215 matches
-
din opera tatălui său. Ediții: F. Aderca, Murmurul cuvintelor (1913-1923), pref. Eugen Barbu, București, 1971, Teatru. Despre teatru, pref. edit., București, 1974, Oameni și idei, pref. edit., Cluj-Napoca, 1983 (în colaborare cu Valentin Chifor). Traduceri: N. Ostrovski, Așa s-a calit oțelul, București, 1945 (în colaborare cu Dan Faur și Andrei Ivanovski); A. Serafimovici, Torentul, București, 1946; Sarkadi Imre, În pusta, București, 1955; Abdulla Kahhar, Șaida, București, 1963; Jean Giono, Husarul pe acoperiș, pref. Const. Ciopraga, București, 1966; Sân Lazzaro, Modigliani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285183_a_286512]
-
se dă la copt, după care în tavă se adaugă un sos făcut din bulion și vin. La sfârșit, după ce s-a copt, se servește cu garnitură de cartofi natur, rondele de roșii, ridichi și felii de lămâie. CREVETE CALIT 500 gr. de creveți mici spălați bine, două cepe tocate mărunt, sare, piper, cimbru, tarhon. 100 ml de ulei punem în tigaie la înfierbântat, adăugăm creveți, presărăm sare, călim puțin, apoi adăugăm ceapa tocată și lăsăm la călit până scade
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se dă la copt, după care în tavă se adaugă un sos făcut din bulion și vin. La sfârșit, după ce s-a copt, se servește cu garnitură de cartofi natur, rondele de roșii, ridichi și felii de lămâie. CREVETE CALIT 500 gr. de creveți mici spălați bine, două cepe tocate mărunt, sare, piper, cimbru, tarhon. 100 ml de ulei punem în tigaie la înfierbântat, adăugăm creveți, presărăm sare, călim puțin, apoi adăugăm ceapa tocată și lăsăm la călit până scade
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
în Bu curești (Chestia țărănească), literatură, caricatură de D. Hârlescu, un serial „Puterea sufletească” a prof. univ. C. Rădulesc u Motru, dar și materiale care reflectă conflicte de idei cu Paloda, „care‐și schimbă amanții după cantitate și nu după calit ate”, amintindu‐ i că Viitorul, care era putred de obscenități, trivialități, injurii, calomnii ordinare și intrigi, boli grave care l ‐au făcut să dispară de timpuriu...” De la 15 februarie 1908, cu numărul 9, Zorile devine zia r 239 conservator‐ democrat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
punct de vedere istoric, familia este ca o fort? rea?? �ntr? un ? inut ostil; onoarea ei nu poate fi �ntinat?. �n cadrul Leg? m�ntului de colonizare, evreii respectau un statut dublu. Atunci c�nd erau cu familia lor manifestau toate calit?? ile care nu le erau de obicei atribuite de c? tre observatorii superficiali: erau oameni de n? dejde, cinsti? i, ascult? tori, genero? i, curajo? i ? i disciplină? i; odat? ie? i?i din acest cadru apelau adesea la tacticile subversive ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe Iorga �n atmosferă Occidentului� ? i a abord? rîi disciplinate ? i metodice a studiilor. Tiktin l? a ajutat pe viitorul savant s??? i tip? reasc? primele lucr? ri. Prietenia lor a durat toat? via? a45. �n studiile lui oficiale, Iorga a dovedit calit?? i ie? ițe din comun ? i a trecut cu u? urin?? prin facultate. Dificult?? ile se iveau �n dormitoarele unde era obligat s? locuiasc?. Superioritatea lui Iorga ? i incapacitatea lui de a comunica cu colegii lui duceau la declan? area a tot
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fundamental: ap? rărea na? iunii ? i garantarea intereselor na? ionale. Acestea aveau pentru Eminescu o semnifică? ie at�ț de cov�r? itoare �nc�ț trebuiau protejate cu pre? ul apel? rîi la metode duplicitare ? i al sacrific? rîi integrit?? îi sau a calit?? îi de om a oricui. A?adar, interesul na? ional este cel care trebuie s? fie elementul decisiv �n luarea oric? rei hoț? r�ri politice, culturale sau educative. Astfel, �n ochii lui Eminescu, ceea ce numea el �liberalismul american� (sau valorile umane
