176 matches
-
orașului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), ca semn al moștenirii culturale latine comune. La data de 13 aprilie 2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieței Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrățirii dintre cele două orașe. În urma reformei administrative din 1968 orașul a devenit municipiu. La 1 decembrie 1990 a avut loc la Alba Iulia prima sărbătorire centrală a zilei de 1 decembrie ca zi națională a României
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
II-lea, principe al Ardealului. În perioada anilor 1461-1700 Iernutul capătă statutul de târg (oppidum-Radnot), un târg de vite care avea centrul în apropierea actualei periferii a orașului. În acest oraș a fost instalată o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”), simbolul latinității poporului român. În anul 1944, în lunile septembrie-octombrie în apropierea orașului Iernut s-au dat cele mai grele lupte de pe teritoriul României din cel de-al doilea război mondial. În aceste lupte și-au pierdut viața circa 11
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
Roma, "Ab Urbe condita" (AUC) („De la intemeierea Romei”). Această metodă era folosită de istoricii romani pentru determinarea numărului de ani dintre două evenimente, nu pentru numirea datei calendaristice. Mai mult decât atât, istoricii foloseau date diferite pentru fondarea Romei. "Fasti Capitolini", o inscripție care conține o listă a consulilor, publicată de Augustus, folosea ca dată a fondării 752 a. Chr.. Data folosită de Varro, 753 a. Chr., a fost adoptată de istoricii moderni. Editorii renascentiști adăugau data fondării Romei manuscriptelor pe
Calendarul iulian () [Corola-website/Science/297121_a_298450]
-
sub împărații Vespasian și Hadrian. Despre un rege al Iberiei, Parsman al II-lea, se știe că a făcut o vizită la Roma în timpul împăratului Antoninus Pius (138-161). Lui Parsman i s-a permis atunci să oficieze sacrificii pe colina capitolină, după plecare i s-a înălțat într-unul din templele Romei o statuie ecvestră. După ascensiunea Imperiului Sasanid, regiunile estgeorgiene au fost cedate de romani prin pacea de la Nisibis din 298 Persiei, în schimbul unor ținuturi din nordul Mesopotamiei. În decursul
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
marcante ale istoriei, fie conferă un spațiu de relaxare. Aceste monumente încep să își facă cunoscută prezența începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La Brașov a fost confecționată și instalată o copie a celebrei statui Lupa Capitolina, simbolul latinității poporului român. Statuia a fost plasată în fața intrarii festive a Primăriei Brașov. În preajma Bisericii Negre se află statuia lui Johannes Honterus, dezvelită în anul 1898, cu ocazia aniversării a 400 de ani de la nașterea marelui umanist. Statuia a
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
1,78 m, lungimea de 2,79 m și o greutate de 880 kg, a fost ridicat în Braunschweig, unde ducele își avea reședința. Constructorul leului este anonim, dar este posibil să fi folosit ca model Lupoaica de pe Capitoliu (Lupa Capitolina) din Roma. Ideea i-ar fi venit ducelui, care a participat la cele două campanii militare în Italia din timpul lui Frederic I, Împărat Roman, numit Barbarossa. Inițial, monumentul a fost aurit. Linile fine ale leului au generat ipoteza cu
Leul din Braunschweig () [Corola-website/Science/317083_a_318412]
-
din perioada lui Severus Alexander). Într-unul din fragmente apare și o mențiune a unei suplicații pentru o Quinquatria. Quinquatria era un festival ținut în cinstea Minervei la Roma. Festivitățile durau timp de cinci zile. Minerva făcea parte din Triada Capitolină, alături de Jupiter și Iunona. Aceste festivale este foarte posibil să nu fi fost serbate doar în această parte a Imperiului Roman, ci și în alte părți. De exemplu, în nordul Britanniei, lângă fortul Maryport s-au descoperit mai multe alatre
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
durat de această data cam doi ani și jumătate, excepție făcând asediul Betarului care s-a prelungit încă un an. În acest răstimp, împăratul Adrian a interzis evreilor accesul la Ierusalim și a decis ca un nou oraș român, Aelia Capitolina ,care îi poartă numele (Aelius Hadrianus), va fi zidit în locul celui vechi. Revoltă, izbucnită la circa 60 de ani după cea dintâi, a dus, în condițiile vitrege ale războiului, la stabilirea unei entități statale independente care s-a menținut vreme
Bar Kohba () [Corola-website/Science/320036_a_321365]
-
sudul Muntelui Moria). Sfântul Epifanie de Salamina (315 - 402) susținea că împăratul Adrian, care după înăbușirea răscoalei evreilor conduși de Shimon Bar Kohva a ras în anul 135 Ierusalimul de pe fața pământului și i-a schimbat și numele în Aelia Capitolina, ar fi lăsat neatinsă „o mică biserică de creștini, construită pe locul unde s-au dus ucenicii după ce Domnul s-a înălțat la cer” , așa numita biserica lui Dumnezeu (în ebraică Kehal-El sau în greacă, Ekklesia tou theou). În acel
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
din perioada lui Severus Alexander). Într-unul din fragmente apare și o mențiune a unei suplicații pentru o Quinquatria. Quinquatria era un festival ținut în cinstea Minervei la Romă. Festivitățile durau timp de cinci zile. [Minerva] făcea parte din Triada Capitolina, alături de Jupiter și Iunona. Aceste festivale este foarte posbibil să nu fi fos serbate doar în această parte a Imperiului Român, ci și în alte părți. De exemplu, în nordul Britanniei, lângă fortul Maryport s-au descoperit mai multe altare
Religia în armata romană () [Corola-website/Science/321370_a_322699]
-
mai sus, epitaful lui Scipio revendică că acesta a luptat contra samniților, dar nu la Bovianum și Aufidena, ci la Taurasia și Cisauna. Taurasia probabil că este localizată în valea Tammaro, locația Cisaunei este necunoscută. Problema este complicată de Fasti Capitolini, potrivit căruia Fulvius a fost triumfător atât contra samniților cât și împotriva etruscilor.
