323 matches
-
din multe romane cu tematică industrială, nu doar din perioada manifest dogmatică. Aceste trăsături sunt prezente și în Dragostea și revoluția (I-III, 1981-1989), unde protagoniștii sunt descendenți, integrați existenței socialiste, ai unui cronicar. Și aici apar o seamă de cameleoni, iar Dumitru Dumitru continuă să se împotrivească birocratizării extreme a aparatului de partid. În înțelegerea lui, faptul că nimic nu merge cum ar trebui s-ar datora fetișizării mecanismului politico-administrativ, care riscă, „în numele principiilor”, considerate de el cu adevărat sacre
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
concordanță cu realitatea lumii conturate. Prozatorul caută mereu alte elemente care să îi poată servi la realizarea unui scenariu cât mai amplu. Găsește frecvent ceva care să îl ajute în definirea unei mentalități (Istoria lui Al Waqbah sau Călătoriile omului cameleon) și a unui tip de relație ce se poate stabili la un moment dat între oameni (Lumea ta, rock și parfum de guave). Nu lasă goluri, nu creează discrepanțe între scriitură și idee, vrea ca faptele istorisite să nu depășească
SUCEAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
de culori diferite. Pe fiecare fața a cubului se va scrie una dintre următoarele instrucțiuni: descrie, compară, asociază, aplică, argumentează pro sau contra. Elevii redactează răspunsurile cerute pe fața de sus a cubului. Se poate continua cu celelalte fețe. “*” Jurnalul cameleon: metoda folosită în lecțiile de comunicare orală, prin care elevul trebuie să prezinte același eveniment din perspective diferite (este trist, vesel, revoltat, mulțumit, etc.) “*” Stabilirea succesiunii evenimentelor: după lectura unui text, profesorul poate pregăti coli pe care sunt scrise evenimentele
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
acesta tocmai un uomo universale? Erudiția sa este într-adevăr enormă. Dar scrierile și corespondența lui bogată dezvăluie ciudățenii. Era, bineînțeles, un excelent literat, specialist în drept, moralist; lăuda artele liberale și făcea digresiuni despre vulcanism, fântânile arteziene, viața animalelor (cameleon, elefant, potârniche), fabricarea unor produse (papirus, var, vin etc.), originea războiului, teatru, monede, purpură, pâine, plumb etc. Cu alte cuvinte, eruditul este interesat de tot și de toate, fără scrupulele „specialistului”, în virtutea unei curiozități intense, delectându-se cu detalii curioase
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bibliografice Arsene, M. (1997), Un tablou uriaș arde. Dosar „Brașov, 15 noiembrie 1987”, 2 vol., Erasman, Brașov. Barbu, M., Chirvase, G. (coord.) (1997), După 20 de ani sau Lupeni ’77 - Lupeni ’97, prefață de Emil Constantinescu, cotidianul Matinal și Editura Cameleonul, Petroșani. Deletant, D. (1997), România sub regimul comunist, în românește de Delia Răzdolescu, Fundația Academia Civică, București. Filichi, G. (1994), Ziua a cinsprezecea, 15 noiembrie 1997, Brașov, România, Societatea culturală Lamura. Oprea M., Olaru, S. (2002), Ziua care nu se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Tablourile fericite), Andrei Oișteanu (din Gornistul cu vertebră de delfin), Daniel Vighi (din Însemnare despre anii din urmă), Viorel Marineasa, Gheorghe Schwartz, Maria-Luiza Cristescu, I. D. Sârbu, Petru Popescu, D. R. Popescu, Romulus Guga. În ce privește teatrul, în numărul 4/1970 apare Cameleonul ciobanului de Eugen Ionescu, în traducerea Marianei Șora. Cu texte dramatice mai sunt prezenți Pavel Bellu și Iosif Costinaș. Articolele, studiile, eseurile, traducerile vădesc tendința de recuperare a valorilor autentice, prin promovarea esteticului în defavoarea ideologicului, și dorința de a face
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
și respirația. Și acestea sunt inconștiente la persoanele empatice. În concluzie, cele mai seducătoare persoane sunt cele care au cea mai mare capacitate de a citi emoțiile interlocutorului, pentru a se adapta la ele. Asta nu înseamnă că ele sunt „cameleoni sociali”. Au, pur și simplu, o mare capacitate de adaptare, iar gesticulația reflectă caracteristicile forțelor lor. Gesturi, mimici și atitudini de seducție dobândite în copilărie Strategiile inconștiente de seducție implică atitudini nonverbale, mimici care permit obținerea sprijinului celorlalți. Cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
și prezent. INDEX Adolphs, afecte afecțiune agresivitate amigdală antebraț arcul lui Cupidon armonizare articulații asimetrie atitudine interioară atitudini nonverbale câștigătoare autoafirmare autoritate axa capului Axelrod, Robert barieră Bateson, Grégory bazin bărbie Birdwhistell, Ray Bourdieu, Pierre braț bust buze Cacioppo, John cameleoni sociali capacitate de adaptare carismă Casanova, Giacomo Chirac, Jacques claviculă clipit coapse coate coduri de omenie cognition complex amigdalian comunicare nonverbală comunicare pe mai multe canale conducători cooperare copii-conducători copilărie cortex cingulat anterior Craig, Arthur Crichley, Hugo Cyrulnik, Boris da
