252 matches
-
frecvente pe cât se pretinde prin mediatizarea lor și prin statisticile oficiale". Problema unei asemenea analize este că face din clasele populare și din cadrele didactice jucăriile pasive ale unor forțe care le depășesc total. Și, mai ales, că trimit la calendele revoluționare speranța că oprimarea cotidiană pe care o suferă victimele adică în primul rând copiii din clasele populare va înceta. Acest lucru este inacceptabil din punct de vedere moral și sinucigaș din punct de vedere politic. Trebuie oare să înecăm
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pare o oglindă parodică a senatului roman, trimițându-ne din nou cu gândul la ideea parodiei neliterare, formă îndrăgită de autorii latini: "După ce Claudius fu scos afară, primul luă cuvântul tatăl Ianus. El fusese desemnat consul de după-amiază (s.n.) pentru Calendele lui iulie, un bărbat isteț cât cuprinde, care vede mereu și în față, și în spate (s.n.). Acesta, deoarece trăia în for, a dezbătut cu pricepere multe chestiuni pe care grefierul nu a putut să le consemneze și de aceea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mici cu pericole mari sunt asemenea pescarilor care prind pește cu undița de aur, încât, dacă își pierd undița, ceea ce au prins nu acoperă paguba. Una dintre expresiile favorite ale lui Octavianus, rămasă în istorie, a fost Vor plăti la calendele grecești, adică cei care au datorii și nu le onorează nu vor mai plăti niciodată? Este similară cu expresia noastră din popor La paștele cailor! Traian — marele împărat al romanilor Unul dintre cele mai cunoscute monumente ale Romei antice, care
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Biserică. 6. De agni paschalis victima (Despre jertfa mielului pascal) este o scrisoare atribuită de Ghenadie al Marsiliei Sfântului Niceta. Lucrarea încearcă să motiveze data serbării Paștilor, propunând ca acestea să nu se prăznuiască înainte de ziua a XI-a a calendelor lui aprilie (22 martie) și nici după ziua a XI-a a calendelor lui mai (21 aprilie). În ultimul pătrar al secolului al IV-lea, data Paștilor a preocupat îndeaproape pe creștini. Chiar și Sfântul Ambrozie, ocupându-se de data
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
atribuită de Ghenadie al Marsiliei Sfântului Niceta. Lucrarea încearcă să motiveze data serbării Paștilor, propunând ca acestea să nu se prăznuiască înainte de ziua a XI-a a calendelor lui aprilie (22 martie) și nici după ziua a XI-a a calendelor lui mai (21 aprilie). În ultimul pătrar al secolului al IV-lea, data Paștilor a preocupat îndeaproape pe creștini. Chiar și Sfântul Ambrozie, ocupându-se de data Paștilor, propunea același interval pentru serbarea acestora (în anul 387). Unele asemănări de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de 19 ani; Despre ciclul lunar; Despre ziua a XIV-a în luna martie; Despre bisectă; Despre luna pascală în martie; Despre ziua sărbătoririi de Paști în Săptămâna Sfântă; Despre luna celor mai apropiate Paști; Dacă vrei să știi ziua calendelor lui ianuarie în fiecare an, ce sărbătoare este; Despre luna calendelor lui ianuarie; În ce lună cade ziua a XIV-a pascală în primul an al ciclului de 19 ani; Despre ziua echinocțiului și a solstițiului; Despre calcularea anului bisect
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în luna martie; Despre bisectă; Despre luna pascală în martie; Despre ziua sărbătoririi de Paști în Săptămâna Sfântă; Despre luna celor mai apropiate Paști; Dacă vrei să știi ziua calendelor lui ianuarie în fiecare an, ce sărbătoare este; Despre luna calendelor lui ianuarie; În ce lună cade ziua a XIV-a pascală în primul an al ciclului de 19 ani; Despre ziua echinocțiului și a solstițiului; Despre calcularea anului bisect. După cum se poate observa, lucrarea redă argumente, cunoștințe considerate sigure, invocate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prin cuvinte, ci și prin fapte să-L slăvim pe Dumnezeu necontenit, împreună cu Hristos, Dumnezeul nostru, că Lui se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la calende, în vol. Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență..., p. 22) „... Unul Născut Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii ... născut iar nu făcut ...” „Fiul lui Dumnezeu este născut mai înainte de întreaga creație, ca El să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lui Saturn, ca zeitate a rodniciei pământului și de Juvenaliile, sărbătoarea tinerilor sau copiilor. Ianus, cel cu două fețe, una spre trecut și alta spre viitor, unul din cei mai vechi zei romani, moștenit de la etrusci, era venerat cu ocazia calendelor ianuarii care celebrau noul an agrar, timp în care se făceau urări de sănătate și belșug, se prevestea viitorul, se practica aratul și semănatul simbolic.41 Primele 12 zile ale lui ianuarie erau prevestitoare pentru întregul an, fiecare zi identificându
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din lunile anului. În mijlocul acestui ciclu tradițional roman a apărut o sărbătoare de influență asiatică, închinată zeului Mithra, zeul soarelui, Dies Natalis Solis Invicti, adusă de legionarii romani, în sec. III, e. n., sub împăratul Aurelian, și sărbătorită între Saturnalii și Calende.42 Sărbătorile romane, închinate sufletelor morților despre care se credea că revin pe pământ sub formă de lari și manes, erau Larentalia și Compitalia. Sărbătorile de primăvară importante erau Rosalia sau Rosaria, ținută între 24 și 26 mai, ca sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de astrul solar. Cultul solar cel mai răspândit, care pune început unui nou ciclu calendaristic, este Sărbătoarea Crăciunului. Imaginea mitică, de semizeu, a bătrânului Crăciun, amintind de Zeul Soare, Mithra, și sărbătorit în perioada în care se celebrau Saturnaliile și Calendele romane, ilustrează o făptură sacră care simbolizează "timpul creator", ceea ce romanii numeau tempus factum. În mitologia geto-dacă, această făptură mitică a fost reprezentată printr-un strămoș care simboliza echilibrul lumii într-un timp inițiatic, al facerilor și desfacerilor, în momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editura Fundației PRO, 2003. Negrici, Eugen, Iluziile literaturii române, București, Editura Cartea Românească, 2008. Niculescu, Alexandru, Un limbaj liric autohton, în "România literară", 8 (1994). Nițescu, Marin, Poeți contemporani, București, Editura Cartea Românească, 1978. Oprea, Nicolae, Provinciile imaginare, Pitești, Editura Calende, 1993. Oancea, Ileana, Istoria stilisticii românești, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988. Oancea, Ileana, Elemente de stilistică aplicată, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989. Oancea, Ileana, Semiostilistica, Timișoara, Editura Excelsior, 1998. Oancea, Ileana, Poezie și semioză, Timișoara, Editura Marineasa, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
considerat că anul nou Începe pe 25 decembrie, și nu pe 1 ianuarie. Această situație a fost Întreruptă la Roma În secolul al XIII-lea, iar În Rusia abia În secolul al XVIIIlea. Astfel, o bună parte din trăsăturile specifice Calendelor lui Januar au fost moștenite de sărbătorile Crăciunului, datorită faptului că acesta timp de mai mult de un mileniu a fost considerat ca un an nou. Tradițiile populare românești Își găsesc originile În multe practici precreștine care au fosr adoptate
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de soi, pivnițe... Atunci ar trebui să ne revedem așa cam pe la un început de săptămână. Ei, ce zici? Vorba ceea: „Lungește, Doamne, boala pân’ s-o coace poama!” Nici vorbă. Asta ar însemna să nu terminăm treaba nici la Calendele grecești. Păi ce era să zic și eu la spusa ta? Auzi vorbă: „Cam pe la un început de săptămână”. Să nu crezi că nu ai dreptate, vere. Am fost neclar în ce am zis. Tu însă trebuia să-ți imaginezi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