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
Lod s-au revoltat împotriva Romei. Conflictul a fost acompaniat de masacre romane cât și evreiești. Ciprul a fost de câteva ori depopulat iar evreilor le-a fost interzis să locuiască acolo. În 131, Împăratul Hadrian a redenumit Ierusalimul „Aelia Capitolina” și a construit un Templu al lui Jupiter pe locul fostului templu israelit. Evreilor le-a fost interzis să mai locuiască în Ierusalim (interdicția a durat până la ocuparea arabă) iar provincia romană cunoscută până atunci drept Iudea, a fost redenumită
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
a dus desființării autonomiei politice, și la exodul evreilor din oraș la Yavne și Pella. În 132, Hadrian a reunit provincia Iudaea cu Galileea, pentru a forma o provincia Siria Palestina, iar Ierusalimul a fost primit numele latin de Aelia Capitolina. Între 259-272, regiunea a ajuns vreme de câțiva ani sub controlul lui Odenatus,regele Palmirei. După victoria împăratului creștin Constantin cel Mare în războaielor civile ale tetrarhiei (306-324), a început creștinarea Imperiului Roman. În 326, mama lui Constantin, Sfânta Elena
Istoria Palestinei () [Corola-website/Science/324938_a_326267]
-
cu drumul Nablusului (Shhem) s-au găsit o ușă boltită închisă, și de ambele părți ale ei - fundamente și baze de coloane din anii 41-44 e.n., din vremea regelui Herodes Antipas, care au slujit mai târziu și colonia romană Aelia Capitolina întemeiată de împăratul Adrian în locul Ierusalimului. Pe piatra de căpătâi a arcului ușii se vede o inscripție romană neclară din secolul al III-lea e.n. care menționează Colonia Aelia Capitolina. În timpul lui Adrian în secolul al II-lea e.n., romanii
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
Antipas, care au slujit mai târziu și colonia romană Aelia Capitolina întemeiată de împăratul Adrian în locul Ierusalimului. Pe piatra de căpătâi a arcului ușii se vede o inscripție romană neclară din secolul al III-lea e.n. care menționează Colonia Aelia Capitolina. În timpul lui Adrian în secolul al II-lea e.n., romanii au clădit o poartă nouă (asa și se numea:Poarta Nouă) În piața romană de dincolo de poartă, în interiorul cetății, se înălța coloana triumfală a împăratului Adrian, însemnată și pe harta
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
una mare centrală, înlocuită de actuala poarta Damasc și două mici laterale, dintre care a rămas integral cea dinspre est. Pe partea inferioară a primei pietre deasupra arcului roman se poate vedea inscripția: CO.AEL.CAP.D.D. adica COLONIA AELIA CAPITOLINA DECRETO DECURIONUM (ordinul celor zece aleși, n.n. ai orașului) Coridorul din spatele porții duce la secțiunea internă a turnului de est al porții, unul din cele două turnuri aflate de o parte și de alta a porții. Turnul s-a păstrat
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
Titus în timpul înăbușirii Marii Răscoale a evreilor. iar templul a fost dărâmat și incendiat. În anul 130 d.Hr împaratul roman Adrian a vizitat Iudeea și a decis să înființeze la Ierusalim un oraș roman numit în cinstea sa Aelia Capitolina. Se știe că ar fi avut intenția de a construi pe Muntele Templului un templu al lui Jupiter, însă dovezile istorice in legatură cu zidirea de fapt a unui asemenea templu sunt sporadice, iar dovezile arheologice pe munte nu permit
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
sfântă la Moscheea îndepărtată, care este Bet al Muqades de la Ilia. Cercetatorii islamului presupun că Beit Al Muqades este arabizarea denumirii ebraice Beit Hamikdash, adică Templul. Ilia ,deasemenea, nu este alta decât Ierusalimul, numit dupa 131 e.n. în latină, Aelia Capitolina. Alte istorisiri tradiționale (Hadith) adaugă detalii cu privire la acest eveniment. Ele menționează animalul miraculos Al Burak, pe care a călărit Mohamed în cursul călătoriei nocturne. Ajungand la Ierusalim, el a urcat șapte ceruri până la scaunul lui Dumnezeu (Allah) și a dezbătut