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trrecut examenele, Iorga s? a transferat la Universitatea din Berlin, condi? ia impus? de bursă lui fiind ob? inerea doctoratului. Dup? sus? inerea examenelor, profesorul Monod i? a scris o scrisoare lui A.�D.�Xenopol, mentorul lui Iorga, �n care scotea �n eviden?? calit?? ile care vor marca �ntreaga carier? a lui Iorga. Recunosc�nd caracterul ie? it din comun al bursei lui Iorga, Monod remarcă faptul c? Iorga �improvizeaz? �n ceea ce prive? te studiul ? i, asum�ndu?? i o sarcin? prea mare, trece cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fiind bine cunoscut pentru numeroasele lui realiz? ri ? i bine �narmat, cu o imens? erudi? ie istoric? ? i literar? , cu cunoa? terea limbilor clasice ? i moderne, �nzestrat cu o memorie fenomenal? ? i av�nd convingeri profunde. Dar el avea ? i calit?? i personale care, de? i �n cea mai mare parte meritorii, f? ceau că activit?? ile politice s? fie problematice. �n ciuda șui? urilor ? i cobor�? urilor, Iorga nu va abandona politică; consecin? ele �nfr�ngerii sale vor fi eventual pl? țîțe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga (chiar ? i Cuza) ? i mul? i al? i rom�ni �i simpatizau pe evreii sefarzi din Rom�nia. Iorga ? i?a manifestat �ntotdeauna preferin? a fă?? de ei, consider�ndu? i latini ? i afirm�nd c? s�nt �nzestra? i cu calit?? i pozitive 21. Ar trebui că autorul acestei c? r? i, provenit dintr? o veche familie sefard? s? se m�ndreasc? cu leg? turile cu �Mama Spania� ? i cu latinitatea? Ar trebui mai cur�nd s? scoat? �n eviden?? faptul c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
evenimentele ? i procesele care au generat? o. Tiparele rezultate din via? a altor na? iuni erau indicii utile, uneori chiar cheia problemei respective. Dar ele nu erau legi (că �n ? tiin? ele naturale). Ele erau permanen? e (tr? s?turi ? i calit?? i permanente ale istoriei) care �i permiteau istoricului s? emit? judec?? i. De unde proveneau aceste tr? s?turi permanente? Din �sol�, �ras? � ? i �idee�. Prin �sol�, Iorga �n? elegea p? m�ntul �n care �? i are r? d?cinile un grup de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
condi? îi climatice ? i geografice specifice �nzestreaz? un popor cu o psihologie popular? ? i un mod de ac? iune care se manifest? spontan. Artă ? i literatura care deriv? din acest spirit na? ional �i rafineaz? la r�ndul lor expresia. Aceste calit?? i permanente constituiau pentru Iorga verigă de leg? tur? dintre procesele universale de formare a grupurilor ? i experien? a istoric? din care izvor? sc cultură ? i con? tiin? a na? ional?. Orice na? iune � �n special cea rom�n? � are dreptul natural
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care s? l??luiesc aici. Toate acestea s�nt simple ? i pozitive�30. Iorga a respins (ridicolul) curent contemporan lui, �Rom�nismul�, care explică micimea Rom�niei moderne prin modestia ? i pruden? a inten? ionat? a rom�nilor. Dac? aceste calit?? i nu existau, nu ar exista nici o limit? �n privin? a impactului Rom�niei �n problemele internă? ionale 31. S�nt oare na? ionali? ții conservatori? Era oare Iorga un conservator p? tima?? Adev? ratul na? ionalism include prin defini? ie �ntreaga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
este mare; dar �ncercarea de a stabili semnifică? ia lor este inutil?. Dac? este s? recunoa? tem existen? a unor erori semnificative �n opera lui Iorga, atunci (a? a cum propria lui familie subliniaz?) trebuie s? ne referim la sc? derea general? a calit?? îi. Operele lui de �nceput s�nt cele mai bune. Ulterior, Iorga a �ncercat s? deschid? �orizonturile� ? i o mare parte din celelalte aspecte au trecut pe plan secundar. Iorga a sus? inut �ntotdeauna c? epoca fanariot? nu a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tianu, Iorga era o fiin?? uman? mai bun? ? i mai moral? (at�ț �n via? a privat? , c�ț ? i �n cea public?) . Mai mult dec�ț incoruptibil: un bun familist, șo? , tat? , ? i un bun fiu, un om bun la suflet ? i milos. Asemenea calit?? i nu constituiau virtu? ile de baz? ale lui Ionel Br? tianu. Iorga era patriot, a reu? it �ntotdeauna s? se plaseze pe planul doi fă?? de Rom�nia ? i?i iubea sincer pe ?? răni. �n ceea ce? l prive? te pe intelectualul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a Centrului Ecleziastic al Bisericii Unite de la Blaj ? i c? era purt? torul spiritului acestuia. Iorga continuă, spun�nd c? toat? ură ? i toate abuzurile comise de unguri �mpotriva lui Maniu nu i? au putut schimba spiritul ? i nici diminua calit?? ile lui pozitive. Pentru c? �n Transilvania, toat? lumea ? ție �n ultimii dou? zeci de ani c? dac? este vorba despre cineva f? r? prihan? al c? rui drum este drept ? i cinstit, oricine trebuie s??? i arunce privirile spre calea urmat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o anvergur? extraordinar? , ceva mai mult dec�ț incoruptibil (fenomen rar la Bucure? ți). Ei apreciau patriotismul lui �nfl? c?raț ? i ? tiau c? era un du? man �nver? unat al restaur? rîi Rom�niei reprezentat? de