171 matches
-
90 - - Altele 16 5,1 - 9027 Instrumente și aparate pentru analize fizice și chimice (de exemplu: polarimetre, refractometre, spectrometre, analizoare de gaz sau de fum); instrumente și aparate pentru verificarea vâscozității, porozității, dilatării, tensiunii superficiale sau similare sau pentru determinări calorimetrice, fotometrice sau acustice (inclusiv exponometre); microtoame: 9027 10 - Analizoare de gaz sau de fum: 9027 10 10 - - Electronice 16 7,2 p/st 9027 10 90 - - Altele 16 6,2 p/st 9027 20 - Cromatografe și aparate de electroforeză: 9027
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
prețul franco fabrică al produsului 9027 Instrumente și aparate pentru analize fizice sau chimice (de exemplu, polarimetre, refractometre, spectrometre, analizoare de gaze sau gaze arse); instrumente și aparate pentru măsurarea vâscozității, porozității, dilatării, tensiunii superficiale sau similare sau pentru măsurări calorimetrice, acustice sau fotometrice (inclusiv exponometre); microtoame Fabricare în care valoarea tuturor materialelor utilizate nu trebuie să depășească 40 % din prețul franco fabrică al produsului 9028 Contoare de gaze, de lichide sau de electricitate, inclusiv contoarele pentru etalonarea lor - părți și
jrc6107as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91279_a_92066]
-
mai semnificative lucrări științifice sunt următoarele: După ce a determinat cu precizie echivalentul mecanic al caloriei, Miculescu a construit un dispozitiv special format dintr-un calorimetru cu apă în care erau rotiți cu un motor electric 4 cilindri concentrici, iar vasul calorimetric propriu-zis avea trei palete longitudinale și alte trei circulare pentru ca apa să nu capete nici mișcări circulare, nici longitudinale. Diferențele de temperatură ale apei, rezultate din transformarea lucrului mecanic efectuat de motorul în căldură, au fost măsurate prin intermediul unor termocuple
Constantin Miculescu () [Corola-website/Science/304656_a_305985]
-
sunt de două culori, L și R, entropia este cu 2R ln2 mai mare decât dacă toate ar avea aceeași culoare, desi traiectoriile și vitezele individuale ale particulelor pot fi identice. Această diferență esoterica trebuie însă să ducă la efecte calorimetrice măsurabile, independente de cât sunt culorile de apropiate. În continuare, prezentăm mai detaliat argumentele care conduc la paradox, unele probleme pe care le ridică și rolul pe care mecanica cuantică poate să îl joace. Pentru un sistem cu un conținut
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
9) sunt expresii matematice ale "principiului întâi al termodinamicii" în forma sa generală: Așadar, lucrul mecanic și cantitatea de căldură sunt "forme ale schimbului de energie" între un sistem și lumea înconjurătoare. Măsurarea cantității de căldură face obiectul calorimetriei. Metodele calorimetrice deduc cantitatea de căldură schimbată cu exteriorul de un sistem oarecare comparând starea sa inițială cu cea finală. Deoarece însă cantitatea de căldură schimbată depinde în general de stările intermediare, măsurătoarea poate fi univocă numai dacă procesul de măsurare e
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
de un sistem oarecare comparând starea sa inițială cu cea finală. Deoarece însă cantitatea de căldură schimbată depinde în general de stările intermediare, măsurătoarea poate fi univocă numai dacă procesul de măsurare e specificat în mai mult detaliu. În măsurători calorimetrice "la variabile de poziție constante", lucrul mecanic efectuat de sistem este nul și cantitatea de căldură schimbată este egală cu variația energiei sale interne formula 37. Aceasta este o "funcție de stare" și variația ei este unic determinată de stările inițială și
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
lucrul mecanic efectuat de sistem este nul și cantitatea de căldură schimbată este egală cu variația energiei sale interne formula 37. Aceasta este o "funcție de stare" și variația ei este unic determinată de stările inițială și finală ale sistemului. În măsurători calorimetrice "la variabile de forță constante", cantitatea de căldură schimbată se dovedește a fi egală cu variația unei alte funcții de stare, numită "entalpie", care este legată de energie prin relația: Existența schimbului de căldură arată că starea unui sistem termodinamic
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
