184 matches
-
a fost și nu este maestru în reprezentarea figu‑ rilor, mai ales în anatomie, nu poate să înțeleagă aceste lucruri. Aceia cărora le lipsea această știință au încercat să‑l împiedice pe artist să termine bazilica sfântul Petru și colina Capitolină din Roma. Într‑un fel determinat de propria‑i furie și având și sprijinul papilor a pus la cale să le ducă pe amândouă la bun sfârșit 20. Ceea ce înfuria pe toată lumea inclusiv pe sfântul Părinte, era misterul în care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sfârșit. Un început plin de promisiuni, dar inexpresiv și un sfârșit marcat de excese, care vor ajunge până la urmă la exagerări reprobabile, din partea multor artiști imitatori cu un talent îndoielnic. 4. Arhitectul Michelangelo - perioada Florența, capela Medici, biblioteca Laurențiană, piața Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru Arhitectura, ca și celelalte arte, ia o dezvoltare superioară la Florența, în raport cu cea existentă în alte state italiene, datorită condițiilor economice înfloritoare, ca și gradului ridicat de dezvoltare materială și culturală atins de florentini
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
reprezintă în arhitectură primul exem‑ plu de spațiu închis cuprinzând în centrul său o scară independentă: este una din inovațiile lui Michelangelo care va fi dezvoltată la maximum de arhitec‑ tura barocă a secolului al XVII‑lea. 4.3. Piața Capitolină În anul 1537, papa Paul al III‑lea îi cere lui Michelangelo întocmirea unui proiect de sistematizare a pieței Capitoline. Ansamblul proiectat de Michelan‑ gelo cuprinde trei edificii, dispuse astfel, încât să delimiteze o piață de formă trapezoidală, pe latura
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lui Michelangelo care va fi dezvoltată la maximum de arhitec‑ tura barocă a secolului al XVII‑lea. 4.3. Piața Capitolină În anul 1537, papa Paul al III‑lea îi cere lui Michelangelo întocmirea unui proiect de sistematizare a pieței Capitoline. Ansamblul proiectat de Michelan‑ gelo cuprinde trei edificii, dispuse astfel, încât să delimiteze o piață de formă trapezoidală, pe latura mare fiind Palatul Senatorilor. Laturile neparalele sunt ocupate de două construcții identice din punct de vedere al tratării intelectuale: 73
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în cealaltă parte. Latura mică rămâne deschisă având doar o sca‑ ră frumoasă coaxială cu Palatul Senatorilor, străjuită la final de două grupuri statuare, care face legătura cu Piazza Aracoeli, așezată mai jos, în raport cu înălțimea la care se afla piața Capitolină. Forma pieței se pare că a fost impusă de edificii deja existente și mai ales de Palazzo dei Banderesi sau Palatul Conservatorilor. Din cauza celor două fațade laterale divergente, piața pare mai largă și datorită acestei iluzii, Palatul Senatorilor câștigă în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pânză, pe zid - tehnica frescei ......................................................... ............. 85 3.1. Începutul unui talent ......................................................... .......... 86 3.2. Pictura în ulei pe lemn, pe pânză și pe zid ................................. 87 3.3. Tehnica frescei ......................................................... ................... 88 4. Arhitectul Michelangelo - perioada Florența, capela Medici, biblioteca Laurențiană, piața Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru ......................................................... ... 92 4.1. Capela Medici ......................................................... .................... 93 4.2. Biblioteca Laurențiană ......................................................... ....... 96 4.3. Piața Capitolină ......................................................... ................. 97 4.4. Palatul Farnese ......................................................... ................... 99 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru .................................................. 100 5. Imagine și frumusețe în pictura
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și pe zid ................................. 87 3.3. Tehnica frescei ......................................................... ................... 88 4. Arhitectul Michelangelo - perioada Florența, capela Medici, biblioteca Laurențiană, piața Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru ......................................................... ... 92 4.1. Capela Medici ......................................................... .................... 93 4.2. Biblioteca Laurențiană ......................................................... ....... 96 4.3. Piața Capitolină ......................................................... ................. 97 4.4. Palatul Farnese ......................................................... ................... 99 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru .................................................. 100 5. Imagine și frumusețe în pictura chipului .......................................... 103 7Cuprins Capitolul iv: Viziunea profetică a unor mari pictori renascentiști în interpretarea Bibliei ......................................................... ......... 107 1. Mari pictori, mesageri în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
