962 matches
-
țeava cu ambele mâini. Cătarea e ațintită drept spre mijlocul bucății de bumbac dintre cracii colanților lui Evie Cottrell. Iată-ne pe mine și pe Seth singuri în holul lui Evie, cu cioburile căzute din gemulețul de lângă ușa principală și candelabrul austriac de cristal al lui Evie care scânteiază ca o bijuterie pentru locuințe. Singurul alt obiect e-o măsuță în acel stil provincial franțuzesc alb și auriu. Pe măsuța franțuzească e-un telefon très oh-là-là cu receptorul mare cât un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
veștile bune. Așa că sun la numărul pe care l-a lăsat. Să știți că Evie răspunde de la primul apel. Și Evie zice: — Alo? Nu se aude nimic, cu excepția sunetului a tot ceea ce am făcut, detectoarele de fum și flăcările, clinchetul candelabrului în vreme ce-l mișcă briza, asta-i tot ce se aude la capătul ei de fir. Evie zice: — Manus? Undeva, în sufragerie poate, tavanul se prăbușește, și scântei și tăciuni țâșnesc pe ușa sufrageriei și se împrăștie pe podeaua holului. Evie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
podeaua holului. Evie zice: — Manus, nu face glume. Dacă tu ești, am zis că nu vreau să te mai văd. Și chiar atunci: Buf. O jumătate de tonă de cristale austriece tăiate de mână, scânteietoare, învăpăiate de lumină albă, marele candelabru cade din mijlocul tavanului holului și explodează prea aproape. Încă un centimetru, și aș fi moartă. Cum pot să nu râd. Sunt deja moartă. — Ascultă, Manus, zice Evie. Ți-am spus să nu mă mai suni sau o să le spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
printre dealuri, oprim lângă trotuar în fața unui anunț cu CASĂ DE VÂNZARE. Casa care ne face umbră e-o hacienda uriașă, destul de spaniolă să te facă să-ți vină să dansezi flamenco pe-o masă, să te rotești pe-un candelabru din fier forjat, să porți un sombrero și-o bandulieră. — Uite-aici, îi zice Denver. Faceți-vă frumoasă și v-arăt eu cum putem șmangli niște analgezice puternice. Sari înapoi la cele trei zile în care ne-am ascuns în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
văluri. Se uită la Brandy și Denver. Fermecat, sunt sigură. Casa e exact cum te aștepți după ce ai văzut-o de afară. În sufragerie e-o masă mare cu picioare în X, în stil misionar, zgâriată și așezată sub un candelabru din fier forjat pe care te-ai putea legăna. Pe masă e întins un șal spaniol cu franjuri, brodat cu fir de argint. Noi reprezentăm o vedetă de televiziune care dorește să-și păstreze anonimatul, îi zice Denver agentului imobiliar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
se încuiase ca de obicei, probabil așa se întorcea în celula în care își așteptase moartea care n-a mai venit, era bizar, nu?, au spart ușa și n-au găsit nimic. Doar oglinda, vasele de sticlă, porțelanurile, pînă și candelabrul erau sparte, ori numai crăpate, de parcă s-ar fi produs o explozie acolo. O explozie de mică intensitate, nimeni n-a auzit-o, dar îndeajuns de puternică să crape geamurile, și să facă țăndări oglinda." "Sau o implozie, interveni locotenentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
uliță. De unde se afla putea zări lumina aprinsă la ferestrele de sus, acolo unde stătea de obicei domnișoara K. F. I se părea chiar că îi deslușește silueta prin perdeaua de dantelă, se auzea duduitul motorului de la generatorul electric și candelabrul de zile mari era aprins în totalitate. Ajuns la cîțiva pași de poartă, și-a dat seama că nu putea intra neobservat, două santinele stăteau de o parte și de alta a intrării. Îi cunoștea, erau doi băieți de prăvălie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
vine nimeni să spargă cu securea ușile de incendiu ferecate și s-o salveze. Să ne salveze. De fiecare dată nu s-a întâmplat nimic. Domnul Whittier stă pe o sofa de catifea albastră, sub frunzele de sticlă ale unui candelabru mare cât un nor scânteietor. Deja Pețitorul le spune candelabrelor „copaci”. Atârnă șiruri în mijlocul sălilor lungi, al galeriilor și saloanelor. Le-a numit livezi de sticlă crescute din lanțuri îmbrăcate în catifea și înrădăcinate în tavan. Fiecare dintre noi își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
și s-o salveze. Să ne salveze. De fiecare dată nu s-a întâmplat nimic. Domnul Whittier stă pe o sofa de catifea albastră, sub frunzele de sticlă ale unui candelabru mare cât un nor scânteietor. Deja Pețitorul le spune candelabrelor „copaci”. Atârnă șiruri în mijlocul sălilor lungi, al galeriilor și saloanelor. Le-a numit livezi de sticlă crescute din lanțuri îmbrăcate în catifea și înrădăcinate în tavan. Fiecare dintre noi își vede propria realitate de-acasă în camerele astea mari. Contele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