este legată de energie prin relația: Existența schimbului de căldură arată că starea unui sistem termodinamic nu este complet caracterizată de variabilele mecanice formula 40 principiul întâi al termodinamicii indică existența unei noi variabile de stare, energia internă, măsurabilă prin metode calorimetrice. În practică este preferată o altă variabilă, care exprimă cantitativ senzațiile familiare de „cald” și „rece”. Este vorba despre "temperatură", care poate fi definită empiric pe baza unui experiment numit "contact termic". Fie două sisteme, reunite într-un singur sistem
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
jos, împreună cu diferențialele lor totale și ecuațiile caracteristice care derivă din ele. Parametrizările de mai jos ale cantității de căldură schimbată într-o transformare elementară reversibilă definesc proprietăți ale sistemului numite (impropriu) "constante de material". Ele se determină prin metode calorimetrice și sunt importante în aplicațiile practice. Există transformări în care, pe lângă schimb de "căldură" și "lucru mecanic", are loc un schimb de "substanță". De exemplu, o cantitate de fluid schimbă substanță cu exteriorul în cursul proceselor de evaporare și condensare
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
să fie mai ieftine în comparație cu fructele și legumele. Persoanele obeze declară în mod constant un consum mai scăzut de hrană, în comparație cu persoanele de o greutate normală. Această afirmație este susținută atât de teste efectuate asupra unor persoane într-o cameră calorimetrică, cât și prin observare directă. Stilul de viață sedentar joacă un rol semnificativ în obezitate. Există o tendință la nivel mondial de a ne îndrepta către activități mai puțin solicitante din punct de vedere fizic, și în prezent, cel puțin
Obezitate () [Corola-website/Science/315043_a_316372]
-
kilogramul sau metrul cub normal. Reacția chimică de ardere este în mod obișnuit o oxidare a hidrocarburilor, rezultând dioxid de carbon, apă și căldură. Puterea calorifică a combustibililor solizi (și lichizi grei, care nu se evaporă) este măsurată cu bomba calorimetrică, iar cea a combustibililor gazoși (și lichizi volatili) cu calorimetrul cu circulație de apă. Ea poate fi calculată ca diferență dintre entalpiile produselor arderii și cea a combustibilului, dacă acestea sunt cunoscute. Termenul de "putere calorifică" nu este corect, deoarece
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
Puterea calorifică superioară la volum constant a probei de analiză" (formula 3) a unui combustibil reprezintă numărul de unități de căldură degajată prin arderea completă a unei unități de masă din combustibilul preparat pentru analiză, în atmosferă de oxigen, în bomba calorimetrică, în condiții standard. Produsele arderii sunt formate din dioxid de carbon, dioxid de sulf, azot și oxigen sub formă gazoasă, apă în stare lichidă în echilibru cu vaporii săi și saturată cu dioxid de carbon și cenușă solidă. formula 3 se
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
din dioxid de carbon, dioxid de sulf, azot și oxigen sub formă gazoasă, apă în stare lichidă în echilibru cu vaporii săi și saturată cu dioxid de carbon și cenușă solidă. formula 3 se determină experimental prin arderea completă în bomba calorimetrică a unei cantități cunoscute de combustibil, căldura degajată prin ardere fiind cedată sistemului calorimetric ce cuprinde o cantitate cunoscută de apă, a cărei temperatură se înregistrează. "Puterea calorifică inferioară la presiune constantă a probei inițiale" (formula 5) a unui combustibil reprezintă
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
în stare lichidă în echilibru cu vaporii săi și saturată cu dioxid de carbon și cenușă solidă. formula 3 se determină experimental prin arderea completă în bomba calorimetrică a unei cantități cunoscute de combustibil, căldura degajată prin ardere fiind cedată sistemului calorimetric ce cuprinde o cantitate cunoscută de apă, a cărei temperatură se înregistrează. "Puterea calorifică inferioară la presiune constantă a probei inițiale" (formula 5) a unui combustibil reprezintă numărul de unități de căldură care s-ar degaja prin arderea completă a unei
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
ținându-se seama de faza în care se găsește corpul (gaz, lichid, solid) a cărui căldură specifică se determina și de domeniul de temperaturi în care se fac măsurătorile. Determinarea valorii capacității termice masice a unui corp solid folosind metodă calorimetrica clasică, în principiu se face cu ajutorul formulei de mai jos, rezultată din ecuația calorimetrica formulă 76 unde: formulă 37 capacitatea termică masică de determinat, formula 78 masă corpului a cărei capacitate termică se determina; formulă 79 capacitatea termică masică a vasului calorimetric; formulă 80 masă
