2,791 matches
-
studiat pe Marx, prin prisma unei normale curiozități culturale, filosoful nostru n-a devenit, la ieșirea pe poarta închisorii, un promotor al marxismului. Ceva mai decepționantă ar putea fi socotită o prudență exagerată, evitarea, de nuanță mizantropică, a întîlnirilor cu camarazii de odinioară: "Cînd se întîlnea totuși cu ei, era evaziv și distant. Mircea Nicolau l-a vizitat odată pe Noica în apartamentul lui din str. Ornamentului nr. 4, rugîndu-l să-i spună părerea despre un eseu filosofic pe care îl
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
Cernat a publicat două volume, în felul lor comunicante, cel dintâi despre Contimporanul, iar al doilea preocupat de complexul major și persistent al periferiei; Dan Gulea a pus și el un cuvenit accent politic deasupra perioadei, în recenta Domni, tovarăși, camarazi. O evoluție a avangardei române; pe aceeași traiectorie, Stelian Tănase a reconstituit un capitol mai actual ca oricând, prin Avangarda românească în arhivele Siguranței. Și, plasat la urmă pentru a nu fi diluat în lista anterioară, criticul literar Ion Pop
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
avut și încă mai am vise. O parte s-au împlinit. Celelalte? Eu nu vreau totul, doar ce-mi folosește. Eu și tu... acum am rămas doar eu. Eu scap de o legiune, dar alta mă va aștepta, cu alți camarazi și alte arme, dar îmi va fi dor de veteranii mei. Eu voi merge înaine cu capul sus și voi învinge cu ce am învățat, cu gândul la viitor și netrăind în trecut. Eu cred că viața are porțile deschise
B by ANA-MARIA NECHIFOR () [Corola-journal/Journalistic/84099_a_85424]
-
împachetăm în lăzi ce putem. În nici un chip nu mă pot despărți de notele mele pe care le voi lua cu mine cu dulapurile lor cu tot. Pe la orele 10 vine iar tânărul soldat german aducând cu sine încă un camarad. Sunt rugată de ei să le cânt Fantezia cromatică și Fuga de Bach. În casa vraiște și eu cu mâinile mele pline de praf. Totuși mă așez la pian și le împlinesc dorința. Aud cum unul din ei neputând să
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
a lăsat și el sedus de mitul lui Corneliu Codreanu, ca întrupând un simbol de jertfă și cinste, uitând să spună că acesta l-a împușcat cu mâna lui pe prefectul de poliție Manciu, că a patronat uciderea bestială a "camaradului" Stelescu și asasinarea de către un comando legionar a primului ministru I. G. Duca. Mai ales după cedarea Basarabiei și abdicarea lui Carol II, scriitorul, naiv, e tentat să le acorde un anumit credit membrilor Gărzii de Fier. în două sau
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
pe băț pe care o devora. Mare parte din membrii grupului nu mai fuseseră într-un oraș mare, cu excepția scurtei opriri la Tianjin și toți erau înnebuniți după înghețata pe băț; așa că au cumpărat mai multe ca să le aducă și camarazilor lor din barăci. Le-au învelit cu grijă în prosoapele albe și le-au pus în sacoșe. Și au fost surprinși să constate, la întoarcere, că nu mai rămăsese din ele decât apă. La Nanjing au trebuit să participe la
Lebedele sălbatice by Jung Chang () [Corola-journal/Journalistic/7773_a_9098]
-
să te duci la toaletă prin zăpadă. În momentul în care ai trăit până la 34 de ani în aceste condiții, eu nu cred că condițiile de la penitenciar pot fi mai rele decât alea. Toaleta e înăuntru, nu afară, suntem 2-3 camarazi. Condițiile în sine nu sunt de natură să mă sperie".
Condamnare Voiculescu. Ce a făcut Dan Voiculescu în noaptea dinaintea condamnării by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81443_a_82768]
-
inimă: "serțî", apoi scoate tutun dintr-o țigară, îl fărîmițează între degete și-i zice lăcrimos "Asta nu serțî Nicolai". Două balalaici i se spărseseră rusului în raniță pînă să ajungă în România. Pe-asta de acum i-o găsiseră camarazii la o casă de amanet și o rechiziționaseră în contul sacrificiilor pentru victorie. Era încrustată cu sidef, dar parcă nu suna ca alea dinainte. S-a mai plimbat Florica la braț cu Nicolai încă vreo două săptămîni. Pînă au venit
Prasceai, prasceai ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7052_a_8377]
-
cei care nu îl cunosc pe alfa, cum să îl învețe ei pe beta?”. Apocrifele îl descriu uneori ca pe un copil rău și enervant, pus pe șotii sau arogant, răzbunându-se cu mare plăcere după ce a fost lovit de camarazii de joacă, pe punctul de a crea probleme familiei lui din cauza efectelor negative ale anumitor fapte ale sale. În atari situații, îi convine să profite de darurile miraculoase pe care le are, împotriva unui copil cu care întră în conflict
Întâmpinarea Domnului: Despre viaţa de copil a lui Iisus, copilul Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/70711_a_72036]
-
el însuși declara, s-a îndrăgostit de Spania și de oamenii săi, din scrierile lui Ernest Hemingway și Arturo Barea Printre romanele semnate de Sven Hassel, citite de 52 de milioane de oameni, inclusiv români, se numără: Blindatele morții - 1958; Camarazi de front - 1960; Batalion de marș - 1962; Gestapo - 1963; Monte Cassino - 1963; General SS - 1969; Drum sângeros către moarte - 1977.
