KorAP: Find »[drukola/base=calypso & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...10 >

231 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261

ale femeilor 1. Pe de altă parte, Congresul Federației Uniunii Femeilor Române, care s-a întrunit pentru prima dată pe teritoriul Vechiului Regat, la Craiova, pe 6-8 septembrie 1931, a hotărât ca o delegație a Federației, formată din Maria Baiulescu, Calypso Botez și Ella Negruzzi, să prezinte ministrului Justiției moțiunea potrivit căreia, drepturile civile de care se bucurau femeile din Transilvania și Banat încă din timpul Austro-Ungariei să fie extinse în toată țara. Ministrul Hamangiu a promis că doleanța Federației va

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
larg despre confruntările de opinii, deosebit de aprige, din cursul adunării, în prezența „unui mare număr de bărbați politici, senatori, deputați și alți intelectuali”1. La propunerea Mariei Pop, reprezentanta femeilor din Oltenia, s-a hotărât ca o delegație, compusă din Calypso Botez, Maria Pop, Ella Negruzzi, Ortansa Satmary și Florica Georgescu să prezinte regelui și guvernului moțiunea adunării prin care se revendicau: 1. „acordarea drepturilor civile pe baza deplinei egalități conform articolului 6 din Constituție”; 2. „introducerea acordării de drepturi politice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
asasineze pe oamenii de frunte ai țării, ci de „echipe care să asasineze ignoranța care asasinează satele”2. Pe aceeași poziție s-a situat și dr. N. Lupu care cerea concursul femeilor la apărarea valorilor democrației 3. În cuvântările lor, Calypso Botez, Margareta P. Ghelmegeanu și Ella Negruzzi, protagoniste ale Secției feminine a P.N.Ț. și ale A.E.C.P.F.R., au reafirmat și de această dată convingerea lor că locul femeilor de toate categoriile sociale este în tabăra luptătorilor pentru consolidarea statului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
septembrie 1936, s-a întrunit la Constanța Marele Congres al Asociațiilor feministe, la care au fost reprezentate Federația Uniunii Femeilor Române (F.U.F.R.), A.E.C.P.F.R., Federația Femeilor Universitare, dar și o seamă de organizații politice, culturale și religioase. Profesoara Calypso C. Botez a prezentat un raport despre „Noile curente politice și drepturile femeii”, în care a atras atenția asupra importanței stabilirii unei atitudini ferme a asociațiilor de femei față de cele două direcții și orientări diametral opuse care se confruntau în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
parte, forțele democratice, care „apără dreptul tuturor la viață”. Ea îndemna femeile să respingă „linia politică a extremismului, fie el de dreapta, fie de stânga” și să urmeze „numai linia medie a democrației, acesta fiind curentul sănătos și trainic”1. Calypso Botez releva, în fața asistenței, pericolul politicii statelor fasciste care impunea femeilor „o permanentă fabricare a cărnii de tun” și „înregimentarea în detașamente de muncă forțată” pentru realizarea proiectelor revanșarde. Ea a condamnat participarea unor tinere la manifestările legionare, folosind „semne

