543 matches
-
altul. Evident că multe din aceste practici purtau pecetea unor vechi tradiții feudale, care nu mai corespundeau stadiului în care se afla producția și desfacerea mărfurilor în Moldova acelei epoci, că unele dintre ele împiedicau libera mișcare și activitate a calfelor și chiar a meșterilor. În aceste împrejurări, între conducătorii breslelor și membrii de rând se desfășoară o luptă îndârjită, continuă. Membrii breslei nu-și îndeplinesc obligațiile față de breaslă și fac tot posibilul pentru a o părăsi. Breasla blănarilor din Iași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
isnafului”. Breasla are înscrise 11 dugheni, dar „lucrătoare” sunt 14. „Toți băibărăcarii armeni și jidovi, lipscani și cușmari, aducând blănării din Lipsca i alte locuri de peste graniță și ca să nu le vândă lor, mărind prețurile, apoi trag din lucrători i calfele lor la sine și le lucrează în blănuri, vânzându-le nesfiit, fără iarăși a plăti darea cuvenită la cutia isnafului și când la asemeni nu-i posvolită lor o așa mesărie și a să sluji cu creștinii. Nu mai puțin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
văd în pericol de o gre îngenunchiere, haznaua păgubită de dările lor și numiții pieritori de foame”. La 1 martie 1850, breasla croitorilor de haine bărbătești din Iași reclama că „de la o vreme încoace pre lângă că nu numai ucenicii, calfii, lipsind de la stăpân își deschid dughenile încât noi am rămas pieritori de foame...”, dar acum și străinii „cu fel de fel de meșteșuguri, cușmari, șapcari, închipuindu-și un vârfu, că tocmesc pe calfe, burlaci, croitori [ce] sunt lucrați și ei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încoace pre lângă că nu numai ucenicii, calfii, lipsind de la stăpân își deschid dughenile încât noi am rămas pieritori de foame...”, dar acum și străinii „cu fel de fel de meșteșuguri, cușmari, șapcari, închipuindu-și un vârfu, că tocmesc pe calfe, burlaci, croitori [ce] sunt lucrați și ei își deschid dugheni și de croitorie...” și le iau mușterii. La 16 aprilie 1851, breasla cușmarilor din Iași arăta că în fiecare zi „se ivesc evrei și alți însurăței și holtei, fără a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și fără a fi atestuiți de breaslă, își deschid, dugheni și uneltesc meseria aceasta, care măsură fiindu-ne foarte obijduitoare și vătămătoare până la zilnica noastră hrană”. În 1853, în breasla săhăidăcarilor din Iași mai rămăseseră doar șase meșteri și o calfă. În 1845, în Botoșani, 766 de meșteri, adică mai bine de trei sferturi din numărul total al meșterilor și al calfelor, lucrau în afara breslelor. Iată mărturii care, fără să mai aibă nevoie de comentarii, dovedesc fără putință de tăgadă starea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vătămătoare până la zilnica noastră hrană”. În 1853, în breasla săhăidăcarilor din Iași mai rămăseseră doar șase meșteri și o calfă. În 1845, în Botoșani, 766 de meșteri, adică mai bine de trei sferturi din numărul total al meșterilor și al calfelor, lucrau în afara breslelor. Iată mărturii care, fără să mai aibă nevoie de comentarii, dovedesc fără putință de tăgadă starea de descompunere a breslelor și cauzele care au provocat-o. Frecventă era și nesupunerea breslașilor la îndeplinirea obligațiilor față de breaslă. La
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
breaslă, dând „povod” tuturor să nu se supună obligațiilor prevăzute în hrisoave. La 26 septembrie 1852, Zeilig pantofarul refuză să plătească suma de 100 lei la cutia breslei și cere permisiunea de a lucra „îndeosebi”, adică în afara breslei. În 1847, calfele blănarilor din Iași refuzau să practice meseriile în breaslă. „Aducându-s pi toati acele calfe împotrivitoare - arătau conducătorii breslei - și cetindu-li-să actul încuviințat de Sfat, toți au arătat plecarea că vor fi următori potrivit poroncii, decât numai un Iani Matei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1852, Zeilig pantofarul refuză să plătească suma de 100 lei la cutia breslei și cere permisiunea de a lucra „îndeosebi”, adică în afara breslei. În 1847, calfele blănarilor din Iași refuzau să practice meseriile în breaslă. „Aducându-s pi toati acele calfe împotrivitoare - arătau conducătorii breslei - și cetindu-li-să actul încuviințat de Sfat, toți au arătat plecarea că vor fi următori potrivit poroncii, decât numai un Iani Matei, ci să află arestat la poliție pentru aceasta, s-au arătat cu totul împotrivitor bunii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-au arătat cu totul împotrivitor bunii încuviințări, din a căreia pricină și ceilalți luând povod n-au vroit a da [ascultare] precum plecare le-au fost întâi”. La 12 iunie 1857, breasla croitorilor evrei a reclamat departamentului din lăuntru calfele care nu se supuneau la obligațiile de a