boli psihice de tipul confuziei mintale și întrețin un tonus psihic normal. În prezent, sunt în circulație unele medicații care interesează pe specialiști. Prin analogii (raport de simbolism fonetic), melcii de apă "înfășați" se păuneau, sub formă de coajă calcinată, în patul celor care sufereau de insomnie (I. A. Candrea), după cum se credea odinioară că dacă cineva va mânca o privighetoare va priveghi neîncetat și va înnebuni din lipsă de somn. Aceste credințe s-au pierdut; grecii recomandau și ei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
apei se poate exprima și în miliechivalenți CaO la un litru de apă. Duritatea apei se stabilește prin tratarea unor probe de apă cu un acid, de regulă HCl. Dedurizarea apei se face prin tratare ei cu substanțe chimice (sodă calcinată - Na2CO3, lapte de var - Ca(OH)2, sodă caustică - NaOH), prin procedeul cu schimbători de ioni etc. Exemplu de determinare a durității apei Se tratează o probă de 100 ml apă dură (apă industrială) cu 2,5 ml HCl 0
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]