prieten. Șiretenia lui Sejanus, teama unora, slugărnicia altora au lucrat laolaltă“. Într-o singură ședință, senatorii au audiat martorii, au emis sentința, l-au trimis la moarte pe condamnat înainte ca acesta să-și dea seama ce se întâmplă. Erau calendele lui ianuarie. „Și în această zi sacră de sărbătoare“, scrise Drusus, „l-au târât pe străzi cu funia de gât. Bietul om trădat striga: «Priviți cum Sejanus își ucide victimele nevinovate!» Oamenii, văzând cortegiul și auzind strigătele, fugeau, închideau porțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
e deosebit de muzical. Ca și mama lui, pe care-o aud cîntînd În norvegiană prin bucătărie. Îi ascult și pe cei de la Modern Jazz Quartet, cu Bluesology și recitesc Întrebările lui Ștefan Ion Ghilimescu pentru interviul ce va apărea În Calende. Prima, cu un semn de Întrebare plin de căldură bătut la mașină: „Ce era În mintea ta acum 12 ani?“ Intru În camera mea (după fiecare mutare camera de lucru devine tot mai mică, acum este atît de Îngustă cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
îl introduce la Cenaclul de Luni. Debutează în ziarul „Flamura Prahovei” (1976) și editorial în antologia colectivă Supremă iubire (Ploiești, 1977). Primul volum personal, Singurătatea supremă, îl tipărește în 1991. Colaborează la „Familia”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Argeș”, „Apostrof”, „Calende”, „Porto-Franco”, „Dacia literară”, „Tomis”, „Axioma”, „Poesis”, „Convorbiri literare” ș.a. Se numără printre fondatorii Grupului de la Ploiești (1992) și participă la editarea revistei „Sinteze” ca secretar de redacție (din 1995) și redactor-șef. A mai semnat Ion Vintilă (la debut) și
VINTILA FINTIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
primăvară, SLAST, 1983, 17; Dan Ciachir, Marțea la drum, SLAST, 1983, 17; Radu Felix, Spații concentrice, SLAST, 1983, 17; Vasile Spiridon, Ioan Vintilă Fintiș, PSS, 1992, 4-5; Romulus Bucur, Orgoliul & modestia singurătății, „Arca” (Arad), 1992, 6; Nicolae Oprea, „Singurătatea supremă”, „Calende” (Pitești), 1992, 8-9; Iulian Boldea, „Singurătatea supremă”, VTRA, 1992, 10; Mircea Bârsilă, Între pietate și insurgență, „Calende”, 1994, 4; Miruna Mureșan, Din nou poezia: Editura Calende, „Universul cărții”, 1994, 10; Gheorghe Mocuța, „Hierofania”, „Arca”, 1997, 10-12; Ștefan Ion Ghilimescu, Figuri
VINTILA FINTIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
1983, 17; Vasile Spiridon, Ioan Vintilă Fintiș, PSS, 1992, 4-5; Romulus Bucur, Orgoliul & modestia singurătății, „Arca” (Arad), 1992, 6; Nicolae Oprea, „Singurătatea supremă”, „Calende” (Pitești), 1992, 8-9; Iulian Boldea, „Singurătatea supremă”, VTRA, 1992, 10; Mircea Bârsilă, Între pietate și insurgență, „Calende”, 1994, 4; Miruna Mureșan, Din nou poezia: Editura Calende, „Universul cărții”, 1994, 10; Gheorghe Mocuța, „Hierofania”, „Arca”, 1997, 10-12; Ștefan Ion Ghilimescu, Figuri ale imaginarului poetic, Târgoviște, 1998, 84-96; Petrescu-Paraschiva, Dicț. lit. Dâmbovița, 245-246; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel
VINTILA FINTIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
4-5; Romulus Bucur, Orgoliul & modestia singurătății, „Arca” (Arad), 1992, 6; Nicolae Oprea, „Singurătatea supremă”, „Calende” (Pitești), 1992, 8-9; Iulian Boldea, „Singurătatea supremă”, VTRA, 1992, 10; Mircea Bârsilă, Între pietate și insurgență, „Calende”, 1994, 4; Miruna Mureșan, Din nou poezia: Editura Calende, „Universul cărții”, 1994, 10; Gheorghe Mocuța, „Hierofania”, „Arca”, 1997, 10-12; Ștefan Ion Ghilimescu, Figuri ale imaginarului poetic, Târgoviște, 1998, 84-96; Petrescu-Paraschiva, Dicț. lit. Dâmbovița, 245-246; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic, Ploiești, 2002, 397-398. C.H.