care au deținut controlul asupra peninsulei italice. Însă, spre deosebire de greci, dar într‑un mod asemănător egiptenilor, etruscii credeau într‑o viață viitoare, acest lucru având o influență puternică asupra ornamentării bogate a mormin‑ telor nobililor. Lucrări cum ar fi Lupa Capitolină, simbolul Romei, sau Hime‑ ra din Arezzo, au fost apreciate încă din timpul antichității 12. 1.2. Perioada romană Dincolo de raportarea la lumea materială, la istorie, la contextul cultural sau religios, arta este pusă și într‑o raportare cu lumea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a fost și nu este maestru în reprezentarea figu‑ rilor, mai ales în anatomie, nu poate să înțeleagă aceste lucruri. Aceia cărora le lipsea această știință au încercat să‑l împiedice pe artist să termine bazilica sfântul Petru și colina Capitolină din Roma. Într‑un fel determinat de propria‑i furie și având și sprijinul papilor a pus la cale să le ducă pe amândouă la bun sfârșit 20. Ceea ce înfuria pe toată lumea inclusiv pe sfântul Părinte, era misterul în care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sfârșit. Un început plin de promisiuni, dar inexpresiv și un sfârșit marcat de excese, care vor ajunge până la urmă la exagerări reprobabile, din partea multor artiști imitatori cu un talent îndoielnic. 4. Arhitectul Michelangelo - perioada Florența, capela Medici, biblioteca Laurențiană, piața Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru Arhitectura, ca și celelalte arte, ia o dezvoltare superioară la Florența, în raport cu cea existentă în alte state italiene, datorită condițiilor economice înfloritoare, ca și gradului ridicat de dezvoltare materială și culturală atins de florentini
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
reprezintă în arhitectură primul exem‑ plu de spațiu închis cuprinzând în centrul său o scară independentă: este una din inovațiile lui Michelangelo care va fi dezvoltată la maximum de arhitec‑ tura barocă a secolului al XVII‑lea. 4.3. Piața Capitolină În anul 1537, papa Paul al III‑lea îi cere lui Michelangelo întocmirea unui proiect de sistematizare a pieței Capitoline. Ansamblul proiectat de Michelan‑ gelo cuprinde trei edificii, dispuse astfel, încât să delimiteze o piață de formă trapezoidală, pe latura
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lui Michelangelo care va fi dezvoltată la maximum de arhitec‑ tura barocă a secolului al XVII‑lea. 4.3. Piața Capitolină În anul 1537, papa Paul al III‑lea îi cere lui Michelangelo întocmirea unui proiect de sistematizare a pieței Capitoline. Ansamblul proiectat de Michelan‑ gelo cuprinde trei edificii, dispuse astfel, încât să delimiteze o piață de formă trapezoidală, pe latura mare fiind Palatul Senatorilor. Laturile neparalele sunt ocupate de două construcții identice din punct de vedere al tratării intelectuale: 73
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în cealaltă parte. Latura mică rămâne deschisă având doar o sca‑ ră frumoasă coaxială cu Palatul Senatorilor, străjuită la final de două grupuri statuare, care face legătura cu Piazza Aracoeli, așezată mai jos, în raport cu înălțimea la care se afla piața Capitolină. Forma pieței se pare că a fost impusă de edificii deja existente și mai ales de Palazzo dei Banderesi sau Palatul Conservatorilor. Din cauza celor două fațade laterale divergente, piața pare mai largă și datorită acestei iluzii, Palatul Senatorilor câștigă în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
prelungească orizontal trupul Lupoaicei, emblema heraldică a Romei, iar gemenii adăugați sculpturii, la vremea Renașterii, se înșirau inumerabil în această versiune, deveneau un lanț perpetuu: chip de a sugera voios duzinele de herezi prin care dăinuie simbolic latinitatea. La Lupa Capitolina, bronzul celebru luat demult ca referință identitară și supus, iată, unei elastice extensii, nu este totuși acela care a servit, inițial, drept creuzet legendei. Dacă anticii - de la Cicero, Dionys din Halicarnas și Titus Livius - n-au ignorat un atare simulacru
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
impus tuturor evreilor răspândiți prin Întregul imperiu așa-numitul fiscus iudaicus, adică o taxă de doi dinari pe care trebuia să o plătească În locul jumătății de șechel pe care-l plăteau pentru menținerea Templului; Încasările erau destinate templului lui Jupiter Capitolinul din Roma. Cei care părăsiseră iudaismul erau scutiți de această taxă. Câtă vreme darea pentru Templu trebuia să fie plătită numai de către bărbații adulți, cea pentru templul roman trebuia În schimb să fie vărsată de toți, până și de copii
STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
la negocierile cu Mircea. Un veritabil suprarealism combinatoriu pare să prezideze selecția subiectelor și, uneori, așezarea lor în spațiu. Tradiția jocului cu mărgelele de bronz n-a fost instaurată de regimul comunist și n-a pierit o dată cu el. Copia Lupei Capitoline, instalată inițial în Piața Sf. Gheorghe, mutată ulterior în Dealul Mitropoliei, a poposit după 1948 în Piața Dorobanți, iar acum o vedem în Piața Romană. Statuia soldatului sovietic, al cărei soclu neobișnuit de înalt îi inspirase lui Păstorel un catren