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
tinerele din școli, universități, din fabrici, de la sate, către femeile lipsite de loc de muncă să se solidarizeze pentru menținerea păcii și pentru dobândirea drepturilor lor firești. La Cercul de studii al Secției de tineret feminin (înființat la propunerea lui Calypso Botez, în 1936) se țineau săptămânal expuneri despre datoriile femeii în contextul politic încordat, despre noile orientări în educația tinerilor, protecția muncii feminine, combaterea prostituției etc.1 În pofida manifestațiilor și demonstrațiilor antirevizioniste și a susținerii acțiunilor inițiate de Societatea Națiunilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
votanților și deci și al partizanilor politici vor spori cu cele 8 milioane de femei, care sunt în țara Românească, lipsite până acum de drepturile pe care le revendicăm azi, aici.2 La o altă întrunire publică convocată din inițiativa lui Calypso Botez (decembrie 1937, București), liderii P.N.Ț., Iuliu Maniu și dr. N. Lupu și-au reafirmat convingerea că este de o importanță majoră acordarea drepturilor integrale femeilor, tocmai datorită gravei crize politice și au promis că acest obiectiv, prevăzut în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
Patriei, una și indivizibilă, gata la jertfirile cele mai dureroase pentru păstrarea unui patriotism sacru 2. Aceeași încredere în legislația carlistă au manifestat-o și reprezentantele A.E.C.P.F.R., la întrunirea publică din București, pe 13 martie 1938. În cuvântul său, Calypso Botez, președinta filialei din Capitală, a elogiat noua constituție care „a adus maximum de bine ce-l doream”, eliberând femeia „din cătușele de veacuri”. Cu acest prilej și reprezentantele altor organizații de femei (Federația U.F.R., Frontul Feminin, Federația Femeilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
Familia și politica Gruparea feminină constituită săptămânile trecute în Capitală a avut un larg răsunet și a dovedit că femeile române se pregătesc cu o rară seriozitate pentru munca publică de mâine. După ce am publicat lămuririle d-nelor Alexandrina Cantacuzino și Calypso Botez, privind atitudinea și rațiunea grupului feminin, facem loc astăzi următoarei expuneri a d-nei Elena C. Meissner: Fiindcă constituirea ultimei grupări feminine de la București a dat loc la atâtea interpretări, mă simt datoare, să dau câteva lămuriri atât acelor femei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
viitor în materie politică. Pe estrada aulei Fundației iau loc următoarele conducătoare și membre în comitetele societăților feministe: d-na Meissner, prezidenta Asoc. pentru emanciparea civilă și politică a femeii; d-na Baiulescu, prezidenta Uniunii femeilor din Ardeal; d-na Calypso Botez, prezidenta Consiliului Național al femeilor; d-na Ella Negruzzi, prezidenta societății juridice a Consiliului Național; d-na Hortensia Satmary, prezidenta Asoc. pentru emanciparea femeii; d-na Maria-Pop (Craiova), prezidenta grupării din Oltenia; d-na Ianculescu-Reuss, prezidenta Ligii pentru drepturile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
libere pe actele și conștiința lor și să meargă alături cu partidul unde sunt speranțele tuturor femeilor. D-na Negruzzi afirmă că bine fac femeile care se înscriu în partide, căci aceasta nu va exclude solidaritatea între ele. Discursul d-nei Calypso Botez Prezidenta Consiliului Național al femeilor, începe în chipul următor: „Grație fericitei întâmplări a aflării la putere a Partidului Național Țărănist, femeile au azi drepturi politice. Primirea acestor drepturi, de către femei, fie la comună, fie la județ, înseamnă intrarea femeilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
jos cuvântările ținute la această întrunire înălțătoare care s-a terminat la ora 1 p.m. După întrunire un mare număr de doamne a luat masa împreună la Continental, iar la 6 p.m. Comitetul a ținut o întrunire în casele d-nei Calypso Botez, unde s-au discutat măsurile de luat pentru o acțiune unitară și eficace în vederea unei izbânde cât mai neîntârziate. Cuvântarea D-nei Elena Meissner, președinta generală a Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române Sunt peste 40 de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
format obiectul unei atențiuni speciale, căutându-se a se ajuta numai persoanele cu nevoi reale. Femeile consiliere au urmărit de asemenea refacerea și ajutorarea familiei prin organizarea muncii. În București, șef al asistenței sociale pe întreaga Capitală este d-na Calypso Botez. La venirea d-sale a găsit bugetul asistenței de 36 milioane. Astăzi, acest buget este de 50 milioane. D-na Botez a organizat în primul rând birourile asistenței și sistemul de lucru, apoi s-a ocupat de fiecare secție

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
a fost o nevoie reală. A vorbi însă, amănunțit, despre toate realizările d-nei Botez înseamnă a descrie întregul mecanism al funcționării asistenței municipiului. Cred însă că numai acestea câteva pe care le-am amintit mai sus, constituie pentru d-na Calypso Botez cel mai frumos titlu de glorie, onorând-o și ca femeie și ca feministă. Nu pot să nu amintesc și despre activitatea remarcabilă a d-nei Ortansa Satmary, care s-a ocupat în special cu ajutorarea șomerilor. Ziarele au relevat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
din cele mai importante probleme, ce trebuia soluționată, conform hotărârii Congresului: aceea a unificării Codului Civil, care se prepară la Ministerul de Justiție. În scopul acesta prezidenta, D-na Maria B. Baiulescu, s-a oprit la București și împreună cu D-nele Calypso Botez și Ella Negruzzi, au prezentat D-lui Ministru de Justiție Hamangiu moțiunea, prin care Congresul cere drepturile civile pentru femeile Vechiului Regat și Basarabia, care sunt în inferioritate față de surorile lor române din Ardeal și Bucovina, ce s-au