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Când în vis apare o oaie pierdută sau este diformă, jupuită etc. se pune accentul pe rătăcirea persoanei. Ea este precum oaia râioasă descrisă în Biblie. Merge pe căi greșite, cel puțin pentru supraeul său, adică pentru conștiința sa morală. Cameleon În vis, cameleonul este, în principiu, simbolul inconstanței și al disimulării. Exprimă atitudinea echivocă a subiectului sau a mediului în care trăiește. Cerb Departe de fragilitatea căprioarei și a puiului acesteia, cerbul simbolizează forța și soliditatea. Maiestuozitatea siluetei și puterea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
apare o oaie pierdută sau este diformă, jupuită etc. se pune accentul pe rătăcirea persoanei. Ea este precum oaia râioasă descrisă în Biblie. Merge pe căi greșite, cel puțin pentru supraeul său, adică pentru conștiința sa morală. Cameleon În vis, cameleonul este, în principiu, simbolul inconstanței și al disimulării. Exprimă atitudinea echivocă a subiectului sau a mediului în care trăiește. Cerb Departe de fragilitatea căprioarei și a puiului acesteia, cerbul simbolizează forța și soliditatea. Maiestuozitatea siluetei și puterea coarnelor sunt o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
imagistică de-a dreptul apocaliptică. Spectacolul, pus în scenă de un regizor aflat într-o profundă criză existențială și morală, este acela al unei lumi în agonie, în care „cadavre neîngropate la timp”, infestate de viermi hidoși, stau alături de șerpi, „cameleoni anxioși” și hiene, alcătuind laolaltă un bestiar al spaimei și coșmarului. O lume a „golului metafizic” și a „eroilor apocrifi”, nouă Sodomă în care domnesc dezolarea și zădărnicia: „Aici e la fel de trist, de stupid, de zadarnic,/ nu mai ai nici
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
clasei superioare din Shanghai: absolut tradițional când venea vorba de familie și casă și complet modern când venea vorba de afaceri și lumea din exterior. Când ieșea pe poartă, intra Într-o altă realitate la care se adapta ca un cameleon. La nevoie, vorbea și limbi străine, iar accentul era specific meditatorului pe care și-l alesese pe motive de clasă și prestigiu: engleza lui avea accent de Oxford, franceza era cea vorbită pe malul drept al Senei, iar germana, cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ceea ce-i trăsnea prin cap așa ca în zilele noastre, ci la modul perfect organizat i se dicta, șo pe acela, șo pe celălalt. Și atunci numai ce vedeai că apare în Scânteia lui Silviu Brucan sau Octavian Paler (doi cameleoni deveniți mari democrați după 1990), câte-un articol semnat de câte un „critic literar” al vremii, articol care înfiera cu nețărmurită indignare proletară, opera literară a câte unui scriitor consacrat, care pe undeva prin vreo creație de a lui fluierase
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Comarilor și organizase în amănunt răzvrătirea sa împotriva bătrânului monarh. Ea fusese cea care o înlăturase astfel pe concubină și-i îndepărtase pe veci de la putere pe copiii încă mici ai acesteia. Soarta este însă mai schimbătoare decât pielea unui cameleon, după cum spunea un poet din Denia. Și, în vreme ce Fatima fugea din cetatea pierdută, Soraya își relua prompt vechiul nume, Isabel de Solis, și își boteza cei doi fii, Saad și Nasr, care deveneau astfel don Fernando și don Juan, infanți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Pe când mașina o luă din loc, Vultur-în-Zbor se gândi că era iarăși condus de o femeie mai în vârstă. Imediat după acest gând i-a trecut prin minte și că ideea nu-l deranja. Eram un om adaptabil, mai degrabă cameleon decât vultur, mai potrivit să reacționeze decât să acționeze. Spre deosebire de doamna Cramm, care căuta de zor ceva acțiune. CINCI Vultur-în-Zbor nu-l plăcuse niciodată pe Nicholas Deggle. în primul rând nu putea înțelege ce anume reprezenta el pentru Livia Cramm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
-mă spre porturi necunoscute. ȘASE El era leopardul care și-a schimbat petele, el era șarpele care și-a schimbat pielea. El era nisipurile mișcătoare și fluxul înșelător. Era schimbător ca cerul, ciclic precum anotimpurile, nenumit ca sticla. El era Cameleon, copilul lăsat de elfi în locul altuia, totul pentru toți și nimic pentru nimeni. Devenise una cu dușmanii săi și își mâncase prietenii. Era ei toți și nici unul anume. El era vulturul, prințul păsărilor, și mai era și albatrosul. Ea i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
