160 matches
-
secrete care solicitau eliberarea regelui Francisc I și un atac asupra Habsburgilor. La 6 februarie 1526, Frangipani s-a întors cu un răspuns pozitiv de la Suleiman, reprezentând primul pas pentru alianța franco-otomană. Louise a fost principalul negociator în Tratatul de la Cambrai între Franța și Sfântul Imperiu Roman, încheiat la 3 august 1529. Tratatul, denumit "Pacea doamnelor" a pus capăt celui de-al doilea război italian între dinastia Valois și dinastia Habsburg. Temporar tratatul a confirmat hegemonia habsburgică în Italia și a
Louise de Savoia () [Corola-website/Science/335505_a_336834]
-
opțiune este să se căsătorească cât mai curând posibil. Totuși Charles a refuzat să-i dea permisiunea. Astfel, neputând să se căsătorească, ea a căutat un protector. A devenit amanta lui Ferdinand Maximilien Mériadec de Rohan, arhiepiscop de Bordeaux și Cambrai. Ferdinand de Rohan - înrudit prin sânge de casa Stuart, precum și casele de Bourbon și Lorena - nu putea să se căsătorească, intrând în rândul Bisericii ca tânăr fiu al unei familii nobile. Cu el ea a avut trei copii: două fiice
Charlotte Stuart, Ducesă de Albany () [Corola-website/Science/331236_a_332565]
-
ele, a refuzat să predea efectiv acele orașe. În această situație, papa Iulius al II-lea a reușit să-i facă pe regele Franței Ludovic al XII-lea și pe împăratul Maximilian I să semneze în decembrie 1508 Tratatul de la Cambrai. În aparență, pacea era restabilită între principii creștini și nimic nu îi mai împiedica să pornească la cruciada, de atâtea ori anunțată dar amânată, împotriva Imperiului Otoman. În realitate, acest tratat, pe care s-a bazat așa numita "Ligă din
Liga din Cambrai () [Corola-website/Science/335631_a_336960]
-
În aparență, pacea era restabilită între principii creștini și nimic nu îi mai împiedica să pornească la cruciada, de atâtea ori anunțată dar amânată, împotriva Imperiului Otoman. În realitate, acest tratat, pe care s-a bazat așa numita "Ligă din Cambrai", era îndreptat împotriva Republicii Venețiene, pe care papa dorea să se răzbune. Conflictele din perioada 1508-1516 a Războaielor Italiene pot fi împărțite în trei războaie distincte: Războiul Ligii din Cambrai (1508-1510), Războiul Ligii Sfinte (1510-1514) și Primul Război Italian al
Liga din Cambrai () [Corola-website/Science/335631_a_336960]
-
tratat, pe care s-a bazat așa numita "Ligă din Cambrai", era îndreptat împotriva Republicii Venețiene, pe care papa dorea să se răzbune. Conflictele din perioada 1508-1516 a Războaielor Italiene pot fi împărțite în trei războaie distincte: Războiul Ligii din Cambrai (1508-1510), Războiul Ligii Sfinte (1510-1514) și Primul Război Italian al lui Francisc I (1515-1516). Războiul Ligii Sfinte poate fi și el divizat în: Războiul din Ferrara (1510), Războiul propriu-zis al Ligii Sfinte (1511-1514), Războiul Anglo-Scoțian din 1513 și Războiul Anglo-Francez
Liga din Cambrai () [Corola-website/Science/335631_a_336960]
-
poate fi și el divizat în: Războiul din Ferrara (1510), Războiul propriu-zis al Ligii Sfinte (1511-1514), Războiul Anglo-Scoțian din 1513 și Războiul Anglo-Francez din 1513-1514. Alți istorici tratează această perioadă de conflicte ca pe un singur război („Războiul Ligii din Cambrai”). Deși motivul real al înființării Ligii din Cambrai era dorința papei Iulius al II-lea de a restabili autoritatea papală asupra tuturor orașelor din Romagna și de a pedepsi astfel Republica Venețiană, pretextul l-a constituit numirea de către venețieni a
Liga din Cambrai () [Corola-website/Science/335631_a_336960]
-
Ferrara (1510), Războiul propriu-zis al Ligii Sfinte (1511-1514), Războiul Anglo-Scoțian din 1513 și Războiul Anglo-Francez din 1513-1514. Alți istorici tratează această perioadă de conflicte ca pe un singur război („Războiul Ligii din Cambrai”). Deși motivul real al înființării Ligii din Cambrai era dorința papei Iulius al II-lea de a restabili autoritatea papală asupra tuturor orașelor din Romagna și de a pedepsi astfel Republica Venețiană, pretextul l-a constituit numirea de către venețieni a propriului lor candidat la demnitatea eclesiastică de episcop
Liga din Cambrai () [Corola-website/Science/335631_a_336960]
-
Veneția, au răspuns inițial numai Franța, Sfântul Imperiu Roman și Regatul Aragonului, reprezentanții împăratului Maximilian I, ai regelui Ludovic al XII-lea al Franței și ai regelui Ferdinand al II-lea al Aragonului semnând la 10 decembrie 1508 Tratatul de la Cambrai, în prezența trimișilor papei. În primăvara anului 1509, o armată franceză, numeroasă și bine echipată pentru acea epocă, condusă de Ludovic al XII-lea (care ridicase în mod constant pretenții asupra ducatului Milano, în calitate de moștenitor al Valentinei Visconti, bunica sa
Liga din Cambrai () [Corola-website/Science/335631_a_336960]
-
mod constant pretenții asupra ducatului Milano, în calitate de moștenitor al Valentinei Visconti, bunica sa), a trecut Alpii și a obținut în (14 mai 1509, în apropiere de Milano) o victorie deplină asupra venețienilor. Împăratul Maximilian I, cu toate angajamentele luate la Cambrai, nu jucase niciun rol în această campanie. Cu toate acestea, venețienii preferau să ducă tratative cu unii dintre adversarii lor, decât să se apare cu armele, astfel încât foloasele acestei victorii au fost trase de Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană
Liga din Cambrai () [Corola-website/Science/335631_a_336960]
-
a trimis lui Gort următorul mesaj: 1. Armata belgiană ar trebui să se retragă pe linia Yserului și să reziste acolo, stăvilarele fiind deschise. 2. Armata britanică și Armata I franceză ar trebui să atace spre sud-vest spre Bapaume și Cambrai cât mai devreme, în mod sigur mâine, cu aproximativ opt divizii, cu Corpul belgian de cavaleri pe flancul drept al britanicilor. Acest ordin ignora faptul că armata belgiană nu se putea retrage pe Yser, iar în cazul cavaleriei belgiene nu
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]