contribui la „meremetul” unei sinagogi etc. Aceste conflicte între calfe și conducătorii breslelor sunt explicabile. Deși calfele sunt angajate contra plată, prin liberă învoială, ele, devenind membre ale breslei, au o serie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vroit a da [ascultare] precum plecare le-au fost întâi”. La 12 iunie 1857, breasla croitorilor evrei a reclamat departamentului din lăuntru calfele care nu se supuneau la obligațiile de a contribui la „meremetul” unei sinagogi etc. Aceste conflicte între calfe și conducătorii breslelor sunt explicabile. Deși calfele sunt angajate contra plată, prin liberă învoială, ele, devenind membre ale breslei, au o serie de îndatoriri pe care refuză să le îndeplinească. De obicei, astfel de conflicte iau sfârșit prin părăsirea breslei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au fost întâi”. La 12 iunie 1857, breasla croitorilor evrei a reclamat departamentului din lăuntru calfele care nu se supuneau la obligațiile de a contribui la „meremetul” unei sinagogi etc. Aceste conflicte între calfe și conducătorii breslelor sunt explicabile. Deși calfele sunt angajate contra plată, prin liberă învoială, ele, devenind membre ale breslei, au o serie de îndatoriri pe care refuză să le îndeplinească. De obicei, astfel de conflicte iau sfârșit prin părăsirea breslei de către „împotrivitori”, căci, de fapt, calfele nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Deși calfele sunt angajate contra plată, prin liberă învoială, ele, devenind membre ale breslei, au o serie de îndatoriri pe care refuză să le îndeplinească. De obicei, astfel de conflicte iau sfârșit prin părăsirea breslei de către „împotrivitori”, căci, de fapt, calfele nu pot fi păstrate de către meșterii patroni decât numai atunci când li se asigură un salariu apropiat de cel pe care-l pretind ele și sunt scutite de obligațiile tradiționale ale membrilor breslei. În caz contrar, calfele și lucrătorii uzează de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
împotrivitori”, căci, de fapt, calfele nu pot fi păstrate de către meșterii patroni decât numai atunci când li se asigură un salariu apropiat de cel pe care-l pretind ele și sunt scutite de obligațiile tradiționale ale membrilor breslei. În caz contrar, calfele și lucrătorii uzează de dreptul ce-l au de a părăsi breasla după ce și-au încheiat socotelile cu meșterul patron, preferând, bineînțeles, să se angajeze la lucru în afara breslei. De aceea conducătorii breslelor fac mari eforturi pentru menținerea practicilor și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
secolului trecut, deși mai păstrau unele reminiscențe tipic feudale, breslele au căpătat particularități noi, determinate de relațiile de tip mixt (feudalo-capitalist) și în cea mai mare măsură de tip capitalist, care se stabileau între patroni pe de o parte, și calfe și lucrători pe de altă parte. Aceste caracteristici noi, pozitive, explică afluența de lucrători și calfe venite în Moldova din Transilvania, unde caracterul feudal rigid al breslelor era mai pronunțat decât dincoace de Carpați. Totuși, nu se poate susține că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
relațiile de tip mixt (feudalo-capitalist) și în cea mai mare măsură de tip capitalist, care se stabileau între patroni pe de o parte, și calfe și lucrători pe de altă parte. Aceste caracteristici noi, pozitive, explică afluența de lucrători și calfe venite în Moldova din Transilvania, unde caracterul feudal rigid al breslelor era mai pronunțat decât dincoace de Carpați. Totuși, nu se poate susține că meșteșugarii lucrători și calfe din orașele și târgurile Moldovei nu mai aveau încă mult de luptat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de altă parte. Aceste caracteristici noi, pozitive, explică afluența de lucrători și calfe venite în Moldova din Transilvania, unde caracterul feudal rigid al breslelor era mai pronunțat decât dincoace de Carpați. Totuși, nu se poate susține că meșteșugarii lucrători și calfe din orașele și târgurile Moldovei nu mai aveau încă mult de luptat până la înlăturarea tuturor piedicilor și îngrădirilor feudale. După cum am văzut, relațiile feudale, care predominau în economia Moldovei, ocupau încă poziții însemnate și în industrie. Cum e și firesc
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