scaune și canapele duhnind a haine murdare când te așezi și iese aerul din ele. Acolo, sub cupola înaltă, răsunând de ecouri, pictată în culori de pietre prețioase care nu vor vedea niciodată lumina zilei, nu vor păli niciodată, sub candelabrele de alamă atârnând, cu becurile lor roșii, albastre ori portocalii luminând prin cuștile ornamentate din bronz, acolo stătea domnul Whittier înfulecând cu pumnul hrana dehidomnișoaratată, crocantă, dintr-o pungă de plastic Mylar. Zicea: — Să dăm în vileag marea surpriză ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Aici, în paradisul nostru prăfuit. Toate poveștile astea se vor sfârși cu povestea noastră. După miile de realități diferite ale pieselor de teatru și filmelor, ale religiei și stripteuzelor, clădirea asta va deveni pentru totdeauna Muzeul Nostru. Pețitorul le spune candelabrelor de cristal „piersici”. Tovarășa Lătrău îi spune fumoarului gotic „Camera lui Frankenstein”. În foaierul maya, Reverendul Fără Dumnezeu spune că basoreliefurile portocalii sunt strălucitoare ca lumina unui reflector de pe podium trecând prin petalele de mătase ale unei clasice fuste-lalea bufante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
dintre numeroasele edificii ridicate chiar la ordinul lui Sukarno și menite să impresioneze vizitatorii cu dinamica dezvoltării orașului. Margaret numea acele construcții monumentalele erecții ale președintelui. Nu trecuseră nici doi ani și toaletele hotelului se Împuțiseră, câteva dintre becurile marelui candelabru din hol erau arse, fără să fi fost Înlocuite, covoarele erau ciupite de mucurile țigărilor, iar fețele de masă se umpluseră de pete de vin care nu mai ieșeau la spălat. S-ar zice că erecțiile președintelui și-au cam
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
bine, iar după un timp, spre dimineață, când a adormit, nu mai era Îndrăgostită de Karl. 22 Adam a ridicat capul și și-a mijit ochii. Lumina cădea de sus Într-un torent de culoare uniformă. Vârful ascuțit al unui candelabru de cristal atârna deasupra lui ca un țurțure enorm de care s-a temut că ar fi putut să-i cadă În cap dintr-o clipă Într-alta. Par doseala neagră strălucea, iar când și-a plecat privirea, și-a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și mai puțin loc prin mulțime, dar Adam era mai insistent, Își croia drum prin labirintul Îngust de costume și de mătăsuri. șoptea scuze grăbite și nu lua În seamă semnele agasate primite ca răspuns. Își fixase privirea pe marele candelabru cubic atârnat În centrul holului. Dacă ajungea măcar până acolo, ar fi fost În stare s-o rupă la fugă spre ieșire. La galerie era o orchestră militară care interpreta naive piese siropoase, cântece populare pe care părea să le
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mirosul, care aducea Înainte a mâncare și a lemn, puțin cam muced, dar primitor, agreabil, acum nu era decât un ușor iz de la lâna covoarelor. Era Încredințată că pe peretele unde se afla acum oglinda fusese o sculptură Toraja. De candelabrul venețian nu-și amintea, Înainte fuseseră cu siguranță doar lămpi simple. A rămas răbdătoare mângâind absentă cu degetele plicul pe care-l avea cu ea, pipăind conturul celor două diapozitive. Cineva a apărut În colțul Îndepărtat al Încăperii, nu era
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nu-mă-uita; er limpede ca apa pură; 16 er azuriu ca o imensitate albastră; erul, palatul lui Dumnezeu; erul străveziu ca acuarela albastră împrăștiată; er roșiatic ca arama lustruită și șlefuită; erul în mii de nuanțe de albastru; er de sticlă, candelabru cu lumini de diamant, tărie lbastră, văzduh căptușit cu nori. întocmită de eleva Alina-Georgiana Dumitriu, clasa a V-a C 17 În ceea ce privește imaginația, ea este o calitate mai rară la unii elevi, dar facem observația că numai în virtutea acesteia realul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