Sven Hassel, autorul ”Gestapo” a murit la vârsta de 95 de ani () [Corola-journal/Journalistic/81011_a_82336]
-
cultura română", Blaga se desparte de perspectiva acestuia referitoare la legăturile omului cu divinitatea, prezentate în Nostalgia Paradisului, precizînd că în vreme ce opera lui Crainic aparține teologiei, a sa aparține filosofiei. E prima obiecție capitală pe care Blaga o aduce vechiului camarad, cu o ironie ce divulgă o incompatibilitate: "Crainic nu are nicio îndoială că cel mai asiduu colaborator al geniului patristic a fost Dumnezeu însuși. În posesia acestui criteriu, pe care îl crede absolut, Crainic va desfășura deci problematica filosofiei și
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
primele luni ale șederii mele acolo: m-am apucat să scriu o scurtă poveste năstrușnică, delirantă. Suntem în Africa de Sud în anul 6006, într-o clasă de școală primară. Un singur elev are pielea albicioasă și părul roșcovan, obiectul sarcasmelor tuturor camarazilor. Învățătorul încearcă să explice copiilor de unde vine figura stranie a condiscipolului lor și să le spună că, cu 4000 de ani în urmă, se afla, mai la nord, o rasă de oameni cu pielea albă (urlete și râsete în clasă
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
întărîte pe Scipion să-și dea și el cu părerea, dar nu-l putea scoate dintr-o muțenie indispusă. Chiar dacă veștile care veneau de pe front erau bune, maiorului îi mai muriseră patru colegi de clasă din școala militară și doi camarazi din regimentul în care își începuse cariera de ofițer. Cu unul dintre ei, Georgescu, se duelase cu săbii subțiri: primul din cinci lovituri. Se opriseră după a treia, la ordinul căpitanului Tomuleț care îi arbitra. Își luaseră destul sînge unul
Arabica de război by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6984_a_8309]
-
Caraș-Severin. După terminarea claselor elementare va urma gimnaziul de la Biserica Albă (azi în Serbia), iar apoi Școala Pedagogică de Învățători (Școala Normală de Băieți) de la Timișoara. La aceasta din urmă a deprins metodele taxidermiei de la un coleg mai mare și camarad de vânătoare. Din anul II, a ținut un jurnal de observații, „Notițe ornitologice“, în care a trecut cu regularitate observațiile și constatările efectuate de el. La vremea aceea, povestește dr. Andrei Kiss, Linția se mândrea cu calitatea sa de membru
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
1921, și e mândru de asta. Terminase abia anul II la Construcții, numai bun de genist. Apoi, acolo, în Basarabia, s-a pregătit conștiincios, a trecut de testele cu explozibili, până când bubuitura și suflul exploziei aproape că l-au asurzit. Camarazii pădurari Urmau să demineze terenul pe care veneau „ai noștri” și să pună mine antitanc și antiinfanterie pentru inamic. Cei 60 de vlăjgani din Bucovina de Nord, toți pădurari, îl priveau zâmbind a neîncredere. Când le-a pus întrebări și
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
unei mine, lucrurile s-au schimbat; s-a impus și l-au respectat pe sublocotenentul cu mustața abia mijită. A plecat cu ei să-i înfrunte pe bolșevicii care tăiaseră trup din trupul țării. A văzut aievea moartea cu ochii, camarazi sfârtecați de obuze, șrapnele și mine, tineri căzuți la datorie, pădurarii bucovineni, într-o încleștare pentru țară. Au mers cu el până la Cotul Donului, curățând șosele și câmpuri de mine. Și-a văzut căpitanul ucis în 1943 de o mină
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
Și-a văzut căpitanul ucis în 1943 de o mină rusească și s-a convins atunci că viața n-are preț. „Dar războiul e război”, conchide cel ce în 1944 urma să cadă prizonier și să trăiască drama miilor de camarazi nimeriți în captivitatea sovietică. Infernul de la Valea Lupului A căzut prizonier în Valea Lupului, în preajma Iașilor. Atunci, în 21 august 1944, își amintește el, i-au împresurat rușii. „Nu-i auzeai decât zorindu-ne și suduindu-ne în limba lor
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