VINTILA FINTIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
Universității din București, absolvită în 1978. Este profesor defectolog la Școala Ajutătoare din Tâncăbești, județul Ilfov (1978-1980) și la Centrul Logopedic din Pitești (1980-1982), apoi psiholog-logoped în Laboratorul de Sănătate Mintală din același oraș (1982-1990). Ca editor, a scos revistele „Calende” (1991) și „Paralela 45” (1994) și a înființat editurile Calende (1991), Didactica Nova (1992), Vlasie (1993) și Paralela 45 (1994). A debutat în 1971 la „Argeș”. Un semidebut editorial e ciclul de versuri Neuronia, publicat în 1981 în suplimentul „Biblioteca
VLASIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290609_a_291938]
-
Școala Ajutătoare din Tâncăbești, județul Ilfov (1978-1980) și la Centrul Logopedic din Pitești (1980-1982), apoi psiholog-logoped în Laboratorul de Sănătate Mintală din același oraș (1982-1990). Ca editor, a scos revistele „Calende” (1991) și „Paralela 45” (1994) și a înființat editurile Calende (1991), Didactica Nova (1992), Vlasie (1993) și Paralela 45 (1994). A debutat în 1971 la „Argeș”. Un semidebut editorial e ciclul de versuri Neuronia, publicat în 1981 în suplimentul „Biblioteca Argeș”, reluat în volumul colectiv Caietul debutanților. 1980-1981, urmat de
VLASIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290609_a_291938]
-
Al. Cistelecan, Poemul adaptat, LCF, 1992, 17; Vasile Ciobanu, În miezul incandescent al realului, ATN, 1993, 4; Virgil Podoabă, Exerciții de dezvățare, VTRA, 1993, 6; Liviu Ioan Stoiciu, Textualismul trebuie reformat, „Cotidianul”, 1994, 242; Nicolae Oprea, Un poet din Nord-Vest, „Calende”, 1994, 8-10; Mircea Muthu, Poemul despre cuvinte, TR, 1994, 50; Virgil Mihaiu, Suflu poetic septentrional, ST, 1994, 12; Aurel Pantea, Un dionisiac la masa textualiștilor, APF, 1995, 1-2; Caius Dobrescu, Incredibil, dar adevărat, VTRA, 1995, 3; Ion Moldovan, A patra
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
călcasem În gura lăcomiei lăsând un manuscris la o editură. Hotărâsem Într-un moment de slăbiciune extremă al vieții mele că nu m-aș mai putea numi scriitor fără o astfel de relație. Am tot trecut de atunci pe la Editura Calende, dobândind cu timpul o anume experiență pe cale de a-mi forma ideea preconcepută că editurile din România nu resping manuscrisele, tot așa cum Administrația Spațiului Locativ nu respinge cererile de locuință. Tot ce-i hârtie e Îndosariat și Înregistrat și-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
vitrege de pe-acolo. Drept e că nu m-au Împiedicat să-mi recuperez personal fragmentele de roman nedactilografiate Împrăștiate prin tot felul de redacții, așa că la o adică n-aveam decât să procedez la fel și cu manuscrisul de la Calende. Era de altfel singurul meu roman dactilografiat. Mama se Îndeletnicise cu treaba asta, pe când lucra Încă la biroul de copiat acte. La puțin timp după ce a bătut la mașină cele două sute cincizeci de pagini rămânând după orele ei de serviciu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]