Br? tianu. Iorga posedă toate calit?? ile pe care adep? îi lui din genera? ia tran? eelor i le atribuia, cu excep? ia uneia singure: nu era deloc politician. Din cauza aceasta, a? tept? rile genera? iei tran? eelor vor fi �n? elate. Rom�nia Mare r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c�rma statului ? i de a face ceea ce dorise toat? via? a: s? pun? um? rul cu onestitatea ? i energia să la crearea unei noi Rom�nii Mari. De ce s? a �nt�mplat acest lucru? �n cea mai mare parte datorit? calit?? ilor personale ale lui Iorga ? i, mai ales, pentru c? el nu era politician. Dup? ce a pierdut ocazia de a deveni purt? torul de cuv�nt coerent �nfl? c?raț ? i aproape irezistibil al genera? iei tran? eelor, Iorga s? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Popescu c? �Iorga este un om at�ț de mare �nc�ț, datorit? acestui fapt, este imposibil s? cooperezi cu el din punct de vedere politic�. Cu alt? ocazie, regele Ferdinand �? i exprimă p? rerea c? Iorga, �pe l�ng? incontestabilele lui calit?? i este necioplit�56. Lipsa de talent �ntr? ale politicii a lui Iorga era clar? ? i pentru du? manii s? i. Cotidianul berlinez scria: �Iorga este principalul instigator al sentimentelor antigermane din Rom�nia�, dar atenua afirmă? ia această, ad
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
agreă imperiile sau colonialismul, dar antipatia această eră temperat? de preocuparea lui de a sus? ine Sistemul de la Versailles. Mai mult, simpatiile lui na? ionaliste f? ceau distinc? ie �ntre na? iunile cristalizate ? i definibile ? i cele care nu �ntruneau aceste calit?? i. Atunci c�nd grecii au �nceput s? imigreze �n Anatolia locuit? de etnici turci, Iorga a luat o atitudine ferm? �mpotriva acestei ac? iuni, nepl? c�ndu? i nici faptul c? turcii i? au �nfr�nt pe greci. Iorga vorbea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aproape 80%, poporul rom�n era puternic �nsufle? it de speran? a �ntr? o democra? ie ?? r? neasc?. B?rbatul aflat la c�rma statului rom�n era incoruptibil ? i un democrat ? i patriot convins. Guvernarea lui avea s? dovedeasc? c? aceste calit?? i nu constituiau deloc un panaceu pentru bolile care afecteaz? dureros via? a ?? rilor mici ? i subdezvoltate. �n primul r�nd, dezordinile din universit?? ile ? i liceele rom�ne? ți nu au �ncetat, men? în�nd ? colile din Rom�nia �n stare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ți nu era �ntotdeauna demn? de �ncredere. Dar am v? zut care erau opiniile p? rin? ilor lui. Pe l�ng? �n? el? ciune ? i l? comie de bani, Carol era lasciv, foarte �ng�mfat ? i lipsit de loialitate. Toate aceste calit?? i au �nflorit luxuriant �n atmosferă bizantin? a intrigilor de palat. Poate c? cea mai bun? explică? ie a acestui fenomen este c? regele Carol era bolnav. Argetoianu �? i amintea c? , pe vremea c�nd era ministru de interne, era la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Freud disculpase p? catul apel�nd la subcon? tient, a? a �nc�ț nu este de mirare c? ace? tia �i obsedau pe cei de felul lui Codreanu sau Mo? a! Evreii trebuiau deci s? devin? r? ul absolut. Li se atribuiau calit?? i satanice de c? tre rom�nii antisemi? i care �i considerau drept o piedic? �n calea spre lumea visat? de ei. Evreii erau privi? i ? i că reprezentan? i ai unei detestate �lumi burgheze� ? i ai secolului al XX-lea. Iat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dup? opinia lui, era gre? it. Mussolini era un lupt? tor din Primul R? zboi Mondial, un orator ? i un intelectual �nzestrat ? i un g�nditor care fusese capabil s? creeze ceva din nimic. Hitler nu posedă nici una din aceste calit?? i, nu avea nici o leg? tur? cu cultura, nici un talent ? i nici o realizare. Astfel c? �numai barbarii �l pot confundă pe Mussolini cu Hitler�. �n timpul primei �nt�lniri de la Vene? ia dintre Mussolini ? i Hitler, Iorga a afirmat cu bun? vion
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i gesturile lui dramatice. Ce s? a ales din toate acestea atunci c�nd a sosit clipă adev? rului? Gregorovius descria politică italian? că o combină? ie de Cesar Borgia ? i Condotieri cu mentalitatea lui Machiavelli. Iorga �i atribuia lui Mussolini calit?? ile lui Iulius Caesar, dar istoria a demonstrat c? lucrurile st? teau altfel 123. Mussolini putea g? și sprijin pentru ambi? iile sale numai al? turi de Hitler, nu �n Occident. Iorga a �nceput s??? i dea seama de acest fapt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]