la doborât copaci în pădure și fasonat bușteni, a aruncat o privire fugară la termometrul expus parcă voit în văzul prizonierilor: erau minus 45 de grade C. La orizont mijea un soare firav, care se pregătea să-și arate dinții. Camaradului Radu Verbițki i-a înflorit un zâmbet pe obrazul supt și brăzdat: „Uite măi, Tavi, că iese soarele”, șopti stins. Dar termometrul înțepenise la... minus 49 de grade C. În acea zi, tânărului ofițer Octavian Dolga din Regimentul 4 pionieri
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
tânărului ofițer Octavian Dolga din Regimentul 4 pionieri i-au degerat picioarele. Medicul lagărului, o rusoaică cu grad de colonel, l-a trecut la „scutiți de boală”. Când doctorița nu era disponibilă, îi doftoricea un veterinar, tot prizonier de război, camarad român, căzut în captivitate odată cu toți ceilalți. El îi „tămăduia” și de dureri de dinți. „Ne scotea măselele cât ai zice pește, fără anestezie, cu un clește patent”, spune Dolga. Le cădeau dinții ca mărgelele din șirag, „că, deh, tărâțele
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
două zile... Acolo a făcut descoperirea zguduitoare care l-a marcat pentru multă vreme. Pe unul din ziduri erau scrijelite, probabil cu un cui, numele a 10 căpitani polonezi, despre care aflase ulterior că fuseseră împușcați în lagărul de la Oranki... Camarazii lui însă mureau de inaniție. Din când în când scotoceau gunoaiele după coji de cartofi, le fierbeau și-și amăgeau foamea. Doctorița îi privea zâmbind. „Sabaki” (câini), le șuiera printre dinți. „Într-una din zile i-au scos la cules
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
de laviță, toți pe-o parte. Se răsuceau, după câteva ore de somn, doar la comandă. Le crescuseră bărbile, iar într-o zi, preotul i-a spus: „Măi Tavi, tu semeni cu Hristos”. Se obișnuiseră și cu moartea. Unul dintre camarazii de suferință își pusese capăt zilelor. De foame și deznădejde, se aruncase în puțul din care ei, prizonierii își luau apa. Apoi a dispărut și el fără urmă. Acestea și refuzul de a se înrola în diviziile „Tudor Vladimirescu” și
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
rație de vodcă. Doar că-i puseseră gând rău taman mecanicii de locomotivă și câțiva sergenți mai însetați. Au așteptat bieții români două zile, până când rusnecii s-au trezit din beție... Dar calvarul încă nu se sfârșise. Aproape de țară, 8 camarazi din infernul de la Oranki au fost siliți să coboare din mărfar și urcați în altul, care apoi a luat alt drum. „Spre Siberia”, a aflat Dolga în cele din urmă. Nici astăzi nu știe de ce. „Dacă mi s-ar fi
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
de ce. „Dacă mi s-ar fi întâmplat mie, poate că aveam tăria să mă omor”, spune el astăzi. La Iași i-au întâmpinat câteva femei cu ceaiuri calde. În Gara de Nord din Capitală, o femeie striga numele unui căpitan. Era numele camaradului ucis de mina rusească la Cotul Donului. Când a ajuns acasă, mai cântărea doar 37 kg din cele 75 kg cu care plecase pe front, avea o coxartroză care-l mai supără din când în când și plămânul îmbâcsit de
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
care a învățat că „melodia este exaltarea vârstei copilăriei“. De la tatăl său are poveștile și darul de a le spune mai departe. „Tata a luptat pe frontul rusesc, unde a fost o vreme prizonier de război. A pierdut acolo mulți camarazi“. Când s-a întors acasă, sătul de moarte, militarul ardelean a simțit dorința de a se înconjura de viață. Așa au apărut pe lume cei zece copii ai familiei Mătăsaru din Luduș. „Nimeni din familia mea nu a fost membru
Agenda2006-02-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284626_a_285955]
-
comuna Păuliș. Printre soldații cari formau garda detașamentului erau câțiva cu simț uman, cari când au primit ordin să bată dădeau numai de formă, mai ușor. Pedeapsa lor a fost că au fost bătuți și ei. [...] Revoltător a fost cazul camaradului Robicsek din Timișoara. Acest tânăr a fost pedepsit cu 75 de lovituri. După primele 43 de lovituri tânărul a leșinat, iar când a fost stropit cu apă să-și revie călăul sadist Vitcu i-a trântit în față câteva lovituri
Agenda2006-04-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284675_a_286004]