După cum am văzut, relațiile feudale, care predominau în economia Moldovei, ocupau încă poziții însemnate și în industrie. Cum e și firesc, o mare parte dintre meșteri, cu excepția celor legați prin puternice interese materiale de organizarea feudală a breslelor, lucrătorii și calfele se încadrează în frontul larg antifeudal, luptând împotriva orânduielilor și abuzurilor feudale. Meșteșugarii și negustorii au provocat, de pildă, agitația din 1846 de la Iași; mulți dintre ei au fost implicați în mișcarea revoluționară din 1848, iar în lupta pentru crearea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Din această cauză, marea majoritate a lucrătorilor calificați era adusă de peste hotare, îndeosebi din statele germane și Imperiul Habsburgic. M. Kogălniceanu spunea în 1855 că a angajat pentru fabrica sa de postav lucrători din străinătate: „mai mulți oameni, maiștri, contramaiștri, calfe, țesători, torcători, apretori, pioari etc. ...”, toți aduși „cu grele cheltuieli, fiindcă fiecare din aceștia numai pentru adusul său nu mă ține mai puțin de douăzeci galbeni”. Lucrătorii de la fabrica lui M. Kogălniceanu - spune G. Apostoleanu - „în cea mai mare parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mica producție, urmată de cooperația capitalistă simplă, ceea ce înseamnă că producția industrială a țării era, în cea mai mare parte a ei, opera meșteșugarilor. Destrămarea breslelor, diferențierea socială a meșteșugarilor, tendința de generalizare a relațiilor capitaliste între meșteșugarul patron și calfă și în cadrul manufacturilor sunt însă evidente. Ele demonstrează că industria Moldovei se angajase temeinic pe calea dezvoltării capitaliste. O însemnată dovadă în acest sens ne-o oferă însă și începuturile mașinismului. Ce-i drept, din punctul de vedere al preocupărilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-a constatat că, în decurs de câțiva ani, s-au strămutat la Galați din satul Slobozia Cornii 126 de locuitori. Alcătuitorii catagrafiei din 1838 au descoperit că în orașul Iași viețuiau, provenind din sate, 353 familii de birnici, 33 calfe, 4 negustori, 19 meșteri ș.a. În orașul Botoșani, din totalul de 558 familii birnice existente în 1845, 218 familii birnice erau „venite din alte locuri” în decurs de 7 ani. În orașul Bacău, între 1832 și 1838 au intrat 90
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
845 la 1.390 în 1859-1860. Acest proces de creștere are loc pe cale naturală (fiul moștenește de regulă meseria tatălui), pe calea imigrării, după cum am văzut mai sus, și îndeosebi pe calea dobândirii de patente de meșteri sau certificate de calfe de către oameni reprezentând categorii sociale orășenești care năzuiau să obțină o situație materială superioară. În catagrafiile orașelor din 1845 și 1851 se menționează intrarea în rândul meșteșugarilor în cursul celor șapte ani, ce despart o catagrafie de alta, a unor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
meșteșugarilor în cursul celor șapte ani, ce despart o catagrafie de alta, a unor „indivizi scăpătați”: un privilegiat, doi mazili, un ruptaș (Tecuci), 16 negustori sărăciți, 12 rupte ale Vistieriei, 5 mazili (Huși), sau promovarea în rândul meșterilor a 80 calfe, 41 de însurăței (Tecuci) și 10 birnici (Huși). În orașul Iași, alcătuitorii catagrafiei din 1845 au descoperit în rândurile meșteșugarilor 574 „familii noi”. Dezvoltarea relațiilor de tip capitalist, ai căror purtători sunt mai ales meșteșugarii și negustorii din orașe, descompunerea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
capitalist, ai căror purtători sunt mai ales meșteșugarii și negustorii din orașe, descompunerea breslelor ș.a., au determinat și grăbit procesul de diferențiere și stratificare socială a meșteșugarilor. Prin Regulamentul Organic, ei fuseseră împărțiți în trei trepte, în funcție de starea materială, plus calfe, făcându-se deosebirea între meșteșugarii ce posedau ateliere și cei care lucrau cu brațele din loc în loc. Trecerea meșterilor de la o treaptă la alta, sau de la starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în trei trepte, în funcție de starea materială, plus calfe, făcându-se deosebirea între meșteșugarii ce posedau ateliere și cei care lucrau cu brațele din loc în loc. Trecerea meșterilor de la o treaptă la alta, sau de la starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat de schimbările care se produc în starea materială a meșteșugarului. Meșterii cu dugheni „scăpătați” sunt reînregistrați de către Visterie la calfe, adică la meșteșugari fără dugheni, iar calfele înstărite obțin patente. Aceste prefaceri, transformări
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la o treaptă la alta, sau de la starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat de schimbările care se produc în starea materială a meșteșugarului. Meșterii cu dugheni „scăpătați” sunt reînregistrați de către Visterie la calfe, adică la meșteșugari fără dugheni, iar calfele înstărite obțin patente. Aceste prefaceri, transformări în starea materială și socială a meșteșugarilor, care demonstrează progresele pe care le-au făcut relațiile de producție capitaliste în orașe, n-au fost de natură să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]