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
aprilie 2012, cu o înălțime de 2,15 metri, este turnat din aproximativ 500 de kilograme de bronz și îl reprezintă pe împăratul Traian, stând în picioare gol (nud), ținând în brațe o vietate fantastică, rezultată din contopirea între Lupa Capitolina, cu trei țâțe, simbolizând latinitatea poporului român, din al cărei cap sucit spre stânga iese parcă fluturând un trup de șarpe, încercând să sugereze stindardul de luptă al dacilor, un dragon format prin îngemănarea a două animale: capul de lup
Statuia împăratului Traian din București () [Corola-website/Science/326288_a_327617]
-
oprit, cu bastonul atârnat pe braț. Roțile prevăzute cu cercuri metalice uruiau în spatele copitelor care loveau pavajul dispus într-un spațiu concentric în jurul punctului central, un rond în mijlocul căruia tronase mai de mult, pe un postament, împodobit cu blazoane, Lupa Capitolina, lupoaica de la care sugeau Romulus și Remus, doi copilași drăgălași și puși pe șotii. Trei doamne în vârstă, strânse în costumele lor ca în niște corsete, se apără de soare sub umbrele, o tânără într-o bluză lejeră și o
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
Pagină realizată de VALI CORDUNEANU În primăvară se vor împlini opt decenii de la „intronizarea Lupoaicei Capitoline“ Solemnitatea dezvelirii, la 23 aprilie 1926, a „Lupoaicei” are loc într-un climat politic tensionat: după 4 ani, guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu demisionează la 27 martie, iar premier este numit generalul Averescu. Vasile Goldiș renunță subit la
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
Lovinescu, reproduce și două fotografii, în una din ele apărând mulțimea imensă din actuala Piața Victoriei (în monografia sa, N. Ilieșiu indică 10 000 de persoane); Const. Lahovary titra: „Panlatinismul și mesura timpului istoric”, subliniind în stilul epocii: „Intronizarea Lupoaicei Capitoline, simbolul latinității pe Piața Principală a orașului Timișoara, me dispune la câteva reflexii filosofice. Fără îndoială, faptul că România timp de veacuri a reușit să scape de pofta vecinilor sei apare adevărat miraculos, și nu se poate explica decât prin
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
de socializare de pe net alimentează reacții dintre cele mai bizare la postarea în spațiul urban al Bucureș tiului a grupului statuar reprezentându-l pe Împăratul Traian ținând în suspans, ca pe o ofrandă gata să-și intre în rol, Lupa Capitolină (Lupoaica de pe Capitoliu), căreia i-au fost transferate însușiri simbolice... suprarealiste! O serie de critici de artă, printre care îl amintim aici pe Erwin Kessler, au reacționat la așa-zisele blasfemii publice, pe care noi le-am califica drept postmoderniste
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
numai zeii - care se joacă mereu cu soarta oamenilor - știau că puțini aveau să scape. Dar oamenii, care nu cunosc viitorul, au sculptat imaginea acelui triumphus, la sfârșitul unei splendide luni mai, în cartea de marmură a gloriei romanilor, Fasti Capitolini, aflată în Forum. În seara următoare, istoricul Cremutius Cordo se întâlni sub porticurile din Forum Augusti - cea mai nouă și mai strălucitoare piață a Romei - cu prietenul său Tatius Sabinus, căruia îi mărturisi: — Germanicus trebuie să-și apere spatele. Tiberius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
o clădire imensă, care găzduise grajdurile regale, apoi fusese mărită și transformată în universitate și, în cele din urmă, în muzeu. Octavia, Agrippina, Tiberius și Gajus Caesar continuă să ne spună de acolo povestea lor. La Roma însă, la Musei Capitolini, îl întâlnim pe Augustus, foarte demn, destul de tânăr, purtând o cunună de mirt. Pe chipul de marmură lucrat cu meșteșug se citește o blândețe voluntară, calculată. Omul pare că se află în spatele unui ecran. Gura e închisă, fără să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mărit, iar cubul a fost folosit pentru cântărirea grâului la piață. Nimeni nu mai înțelegea acum vechea inscripție, iar pe oameni nu-i interesa: ei uitau latina și istoria. În cele din urmă, cubul de marmură a ajuns la Musei Capitolini. Monedele imperiale. Lista monedelor imperiale bătute de Gajus Caesar Augustus Germanicus în patru ani este cu mult mai lungă decât cea a monedelor bătute de Tiberius în douăzeci și trei de ani. Dacă nu ar exista monedele și inscripțiile comemorative
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
doboare adversarul la pământ, fără să cadă. Câștigă cel care devine triazein, doborându-și de trei ori adversarul. Principalele jocuri la care aveau loc astfel de lupte erau cele de la Olympia, Nemea, Corint și Delphi, dar și de la Roma (ludi Capitolini) și Napoli (Isolimpiche). Ludus (pl. ludi): centrele de antrenament pentru gladiatori. Lusiari: gladiatori. Atleți care nu sunt gadiatori legitimi și, prin urmare, nu apar cu pieptul dezgolit, ci poartă armuri și tunici; participă la lupte „sportive“ cu arme care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]