propriul său trecut destrăbălat și i-a îmbrățișat antipatia cu zelul convertitului. S-a trezit gândindu-se tot mai puțin la Virgil Jones, doar pentru că acesta locuia acolo. Ceea ce era, desigur, o soluție convenabilă pentru împăcarea conștiinței sale. Adaptabilitatea de cameleon și abilitatea lui simbiotică puseseră iarăși stăpânire pe el, stimulate de privirea Elfridei Gribb. — Irina, spuse Elfrida. Vino, e rândul tău! — Nu, nu! răspunse Irina Cerkasova. De data asta nu. — Prostii! zise Vultur-în-Zbor. Aici nimeni nu e numai spectator. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Emma a luat un foarfece dintr-un sertar, repezindu-se s-o taie În bucăți pe rivala ei de cauciuc, care se ascundea În continuare sub cearșaf. Dând lenjeria la o parte, a rămas Înmărmurită, descoperind În locul manechinului gonflabil un cameleon. Aruncându-se asupra lighioanei, Emma a leșinat, iar când a fost adusă În simțiri, vorbea În dodii, astfel că a fost nevoie să fie pusă În cămașă de forță și dusă la spital, unde i s-a stabilit și diagnosticul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
intoxicației acute cu alcool. Relatarea aceasta, desigur, era trasă de păr. Totul părea o invenție. Și totuși, Noimann descoperi În ea o morală ascunsă, legată de propria sa istorie... Un adevăr care În aceeași măsură Îl Întrista și-l amuza. Cameleonul era el și tot el propria sa femeie gonflabilă. Penitentul și cinicul se ascundeau În aceeași persoană. De ce Noimann voia să-l ducă cu zăhărelul pe sine Însuși și atunci când era beat, dar mai ales când era treaz? De ce Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
plâng că fiul dum-nea-voastră nu poartă număr la mî-ne-că! ― Mă surprinde, domnule Crăcănel, îl întrerupse doamna contrariată. Ce s-a întîmplat? Clasa a încremenit; iar Crăcănel, la fel... În clipa aceea nu mai semăna cu un pelican, ci cu un cameleon... se făcuse roșu ca... sfecla. Spumegând de indignare, abia putu să articuleze, silabisind ca la lecție: ― Doamnă... nu mă cheamă Cră-că-nel! (Noi icneam de râs pe sub bănci.) Mă cheamă Octav A-na-sta-se-scu! și-apoi, repezit pe cât putea el: Crăcănel îmi spun
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
aș fi întîrziat, eram atât de liniștit, atât de ușurat, de parcă mi se luase o piatră de moară de pe suflet! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ora a treia aveam Botanica. După ce a notat absenții, Crăcănel și-a îndreptat întrebător spre mine ochii-i bulbucați de cameleon: ― Ei, Bă-je-na-ru-le! Bi-le-tul! ― Poftiți, don' profesor! și i-l întinsei. M-a întrebat inutil: ― L-ai adus! ― Da, don' profesor l ― Ce a zis tată-tău? I-a plăcut anecdota? ― N-a avut timp să-mi spună. ― De ce? ― Pentru că era
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Marin Dumitrescu, profesorul, ajungând la Chiorul, l-a întrebat: ― Spune-mi dumneata, Constantineseule, cine era Ahile și cine era Hector! Chiorul, care habar n-avea măcar ce era cu "Războiul troian", holbă ochii conform obiceiului, rotindu-i ca un veritabil cameleon: când spre profesor, când spre clasă. Aștepta să audă un cuvânt măcar, de care să se agațe cu dibăcie și să-l dezvolte până când va recepționa altul... Dar cuvântul salvator nu mai sosea! Marin Dumitrescu, observând că Chiorul era neliniștit
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Nu. Da. Nimic. — O să întârziem. Îmi pare rău. Ea scutură din cap și pornesc spre doamna Pereira. Pe drum, Elspeth observă felul în care Chandra recepționează zgomotele și imaginile de pe Falkland Road. Câțiva comercianți îl salută. Acest băiat este un cameleon. Pare să absoarbă tot ce atinge. Când a venit, era atât de străin, de stângaci. Acum s-a integrat perfect. Tocmai o luaseră pe Grant Road, când observă ceasul ivit de sub manșetele lui albe și, nu pentru prima dată, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
discret, pe la miez de noapte câinii lătrau cu mai multă insistență, iar în zori populația afla despre ultima arestare în sat, despre dispariția a încă unui consătean. Inițial, satul nu și-a dat seama ce se întâmpla, nici de ticăloșia cameleonului care, în chip de om, cu o mutră de nevinovat, le intra în casă și, la plecare, în mod invariabil își exprima falsa compasiune «Ghetu’ om săracu’!», că răul cel mare venea tocmai de la oaspetele lor. Securitatea, brațul înarmat al
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Trebuie să lași la intrare orice sentiment. Trebuie să lași la intrare până și ideile și să trăiești ca o piatră, atent să nu faci nici o mișcare ce consumă apa. Chiar și noaptea trebuie să te miști încet ca un cameleon, și în felul ăsta, dacă reușești să devii insensibil la căldură și la sete și, mai ales, dacă izbutești să-ți învingi panica și să-ți păstrezi calmul, ai o mică posibilitate de supraviețuire. — De ce-ai făcut-o? Căutai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]