201 matches
-
binecu‑ noscute. Sfântul a fost și este, de asemenea, invocat pentru a vindeca pe mulți de surzenie, bâlbâială, fracturi, paralizie, poliomielită, artrită, febră, hemoragie, pietre și prostatită, de care el Însuși a suferit când era În viață. Meningita, migrenele, ulcerul, cangrena și tuberculoza, toate „fug” din calea Sfântului Nectarie, pentru care absolut nimic nu este incurabil. Nenumărate minuni au fost consemnate În România, Australia, Canada, Anglia, Europa, Africa de Sud și Statele Unite. Acum, ca și atunci când era În viață, sfântul este neobosit În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de frumusețe reală“. Tot el continuă:„Fiind criticat deschis de unii, urât cu înverșunare de alții, devenind din ce în ce mai bogat, în cele din urmă i-a făcut pe toți fericiți când și-a înfipt bastonul în picior și a murit de cangrenă“. (în ianuarie 1678, în timp ce dirija„Te Deum“ își lovește degetul de la piciorul drept cu bastonul cu care bătea tactul. Refuzând amputarea degetului zdrobit, acesta face cangrenă, care se extinde rapid în tot corpul n.n) Indiferent de opinia unor critici
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe toți fericiți când și-a înfipt bastonul în picior și a murit de cangrenă“. (în ianuarie 1678, în timp ce dirija„Te Deum“ își lovește degetul de la piciorul drept cu bastonul cu care bătea tactul. Refuzând amputarea degetului zdrobit, acesta face cangrenă, care se extinde rapid în tot corpul n.n) Indiferent de opinia unor critici de artă și muzică, Lully a fost un inovator, un deschizător de drumuri. El compune muzică ce va fi completată de mișcare scenică, teatrală, bombastică, plina
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
GANGRENA Gangrena este o complicație a necrozelor tisulare în contact direct sau indirect cu mediul extern, sau cu diferiți agenți patogeni existenți în nișă ecologică a variatelor țesuturi. Denumirea corectă este cea de TANATOLOGIA 23 gangrena și Nu cea de cangrena cum recomandă filologii noștri, măi originali decât medicii francezi, englezi, italieni etc.Ă. Asemănător necrozelor și gangrena poate fi uscată, umedă și gazoasa. Gangrena uscată se observă la nivelul pielii și se caracterizează printr-o deshidratare continuă a teritoriilor necrozate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
răspund tare și în amănunte de efect, vorba răstită, modelul în cunoscuta inhibare a celorlalți, retorica de voiaj și bonusul oferit cu șiretenia nebunului, tot doctorii, mă tăiasem într-un geam, arată semnul, că era să-mi taie și mîna, cangrenă, puțin dacă mai stăteam! medicul Chelariu a tăiat pe viu, crezusem că de Șova e vorba, doctorul Șova e nebun, am auzit eu că singur s-a operat! logica logoreei, sîntem nu altceva decît piese stînjenitoare în șirul nostru de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
două perechi de pantofi și probabil din această cauză n-au protejat-o și i-au Înghețat picioarele În așa hal, că noi, mă rog, am chinuit-o cât am chinuit-o până am ajuns la destinație, dar a făcut cangrenă - după câteva zile avea picioarele complet cangrenate: Îi cădeau degetele și era un miros ceva de nedescris, adică ne rugam s-o scape Dumnezeu de chinuri, că era clar că de salvat nu o mai puteam salva... Cred că deja
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
se potrivește ce era pe vremea lui Haret cu ce este acum; altfel spus, altele sunt condițiile politice, sociale, culturale și economice, altele prioritățile și strategiile. Păi, dacă ai corupție, impostură, false valori, hoție și jaf, toate acționând ca o cangrenă în societate, cum ai vrea să fie școala? Ca să se poată face reforma în învățământ, ar trebui reformată întreaga societate. Avem forțele sociale capabile să facă asemenea răsturnare? Nu, nu le avem și nici perspectivă de a se forma. A
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ruperea de ritm conturează o lume a torturii continue. Durerea, boala sunt părți componente ale existenței zilnice. Spațiul citadin devine unul infernal în care omul este condamnat să-și ispășească o pedeapsă neștiută. Repetiția obsedantă a termenului "oraș" în poemul Cangrenă pare desprinsă dintr-un descântec de dezvrăjire a lumii: "Oraș în care putrezește tinerețea pe străzi,/ oraș ca un câine cu bube ieșit dimineața din lăzi,/ orașul-idee, orașul cangrenă, oraș adormit/ mai înainte de cuvântul sfârșit". Moartea "ieșită" pe străzi, situarea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ispășească o pedeapsă neștiută. Repetiția obsedantă a termenului "oraș" în poemul Cangrenă pare desprinsă dintr-un descântec de dezvrăjire a lumii: "Oraș în care