270 matches
-
să aibă loc o intensificare a relațiilor sociale globale, de la evenimentele sociale locale la cele având loc la mare distanță. Avem impresia că, o dată cu globalizarea economică, toate relațiile sociale se globalizează, inclusiv acele aspecte care nu se pot subsuma formelor capitaliste de utilizare (Altvaterxe "Altvater, E.", Mahnkopfxe "Mahnkopf, B.", 1996, p. 13). Drept rezultat, globalizarea întâmpină întotdeauna bariere, pentru că nu tot ceea ce vine în contact cu aceasta se poate subsuma logicii capitaliste. Globalizarea este, astfel, nu doar un proces de extindere
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
aici și numeroasele ocazii de frustrare care nu pot fi neglijate, cu atât mai mult cu cât ele sunt permanente. Frontiera neprecisă între permis și interzis este, desigur, o sursă de nedumeriri. Este evident că, într-o societate ca cea capitalistă occidentală, impulsul social merge în sensul competiției, al acumulării de bogăție și de puteri, și se constată curent în practica psihoterapeutică faptul că numeroși nevrozați au ca determinanți incapacitatea sau refuzul individului de a «juca jocul». Atenția este atrasă, îndeosebi
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și a echivalentului” (Simmel, 1908/2000, 436Ă. Candace Clark avansează ideea că economia emoțiilor și economia bazată pe bani în una și aceeași societate nu operează după aceleași principii: una dintre economii poate fi mai mult socialistă, cealaltă mai mult capitalista. În societățile vestice, schimbul emoțional - apreciază Candace Clark (1987, 297Ă - este foarte asemănător cu schimbul de bani-bunuri-servicii, dar are reguli specifice. În ceea ce privește regulile solicitării simpatiei, a identificat patru reguli: 1. Nu faceți false solicitări de simpatie, pretinzând că aveți nevoie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
o epistemologie militantistă și ca o ideologie feministă postmarxistă și postfuturistă. Această ideologie este cuplată cu o viziune postgender asupra ființei și a culturii. Noua ontologie uman-tehnologică a cyborgului este înscrisă într-o paradigmă a dominării și a decorporalizării (masculine, capitaliste etc.Ă, dar o paradigmă posibil de instrumentat în vederea unei rezistențe ideologice la tacticile puterii. Aici se aude vocea feministă a autoarei. Cyborgul este integrat în practicile cibernetice generatoare de „voință de putere” și nu este opus colajului identitar social
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
astăzi vor lăsa locul altora”, că „lumea merge spre democrație desăvârșită, spre o nouă organizare socială, în care clasele muncitoare să aibă cuvântul întâiu”, gândea și el că mișcarea cooperatistă nu trebuie să fie lăsată să se transforme în una capitalistă. Soluția pentru „înlăturarea și combaterea acestui pericol” era „educația cooperatistă a maselor” (Ghiulea, 1927, p. 7). Pentru afirmarea ideilor cooperatiste, el susținea înființarea unui oficiu de propagandă care să editeze lucrări de exegeză și de popularizare, să „lămurească doctrina cooperatistă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sînt foarte limitate, chiar dacă fiecare partid ține cont de ele în justificarea sa: pentru cei care apără CEE, aceasta din urmă va favoriza progresia socialismului, în timp ce detractorii săi susțin că, înainte de toate, vor să ferească socialismul de influențele conservatoare și capitaliste din Europa Occidentală. Într-adevăr, după unii socialiști, CEE este incapabilă să furnizeze avantaje noi: Marea Britanie își are piețele sale de desfacere în Commonwealth, iar scandinavii au un interes prioritar în crearea unei piețe nordice. Suedezii, austriecii și elvețienii vor
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
contestare radicală. Războiul dezvăluie, de asemenea, arhaismul anumitor societăți, ca în Franța sau Italia, în fața noilor forme de industrializare, de cultură socială și politică. Apoi survine revoluția rusă. Ea simbolizează prima tentativă de construire a unei alte societăți decît cea capitalistă; prima tentativă conștientă și organizată, în care oamenii înșiși hotărăsc construirea lumii lor și nu acceptă ca evoluția cursului istoriei să impună cursul vieții. Omul pare să aibă în sfîrșit posibilitatea de a-și asuma și de a construi viitorul
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
societate fără idei nu are istorie, ea doar viețuiește" (Max Dimont). Societatea noastră a devenit informă, constrîngerile se multiplică, marile mize par să ne scape, iar jocurile se fac peste capul nostru. Capitalismul vestic trece peste noi, Rusia va deveni capitalistă înaintea noastră, în pofida unor greutăți mult mai mari de surmontat, iar noi, ca de obicei, la răscruce și sub pericolul de a ajunge pe cruce. Avem însă tot atît a răspunde pentru ceea ce nu facem, cît și pentru ceea ce facem