viorea; cer azuriu ca o imensitate de albastru; cerul, palatul lui Dumnezeu; cerul străveziu ca acuarela albastră împrăștiată; cerul în mii de nuanțe de albastru; cer de stele; cer ca o petală de miozot; cer căptușit de nori; cer fumuriu; candelabru cu luminițe de diamant; clopot uriaș de sticlă aburită. Despre carte: freamăt de frunze în toamnă; cântec alinător de vioară; aripă albastră; boare de cetină; slovă, gând; floare anume înflorită; piramidă în inimile celor care o citesc; paradis al cunoașterii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cotite luminișuri de păduri; copaci ca niște lumânări cu flacăra verde; pomii sunt fantasme; frumusețea codrului de un farmec neobișnuit; frunze ruginii; copaci goi; întunecata doamnă a codrului; Despre copaci: copaci goi, solitari; rădăcini ca de oțel; pomii par niște candelabre colorate; fagi cu vârfuri sure; plop negru încrustat în cer; plopii, umbre solitare; plopii ca niște fantasme albe; plopii înșirați se pierd în zare; plopii s-au desfășurat în mantale lucii; sălcii plângătoare; sălcii bătrâne își mișcau pletele argintii; pomi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
a vânturilor; ținutul diafan al câmpiilor de argint; urme viorii de conduri împărătești; câmpul adormit; dealuri mucezite cu arături de catifea; dorm câmpurile-n lumină; iè țesută-n mii de feluri; aurii livezi și lanuri, vâlcele adormite; piscuri portocalii; stele - candelabrul uriaș al cerului; colb de argint; sfărâmături de oglinzi; cunună de maci sălbatici; copaci cu mantii voievodale; copaci înveșmântați în verde; risipă de petale; drumuri-nalte de cocori; albele stihii; mingea de foc a soarelui; pernuțe de mușchi; pătuț de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
bizare în jurul lor, frunzele salcâmilor se agită, se strâng cap la cap întro adiere de vânt și încep să șoptească până când unele, mai isterice, își pierd mințile, se desprind de ramuri și pornesc de-a dreptul spre Socola. Numai prin candelabrele castanilor mai spânzură până târziu câteva steluțe uitate de hârtie jilavă și cafenie. După ce toate frunzele au devenit artificiale și au căzut de pe copaci, te miri: cum de mai pot florile de toamnă să se țină într-un picior, drepte
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și primejdiile sale, fiind ca o inimă puternică care trece peste veacuri pentru cei care îl iubesc. Sorina Onceanu, clasa a VII-a C O călătorie în munți Noaptea azurie se lasă peste natura amorțită, iar luna ca într-un candelabru de stele pășește pe bolta cerească, oglindindu-se în șiroaiele de apă purpurie sau în bălțile solemne și ascultând șuietul acestora îmbinat într-o atmosferă de nori zgomotoși ce-și varsă lacrimile pentru măgurile umbrite de brazi peste câmpiile întinse
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
plecat la culcare, lăsând-o pe mândra lună să-și oglindească chipul în apa liniștită și străvezie a mării. Fiicele sale, stelele, și-au făcut apariția și ele, împodobind cerul cu prețioase nestemate și făcându-l să semene cu un candelabru uriaș atârnat deasupra planetei dragi. Întreaga natură amorțită își începu visul de noapte, încălzind sufletele ființelor ce colindau faleza întunecată a teritoriului fantasmei și care luau parte, prin cărări de păcură la plămădirea acestui izvor al vieții, fantasme ce întretăiau
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
În piept. După câteva minute Începu să scandeze: meseleu, tindeu, merindare, meseleu, tindeu, merindare. Înscrieți-vă și veți fi fericiți! Părea o replică dintr-un film ce nu-și găsise Încă producătorul. Flavius-Tiberius stinse două din cele trei becuri ale candelabrului vechi din alamă Înnegrit de muște și se duse la culcare, nu Înainte de a pune peste genunchii bătrânului o pătură ușoară de lână. Teracota era caldă Încă. Ceasul trecuse de miezul nopții. 22. Fericirea, ca și războaiele, sunt date oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o Încuraja el, și scăpăm de toate. Pe lumea ailaltă, Sebastiane, cu siguranță. Aici Însă, slabă nădejde. Plângea de-a binelea. Atunci el Începu să-i vorbească despre casă, ce casă? palat, despre domnu' profesor de la Universitate, despre tablouri, parchet, candelabre, mobilă, veselă, tacâmuri, statui, bibelouri, covoare, perdele. Când nu mai avu ce spune tăcu gâfâind cum i se Întâmpla tot mai rar deasupra Zorelei. Ea făcu ochii mari, și Îl Întrebă fără să tresară: Ai terminat? Da, zise el Încurcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de poziție, cum, pe vremuri, pierdea Europa Liberă pe scala instabilă a Vef-ului. 43. Grațian stătea În fața lui: Între ei, tabla de șah cu toate piesele negre. Deasupra lor, agățat Într-un cârlig, porcul zumzăia ca un bondar, ca un candelabru care dădea semne de oboseală. VII. Laudă porcului sau Porcul acesta nu este un porc 1. Legat zdravăn de un picior cu o funie groasă cât o parâmă de vapor, se mișca grohăind Încoace și-ncolo În jurul pironului bine Înfipt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]