putrezește tinerețea pe străzi,/ oraș ca un câine cu bube ieșit dimineața din lăzi,/ orașul-idee, orașul cangrenă, oraș adormit/ mai înainte de cuvântul sfârșit". Moartea "ieșită" pe străzi, situarea începutului de viață, a tinereții sub zodia dispariției, dimineața ca timp al descompunerii alcătuiesc tabloul unei lumi care a murit înainte de a-și găsi puterea să trăiască. Amalgamarea idealului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în care omului nu-i mai rămâne decât să bea în continuare din cupa otrăvită: "da, mâinile acestea-mbâcsite ți-au dat cupa/ murdară, să-i bei sucul amar de praf, ca zgura." (Diagramă). Totul se învăluie în roșul sângelui infectat, cangrena, febra, semnele bolii în general sunt dominante: "vânăta cangrenă ca sângele sau drupa" (Diagramă). Și în acest poem călătoria înseamnă înaintare spre moarte, dar nu mai este una sublimată, ci perpetuă agonizare: "Cu muribunzi de mână/ am auzit cum pleacă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
avangardei, pentru că regăsim și aici ideea de a înlătura orice prejudecată, de a elimina clișeele de gândire și de exprimare, inutile și mutilante, omul nu mai are nevoie de un "translator" care să-i explice realitatea sau să o transfigureze. Cangrenă sintetizează în lungile sale enumerări trăsăturile principale ale spațiului citadin ("Atât:/ cenușiu, moarte, urât,/ sârme, opac..."), ale universului cotidian căruia i se circumscrie și existența poetului. Deși "moartea" este cel de-al doilea termen al acestei enumerații, putem distinge aici
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
obsesivă a termenului central, e o acumulare de tușe îngroșate reliefând senzația de apăsare pe care o generează întâlnirea cu lumea ("Oraș în care putrezește tinerețea pe străzi,/ oraș ca un câine cu bube ieșit dimineața din lăzi,/ orașul-idee, orașul cangrenă, oraș adormit/ mai înainte de cuvântul sfârșit", Cangrenă). Eul poetic simte cu acuitate universul exterior și legătura cu acesta se realizează prin senzații dureroase. Întreaga existență e o luptă cu cenușiul, cu moartea, regăsită, paradoxal, nu ca o amenințare, ci ca
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de tușe îngroșate reliefând senzația de apăsare pe care o generează întâlnirea cu lumea ("Oraș în care putrezește tinerețea pe străzi,/ oraș ca un câine cu bube ieșit dimineața din lăzi,/ orașul-idee, orașul cangrenă, oraș adormit/ mai înainte de cuvântul sfârșit", Cangrenă). Eul poetic simte cu acuitate universul exterior și legătura cu acesta se realizează prin senzații dureroase. Întreaga existență e o luptă cu cenușiul, cu moartea, regăsită, paradoxal, nu ca o amenințare, ci ca parte componentă, cotidiană a vieții lipsite de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sa în real, el capătă aceeași autonomie și acțiunea sa este aproape la fel de violentă ca în textele poeziei contemporane. Lumea s-a transformat în text fără ca acest fapt să poată împiedica o apocalipsă iminentă. "oraș adormit/ mai înainte de cuvântul sfârșit" (Cangrenă). Poezia și-a întors fața către pământesc, către profan (o schimbare de perspectivă pe care încercase s-o impună și avangarda): "oraș-pământ, oraș-plictiseală, oraș-mărăcine" (Cangrenă). Transformarea universului în text apare într-o oarecare măsură și la Geo Dumitrescu unde se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fără ca acest fapt să poată împiedica o apocalipsă iminentă. "oraș adormit/ mai înainte de cuvântul sfârșit" (Cangrenă). Poezia și-a întors fața către pământesc, către profan (o schimbare de perspectivă pe care încercase s-o impună și avangarda): "oraș-pământ, oraș-plictiseală, oraș-mărăcine" (Cangrenă). Transformarea universului în text apare într-o oarecare măsură și la Geo Dumitrescu unde se împletește cu refuzul polemic de a mai scrie într-o astfel de lume: "Mai sus, mai sus! - vom trece de Dumnezeu,/ - pământul este o virgulă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
109, 110, 111, 112, 113, 136, 137, 139, 140, 147, 150, 158, 159, 160, 196, 200, 203, 207, 212, 215, 218, 222, 223, 224, 225, 239, 242, 244, 245, 246 Caraion. Ion Antreul poemului, 158 Autograf, 160 Autumnală, 137, 138 Cangrenă, 137, 150, 158, 159, 203 Capricii, 142 Carnet lapidar, 139, 140, 147, 148, 149, 222 Cartierul din fotografie, 212 Caseta cu inimi de fosfor, 159 Clișeu, 142 Clișeu, 212 Coșmar, 138, 141, 148 Corespondență pe un arbore, 142, 148 Corespondență
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