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de a da formă eroismului vieții moderne, adică sentimentului de existență în marele oraș. Analiza modernității realizată de Baudelaire are ca obiect acea experiență discontinua a timpului, spațiului și cauzalității care se datoreaza noilor moduri de percepție aduse de lumea capitalista. D.Frisby a consemnat valoarea exemplara a acestei analize: "Obiectul de studiu este astfel determinat nu doar de o perspectivă particulară asupra vieții moderne, ci și de noul mod de experimentare a noii realități sociale" [p.60]. Baudelaire detașează modernul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
terminologiei științifice, lasă să se întrevadă că omul păstrează un fond de "naturalețe" și legături cu o stare primitivă îndepărtată. "Omul fiziologic"80 resimte profund o discordanta, condiționată de interacțiunea dintre mediu și noul tip de personalitate format de societatea capitalista. Fisură este un mare motiv zolist, semnalată de critică de specialitate. Zola face turul mediilor socio-profesionale reprezentative ale timpului. Iar în funcție de acest proiect sunt construite intrigile romanelor sale. Ceea ce îl preocupă este mecanismul funcționarii sociale al acestor clase. Conform proiectului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
continua să existe. Problema care se pune este de a menține prezența statului în limite acceptabile, pentru a păstra libertatea întreprinderilor și a menaja susceptibilitatea contribuabilului. 3. SISTEMELE ECONOMICE MODERNE 3.1. TRADIȚIA Tradiția împarte sistemele economice în trei grupe: capitaliste, bazate pe libera concurență, comuniste, cu control etatic, și socialiste de tip social-democrat. Capitalismul se bazează, în esență, pe democrația electivă, pe proprietatea particulară, pe controlul individual, prin intermediul proprietății și al profitului, acesta din urmă fiind și principala motivație a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sa și câțiva apropiați"207. Dincolo de aceste coordonate istorice, care fixează încadrarea cronologică a comunismului în spațiul românesc, este latura ideologică, proeminentă prin negativismul pe care îl proclamă 208. Astfel încât, deși "comunismul s-a pretins o nouă civilizație, superioară celei capitaliste pe care a negat-o cu pasiune, a forțat sute de milioane de oameni să trăiască într-un univers închis, represiv și umilitor. La nivelul teoretic, al scopurilor proclamate, comunismul s-a pretins întruchiparea "umanismului absolut", o societate din care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu foc. Multe voci reamintesc lipsa unei strategii adoptată de Parlament și administrație în crearea pe baze politico-economice a capitalurilor și piețelor adiacente (capital bancar-financiar, industrial și funciar). O grea nedumerire produce neglijarea formării corecte a pieselor economiei de piață, capitaliste. Atât pentru investitorii străini, cât și pentru puținii autohtoni, important rămâne idealul profitului mai mult din speculații decât din utilizarea vechiului capital industrial și funciar. Mirajul puterilor străinilor, în numele unei concurențe loiale, pălește în fața milioanelor de hectare nelucrate de peste două
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și local. Treptat, întreaga țară a fost înregimentată noului sistem politic totalitar și un rol important îi revenea UTC ca pepinieră de cadre pentru partidul stat, comunist. Acest regim represiv s-a pretins a fi o nouă civilizație, superioară celei capitaliste pe care a negat-o cu pasiune și a forțat peste douăzeci de milioane de oameni să trăiască într-un univers închis, represiv și umilitor . Condamnarea comunismului este astăzi, mai mult ca oricând, o obligație morală, intelectuală, politică și socială
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
țărilor membre pe probleme de emigrare. 4. Studiu de caz: Curente și idei economice: economii dirijate și economii liberale a) Tipuri de economii în perioada postbelică În perioada postbelică au existat trei tipuri de economii: liberală sau de piață sau capitalistă; dirijată sau planificată; mixtă; În perioada postbelică a existat o confruntare între economiile liberale, specifice societăților democratice, și economiile dirijate, specifice societăților comuniste. b) Modelul capitalist: economii liberale În secolul XX, au existat două mari modele ale economiei de piață
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
întrebare pe care Capitolul 5 o analizează în detaliu. O atenție specială este acordată scrierilor lui Marx despre globalizare, analizei marxiste a naționalismului și internaționalismului și reflecțiilor asupra importanței formelor de producție și în special a dezvoltării formelor de producție capitaliste moderne pentru politica globală. Dimensiunea "critică" a marxismului interesul său nu doar pentru explicarea lumii, ci și pentru schimbarea ei va fi, de asemenea, menționat în acest capitol. Marxismul a oferit baza intelectuală pentru dezvoltarea teoriei critice, după cum au făcut
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lucru va continua să se întâmple și în viitor. Realiști precum Kenneth Waltz susțineau că marxismul era o teorie de tip "cea de-a doua imagine" a relațiilor internaționale, care considera că apariția regimurilor socialiste în directă opoziție cu cele capitaliste ar urma să elimine conflictul dintre state. Aspirațiile sale utopice urmau să fie înșelate, pentru că lupta pentru putere și securitate este o consecință de neînlăturat a anarhiei internaționale, pe care numai analiza celei de-a treia imagini o poate explica