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
cărui căldură specifică se determina și de domeniul de temperaturi în care se fac măsurătorile. Determinarea valorii capacității termice masice a unui corp solid folosind metodă calorimetrica clasică, în principiu se face cu ajutorul formulei de mai jos, rezultată din ecuația calorimetrica formulă 76 unde: formulă 37 capacitatea termică masică de determinat, formula 78 masă corpului a cărei capacitate termică se determina; formulă 79 capacitatea termică masică a vasului calorimetric; formulă 80 masă vasului calorimetric; formulă 81 capacitatea termică masică a lichidului calorimetric, formula 82 masă lichidului calorimetric; formulă 83
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
folosind metodă calorimetrica clasică, în principiu se face cu ajutorul formulei de mai jos, rezultată din ecuația calorimetrica formulă 76 unde: formulă 37 capacitatea termică masică de determinat, formula 78 masă corpului a cărei capacitate termică se determina; formulă 79 capacitatea termică masică a vasului calorimetric; formulă 80 masă vasului calorimetric; formulă 81 capacitatea termică masică a lichidului calorimetric, formula 82 masă lichidului calorimetric; formulă 83 temperatura inițială a vasului și lichidului calorimetric; formulă 84 temperatura inițială a corpului a cărei capacitate termică se determina; formulă 85 temperatura finală de echilibru a
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
în principiu se face cu ajutorul formulei de mai jos, rezultată din ecuația calorimetrica formulă 76 unde: formulă 37 capacitatea termică masică de determinat, formula 78 masă corpului a cărei capacitate termică se determina; formulă 79 capacitatea termică masică a vasului calorimetric; formulă 80 masă vasului calorimetric; formulă 81 capacitatea termică masică a lichidului calorimetric, formula 82 masă lichidului calorimetric; formulă 83 temperatura inițială a vasului și lichidului calorimetric; formulă 84 temperatura inițială a corpului a cărei capacitate termică se determina; formulă 85 temperatura finală de echilibru a sistemului. S.E.Friș, A
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
mai jos, rezultată din ecuația calorimetrica formulă 76 unde: formulă 37 capacitatea termică masică de determinat, formula 78 masă corpului a cărei capacitate termică se determina; formulă 79 capacitatea termică masică a vasului calorimetric; formulă 80 masă vasului calorimetric; formulă 81 capacitatea termică masică a lichidului calorimetric, formula 82 masă lichidului calorimetric; formulă 83 temperatura inițială a vasului și lichidului calorimetric; formulă 84 temperatura inițială a corpului a cărei capacitate termică se determina; formulă 85 temperatura finală de echilibru a sistemului. S.E.Friș, A.V.Timoreva, "Curs de Fizica Generală", vol
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
ecuația calorimetrica formulă 76 unde: formulă 37 capacitatea termică masică de determinat, formula 78 masă corpului a cărei capacitate termică se determina; formulă 79 capacitatea termică masică a vasului calorimetric; formulă 80 masă vasului calorimetric; formulă 81 capacitatea termică masică a lichidului calorimetric, formula 82 masă lichidului calorimetric; formulă 83 temperatura inițială a vasului și lichidului calorimetric; formulă 84 temperatura inițială a corpului a cărei capacitate termică se determina; formulă 85 temperatura finală de echilibru a sistemului. S.E.Friș, A.V.Timoreva, "Curs de Fizica Generală", vol.II., Editura Tehnică, București
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
de determinat, formula 78 masă corpului a cărei capacitate termică se determina; formulă 79 capacitatea termică masică a vasului calorimetric; formulă 80 masă vasului calorimetric; formulă 81 capacitatea termică masică a lichidului calorimetric, formula 82 masă lichidului calorimetric; formulă 83 temperatura inițială a vasului și lichidului calorimetric; formulă 84 temperatura inițială a corpului a cărei capacitate termică se determina; formulă 85 temperatura finală de echilibru a sistemului. S.E.Friș, A.V.Timoreva, "Curs de Fizica Generală", vol.II., Editura Tehnică, București 1965
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]