să compar situația dramatică a Iașului. La noi, e o baracă. Înăuntru, te macină sentimentul că ești pe front, și că urmează să vină un transport de răniți de la reduta Plevna, cărora un doctor devotat și omenos le va rezolva cangrena cu fierăstrăul, iar romul pentru anestezie tocmai s-a terminat. Atmosfera apăsătoare de încropeală și nesiguranță este salvată doar de energia, căldura și profesionalismul oamenilor de la această secție care, deși insuficienți, plătiți mizerabil și cu mijloace de intervenție reduse, în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
n-am numit nici o publicație și n-am invocat nici un nume de jurnalist. De altfel gestul ar fi fost cumva tautologic, pentru simplul motiv că gazetele și gazetarii cu pricina sînt prea bine cunoscuți. Nu putem ocoli însă diagnosticarea unei cangrene care se extinde și discreditează cuvîntul. Prin incoerență și verbiaj, prin înlocuirea crinului cu ghimpii trandafirilor și cununa de spini, prin faptul că s-a trecut de la îngenunchiatul oficial-ideologic la o banală echilibristică de cuvinte, la un fals ritual făcut
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vârsta optimă a procreării ambilor soți și acest potențial nu trebuie inhibat sau știrbit. Articolul vorbește despre consecințele avortului, prezentându-le ca pe niște fenomene care însoțesc obligatoriu avortul, cvasi- generalizate: sterilitate temporară sau definitivă, febră, septicemie, infecții uterine, perforații, cangrene, moarte. Din text răzbat voalat și urmările psihice ale unei întreruperi de sarcină - regrete eterne, coșmaruri, relații definitiv compromise cu partenerul, cei doi vor îmbătrâni ca un cuplu steril și stingher. Consecințe ale avortului (3/1989, p. 21) - prof. dr.
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
efectele negative produse de această lege trebuie menționate: 1. apariția unui aparat administrativ complicat, greoi, ineficient în condițiile absenței mijloacelor materiale necesare funcționării, ce a dus la blocaje și complicații; 2. menținerea tutelei administrative apăsătoare; 3. imposibilitatea de a îndepărta cangrena politizării excesive, ce a afectat și administrația Vechiului Regat. În scopul îmbunătățirii legii, în intervalul 1930-1935, i s-au adus 14 modificări. Cu toate acestea, este apreciată ca fiind una dintre puținele legi care a realizat o descentralizare administrativă în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
trebuie să precumpănească libertatea presei și a asociațiilor. câteodată se manifestă despotismul majorităților altădată despotismul demagogiei, adică al canaliei Suveranitatea justiției și rațiunei. dreptul de a lucra dreptul de a face ceva fără a vătăma semenului tău Spiritul gregar e cangrena libertății. Libertatea nu se învață decât în elementul ei, cași înotul. singura cauză bună. Pânea și libertatea noroadelor se câștigă întru sudoarea frunților. (Lamennais) Cu cât mai multă libertate, cu atât mai scumpă patrie. Esența însăși a progresului. Unde se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la adresa eminescologilor de ocazie:" Se cheamă eminescolog un publicist care, fără să se fi ilustrat în nici un domeniu al culturii (ba, uneori, fiind cu totul refractar ei) se așează ca mușița pe suprafața problemei eminesciene și o umple de o cangrenă verzuie și fetidă [...]. Eminescologul este ori cu desăvârșire incult, ori de o incomprehensibilitate fioroasă, de un fanatism și de un moralism superlativ, care mârâie la orice presupusă atingere a operei eminesciene. Dacă Eminescu ar trăi și ar citi ce scriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
apreciată ca fiind cea mai bună dintre cele patru clase a IX-a. Întâmplarea relatată și efectele ei l-au condus pe Dumitru Dascălu la o prețioasă concluzie pedagogică: în educație, ca și în chirurgie, trebuie procedat ferm pentru extirparea cangrenei și evitarea extinderii răului. Toleranța excesivă este extrem de periculoasă în educația familială, școlară și socială. În toamna aceluiași an, în împrejurări pe care ar dori să le uite, Dumitru Dascălu s-a pensionat. Catedra lui, inclusiv dirigenția, a fost preluată
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de căpetenie a străzii, de exemplu : «de la cârciuma lui Costică, a treia casă cum faci la dreapta !»” <endnote id="(843, p. 90)"/>. Într-un articol din 1879, scriind despre fenomenul de „cârciumărie evreiască” (văzut ca un „adevărat scandal”, ca o „cangrenă a societății”), Eminescu deplânge faptul că duminica țăranul român preferă cârciuma (spațiu de „prostituție sufletească”) În locul bisericii (spațiu de Înălțare sufletească). „Cârciumele [evreiești] sunt locale de Îndobitocire și de prostituție sufletească și libertatea de a le ținea deschise dumineca și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]