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
statale și cum pot fi ele mobilizate pentru a susține proiecte politice de transformare a sistemului, fie din partea democrațiilor liberale, care încearcă să redefinească normele suveranității și guvernanței globale, fie din partea organizațiilor teroriste ce caută să pună capăt ordinii mondiale capitaliste liberale. Concluzie Afirmarea constructivismului a vestit o reîntoarcere la o formă de teoretizare mai sociologică, mai istorică și mai orientată spre practică în Relațiile Internaționale. Dacă raționaliștii au redus socialul la interacțiunea strategică, au negat factorul istoric susținând forme dezrădăcinate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
susținea limitarea cuantumului prelevărilor fiscale doar pentru finanțarea activităților considerate tradiționale (apărare, justiție) și evitarea celor ce puteau influența funcționarea mecanismelor pieței libere. Mutațiile survenite pe fundalul primului război mondial și crizei economice mondiale din 1929-1933 și al dezvoltării societății capitaliste industriale, confruntate cu fenomene dereglatoare de tipul crizelor, șomajului etc., au determinat reconsiderarea și amplificarea funcțiilor statului, dar și a cheltuielilor publice, respectiv a impozitelor din care se finanțează acestea. Constatăm, astfel, că de mai bine de un secol statul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
mai ales că mai existau activități considerate a avea un caracter privat În agricultură, cooperație sau un sector semiliber care făcea posibilă apariția unor venituri private impozabile, dar prelevările fiscale În țările socialiste au fost mai mici decât În cele capitaliste. Bugetele țărilor respective erau alimentate În principal prin prelevările din beneficii, care constituiau un transfer la bugetul de stat al marjei dintre cost și prețul de vânzare al bunurilor. Aceste prelevări nu pot fi comparate cu impozitul pe veniturile societăților
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
nu mi-a trecut prin cap că într-o zi va trebui să-l tratez pe Marx altfel decât ca pe un economist și doctrinar genial al comunismului (filozofia sa e mai mult intrinsecă analizei pe care o face societății capitaliste decât extrinsecă, pornind de la un concept, existența, după el, determină conștiința, ceea ce, dacă ne gândim că societatea, în timpurile moderne, tinde să acapareze individul, să-l subjuge, nu e aberant să afirmi că într-o anumită măsură, uneori decisivă, dar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a orânduirilor primitivă-sclavagistă-feudală-capitalistă-socialistă, dar care este acum secondată de un sistem denominativ paralel: "epoca străveche și veche" acoperă orânduirile comunei primitive și sclavagistă, "epoca de trecere la feudalism", "evul mediu" ca interval echivalent pentru orânduirea feudală, "epoca modernă" corespunzând orânduirii capitaliste, și "epoca contemporană" reprezentând orânduirea socialistă (Daicoviciu Constantin et al., 1972). Astfel, anul 1972 este decisiv în desprinderea de structurarea tipic marxistă a timpului istoric românesc și introducerea unui sistem "dublu mixt" de periodizare a trecutului, menținut până la prăbușirea regimului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
educatie necesar] în orice situație mai puțin în cazul slujbelor marginale sau de a îmbină responsabilit]țile de a avea copii și cele ale muncii pl]tite. Acest lucru este adev]rât atât în economiile socialiste, cât și în cele capitaliste, deoarece în ambele sisteme economice femeile trebuie s] fac] fâț] responsabilit]ții duble a munci pl]tite și a celei casnice. Contracepția și avortul nu garanteaz] autonomie reproductiv], pentru c] mulți oameni nu își permit s] aib] (și s] creasc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lumea a treia este una extrem de profitabilă deoarece atât resursele umane cât și cele materiale sunt mai ieftine, profitul unei asemenea investiții fiind, fără echivoc, mai mare. În abordările teoretice ale disparității Sud-Nord s-au conturat două mari perspective: cea capitalistă care vede partea bună a industrializării, considerând că Sudul a rămas în urmă, de asemeni crearea bogăției în Nord nu este considerat un aspect negativ, capitaliștii susțin că Sudul se poate dezvolta independent de Nord. O altă perspectivă este cea
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
a treia este una extrem de profitabilă deoarece atât resursele umane cât și cele materiale sunt mai ieftine, profitul unei asemenea investiții fiind, fără echivoc, mai mare. În abordările teoretice ale disparității Sud Nord s-au conturat două mari perspective: cea capitalistă care vede partea bună a industrializării, considerând că Sudul a rămas în urmă, de asemeni crearea bogăției în Nord nu este considerat un aspect negativ, capitaliștii susțin că Sudul se poate dezvolta independent de Nord. O altă perspectivă este cea
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]