160 matches
-
Remusxe "Remus" și Romulusxe "Romulus", În figura cărora, datorită unor particularități esențiale - cum ar fi protecția oferită de păstori Împotriva hoților, capacitatea de a facilita graviditatea și nașterea pentru femei (ritul lupercaliilor), protecția și cetățenia oferite celor exilați etc. (cf. Campanile, 1988) - trebuie recunoscută versiunea romană a străvechii perechi divine aparținând celei de-a treia funcții (trebuie ținut cont și de faptul că, și În acest caz, perechea este asimetrică: Romulus apare mereu ca fiindu-i superior lui Remus). Funcțiile regale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fi avut nici un rost. Dar și acesta este un domeniu al religiei germanice În care tăcerea izvoarelor nu permite nici măcar presupuneri. BibliografieTC "Bibliografie" Behm-Blancke, G. (1983), „Kult und Ideologie”, În AA.VV., Die Germanen, vol. I, Berlin, pp. 363 sqq. Campanile, E. (1981), Studi di cultura celtica e indoeuropea, Pisa. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile, Alle origini di Roma, Pisa, pp. 9 sqq. Campanile, E. (1990a), „Aspetti del sacro nella vita dell’uomo e
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al religiei germanice În care tăcerea izvoarelor nu permite nici măcar presupuneri. BibliografieTC "Bibliografie" Behm-Blancke, G. (1983), „Kult und Ideologie”, În AA.VV., Die Germanen, vol. I, Berlin, pp. 363 sqq. Campanile, E. (1981), Studi di cultura celtica e indoeuropea, Pisa. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile, Alle origini di Roma, Pisa, pp. 9 sqq. Campanile, E. (1990a), „Aspetti del sacro nella vita dell’uomo e della società celtica”, În J. Ries (coord.), Trattato di antropologia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
BibliografieTC "Bibliografie" Behm-Blancke, G. (1983), „Kult und Ideologie”, În AA.VV., Die Germanen, vol. I, Berlin, pp. 363 sqq. Campanile, E. (1981), Studi di cultura celtica e indoeuropea, Pisa. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile, Alle origini di Roma, Pisa, pp. 9 sqq. Campanile, E. (1990a), „Aspetti del sacro nella vita dell’uomo e della società celtica”, În J. Ries (coord.), Trattato di antropologia del sacro, Milano, pp. 149-178. Campanile, E. (1990b), La ricostruzione della
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
AA.VV., Die Germanen, vol. I, Berlin, pp. 363 sqq. Campanile, E. (1981), Studi di cultura celtica e indoeuropea, Pisa. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile, Alle origini di Roma, Pisa, pp. 9 sqq. Campanile, E. (1990a), „Aspetti del sacro nella vita dell’uomo e della società celtica”, În J. Ries (coord.), Trattato di antropologia del sacro, Milano, pp. 149-178. Campanile, E. (1990b), La ricostruzione della cultura indoeuropea, Pisa. De Vries, J. (1956-1957), Altgermanische Religionsgeschichte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile, Alle origini di Roma, Pisa, pp. 9 sqq. Campanile, E. (1990a), „Aspetti del sacro nella vita dell’uomo e della società celtica”, În J. Ries (coord.), Trattato di antropologia del sacro, Milano, pp. 149-178. Campanile, E. (1990b), La ricostruzione della cultura indoeuropea, Pisa. De Vries, J. (1956-1957), Altgermanische Religionsgeschichte, vol. I-II, Berlin. Dittenberger, W. (1915-1924), Sylloge Inscriptionum Graecarum, vol. I-IV. Dumézil, G. (1958), „La «Rígsthula» et la structure sociale indo-européenne”, În Revue de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
501 4. Soteriologia și escatologia 503 5. Obiceiuri, rituri, sărbători 506 3. Dezvoltarea istorică 514 1. Perspectiva istorică 514 2. De la origini la secolul al III-lea d.Hr. 515 4. Parsismul 526 Bibliografie 537 EUROPA PRECREȘTINĂ Religia indo-europenilor (Enrico Campanile) 549 1. Metodologia reconstrucției religiei indo-europene 549 1. Ideologia indo-europeană 549 2. Izoglose lexicale 551 2. Zeii primei funcții 551 3. Zeul celei de-a doua funcții 555 4. Zeii celei de a treia funcții 556 5. Clasele sociale și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Zeii primei funcții 551 3. Zeul celei de-a doua funcții 555 4. Zeii celei de a treia funcții 556 5. Clasele sociale și sacerdoțiul În lumea indo-europeană 558 6. Sacrificiul 560 Bibliografie 563 Religia slavilor și a balticilor (Enrico Campanile) 565 1. Religia slavilor 565 1. Izvoare 565 2. Culte naturaliste? 567 3. Zeii principali 569 4. Tripartitism slav? 572 6. Lumea de „dincolo” 574 7. Sacerdoțiul 574 8. Știința profeției 575 9. Temple și jertfe 576 2. Religia balticilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Lumea de „dincolo” 574 7. Sacerdoțiul 574 8. Știința profeției 575 9. Temple și jertfe 576 2. Religia balticilor 576 1. Izvoarele 576 2. Zeii principali 577 3. Preoții și jertfele. Locuri de cult 580 Bibliografie 580 Religia celților (Enrico Campanile) 583 1. Problema izvoarelor 583 2. Panteonul galic antic 586 3. Divinitățile galice și divinitățile insulare 589 4. Imaginea celților În lumea clasică 591 5. tăierea capetelor 592 6. Jertfa umană 594 7. Pharmakòs În religia galică 596 8. Lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Jertfa umană 594 7. Pharmakòs În religia galică 596 8. Lumea de „dincolo” 598 9. Cultul matroanelor 600 10. Preoții 601 11. Regele ca personaj sacru 603 12. Zeii britaniei 606 13. Zeii Irlandei 607 Bibliografie 609 Religia germanilor (Enrico Campanile) 611 1. Numele de „zeu” 611 2. Mitul originilor 612 3. „Interpretatio romana” a religiei germane antice: divinitățile majore 613 4. Spațiile sacre 615 5. Divinități antice „periferice”: mamele 617 6. Preoții 619 7. Religia germanică În evul mediu nordic
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]