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
a asista la această întrunire, în scopul unei colaborări. Întrunirea de la 8 februarie, din sala Teatrului „Ventura”, a fost hotărâtoare pentru dobândirea drepturilor civile. Delegația formată din Doamnele: Elena Meissner - Iași, prezidenta generală a „Asociației”, Maria Pop, prezidenta secțiunii Olteniei, Calypso Botez, Ella Negruzzi, Ortansa Satmary, prezidente și Florica Georgescu, secretara generală a „Asociației” București, s-au prezentat cu moțiunea M.S. Regelui, D-lor: Nicolae Iorga, Prim Ministru, C. Argetoianu, Ministru de Interne, Pompei și M. Sadoveanu, președinții Corpurilor legiuitoare, precum și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
precum și de „Uniunea femeilor române”, de la război încoace, încheiată cu izbândă, s-a sărbătorit în casa D-nei Ella Negruzzi, luând parte doamnele reprezentante din ambele Societăți, care au adus elogii D-lui Ministru Valer Pop, prin cuvântări rostite de D-nele Calypso Botez, Negruzzi, Maria Pop, Maria Castano, Satmary, Florica Georgescu, Margareta Ghelmegeanu și altele. Cu durere s-a luat cunoștință că prezidenta generală a „Uniunii Femeilor Române” nu a putut lua parte, fiind lovită de un crunt doliu. Ea a adresat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
începutul organizației lor. Se poate că femeile înscrise în partide politice, contrar principiului „Grupării Femeilor Române”, lucrând acolo, vor putea ajunge mai repede la rezultatul dorit în ce privește interesele generale ale feminismului. Din acest punct de vedere poate că D-na Calypso Botez, la București, ca multe altele, și D-na Djionat, aici la Chișinău, au dreptate. Rămâne ca această chestiune să se discute mai pe larg chiar în congresul de la 18-19 iunie din Chișinău. știut este, că sunt multe femei care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
va fi cu atât mai rodnică, cu cât îndeplinește și atribuții de comitet de corespondență cu Biroul internațional al Muncii din Geneva, pentru problemele muncii femeii și copiilor în România. Ca președintă a secției și comitetelor găsim pe d-na Calypso Botez, nume îndeajuns de cunoscut în acțiunea pentru emanciparea și ocrotirea femeii, activând în numeroase cercuri particulare, precum și în servicii de utilitate publică. Secția de studii feminine de pe lângă Institutul Social a organizat și ținut în cursul anului 1935 un ciclu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
Aneta Mânduțianu despre „Probleme ce se pun în legătură cu protecția muncii minorilor”, d-na Veturia Manuilă despre „Problema delincvenților minori și pregătirea lor profesională”, d-ra Rodica Luția despre „Raportul dintre problemele de muncă și problemele de dependința familiei”, iar d-na Calypso Botez despre „Perspectivele organizării muncii femeilor și copiilor în România”. Dăm mai jos elementele esențiale ale comunicării d-nei Natașa Dr. Popovici, despre „Repercusiunile muncii profesionale a mamelor asupra muncii familiale”. Munca femeii și repercusiunile ei asupra familiei Munca femeii se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
târziu prietenă, colegă de idei îmbrățișând cauza pentru care începusem a lupta. Ai fost plină de inițiativă. La Galați ai muncit mai bine de 10 ani ca președintă a filialei noastre înființată de vrednica luptătoare, distinsa noastră colegă, d-na Calypso Botez. Am admirat talentul de organizare și frumoasele realizări ale comitetului ce dirijai, la sărbătoarea de 10 ani a filialei din acel oraș, precum și progresele școalei de gospodărie întreținute prin munca comitetului ce conduceai. Strămutată apoi la Constanța de interese

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
femeile trebuie să aibă grijă de ridicarea nivelului moral și cultural al țărănimii. D-na Ortansa Satmary vorbește despre importanța participării femeilor la viața publică a națiunilor, participare ce corespunde unei necesități evidente a realității vremurilor ce trăim. D-na Calypso Botez face un istoric al mișcării feministe la noi în țară. Spune că locul femeilor care aspiră la libertate este în cadrul Partidului Național-Țărănesc, care luptă pentru un echilibru real în viața națională între clasele sociale. După ce d-na Botez și-

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
sunt preferați la primire în funcțiuni și fabrici și primesc salariu mai mare. În concluzie, d-na Meissner a spus că femeia care muncește nu urmărește decât salvarea familiei și demnității ei. Noile curente politice și drepturile femeii D-na Calypso Botez a dezvoltat un foarte interesant raport, vorbind despre curentele politice sociale și drepturile femeii. În cadrul acestui subiect, d-na Botez a arătat care sunt curentele politice de azi, împărțindu-le în două: curentul reacționar care se înfățișează prin abuz

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
orientare în ce privește îndatoririle noastre în viața socială românească, face un apel cald și prietenesc către toate fetele acestei țări să se integreze acțiunii sale generoase și hotărâte. Comitetul organizator a hotărât înființarea unui cerc feminist de studii sub conducerea d-nei Calypso Botez, cerc de studii care a început joi, 10 decembrie ora 7 p.m., în strada Batiște 26, cu subiectul „Tineretul feminin român la răscruce și datoriile actuale ale acestui tineret”. A vorbit d-ra C. Crăciun și în încheiere a răspuns

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
de studii care a început joi, 10 decembrie ora 7 p.m., în strada Batiște 26, cu subiectul „Tineretul feminin român la răscruce și datoriile actuale ale acestui tineret”. A vorbit d-ra C. Crăciun și în încheiere a răspuns d-na Calypso Botez. Vor urma: Joi, 14 ianuarie: „Tineretul feminin în viața economică - țăranca, intelectuala și lucrătoarea”. Joi, 21 ianuarie: „Feminism - ce este și ce trebuie să fie”. Joi, 28 ianuarie: „Educația tineretului”. Joi, 5 februarie: „șomajul și tineretul feminin”. Joi, 12

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]