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
aprilie 2012, cu o înălțime de 2,15 metri, este turnat din aproximativ 500 de kilograme de bronz și îl reprezintă pe împăratul Traian, stând în picioare gol (nud), ținând în brațe o vietate fantastică, rezultată din contopirea între Lupa Capitolina, cu trei țâțe, simbolizând latinitatea poporului român, din al cărei cap sucit spre stânga iese parcă fluturând un trup de șarpe, încercând să sugereze stindardul de luptă al dacilor, un dragon format prin îngemănarea a două animale: capul de lup
Statuia împăratului Traian din București () [Corola-website/Science/326288_a_327617]
-
deci, între regiunea "VI - Alta Semita" și "VII - Via Lata" la nord, "IIII - Templum Pacis" la est, "X - Palatium" la sud și VIIII - "Circus Flaminius" la vest. Este centrul istoric, politic, administrativ și religios al Romei, cu Templul lui Iupiter Capitolinul și Templul Iunonei Moneta, Tabularium, Forurile Imperiale cu basilica lui Traian, Curia, Templul lui Venus și al Romei, Regia și Casa Vestalelor, cât și templul lui Saturn, "templul Dioscurilor", "templul Concordiei", "basilica Aemilia", "basilica Iulia", "basilica lui Maxențiu și Constantin
Cele paisprezece regiuni ale Romei () [Corola-website/Science/322809_a_324138]
-
vedea pe monedele altor orașe.De pildă: Prezența de neevrei politeiști este evidențiată atât de Talmud, cât și de excavațiile arheologice care au dat la iveala citadela (în arameică:hakra) regală, cu soldați romani, un templu roman în cinstea triadei capitoline, un teatru. În secolul al IV-lea creștinismul, devenit religie oficială, a început sa se întărească la Sepphoris. După tradiția creștină, la Tzipori au locuit Ioachim și Ana, părinții Fecioarei Maria. Încă în Evanghelia după Luca 8,31, se vorbește
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
au alăturat mișcării creștine. Sfântul Iacob, „fratele Domnului”, a condus după . Este posibil ca rudele lui Isus să fi avut anumite funcții de conducere printre comunitățile creștine învecinate ale Ierusalimului până ce evreii au fost expulzați din Ierusalim prin contrucția Aelia Capitolina(c.131). În mod tradițional se crede că evreii creștini au așteptat sfârșitul războaielor dintre evrei și romani (66-135) în , Decapolis. undeva în jurul anului 70. În perioada de început, Iacob, cunoscut ca „fratele Domnului”, despre care se spune că a
Frații lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/327994_a_329323]
-
scos într-un interval de trei luni 115.800 de cadavre. Deasupra ruinelor, pustiului și deznădejdii din Templul Ierusalimului, pe care, sub amenințarea pedepsei cu moartea, nimeni nu avea voie să calce, împăratul Adrian ridică o nouă colonie romană: Aelia Capitolina. Priveliștea unei colonii străine pe pământul sacru al culturii iudaice provoacă încă o dată o rebeliune deschisă. Iulius Severus, guvernatorul Britanniei, este trimis în Iudeea și zdrobește și ultima încercare disperată a iudeilor, care a durat trei ani, de a-și
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
acum 2.700 de ani, și este un loc popular pentru organizarea de evenimente caritabile, spectacole, concerte și spectacole de sunet și lumină. După recucerirea Ierusalimului în anul 132, împăratul Hadrian a reconstruit cetatea ca un oraș roman numit Aelia Capitolina, iar un stâlp înalt din piața din interiorul Porții Damascului a fost punctul de plecare pentru măsurarea distanțelor către alte orașe, așa cum este indicat în mozaicul Harta de la Madaba. Acest stâlp s-ar fi prăbușit sau ar fi fost demolat
Poarta Jaffa () [Corola-website/Science/335758_a_337087]
-
mică comunitate evreiască, care sălășluia pe marginile sudice ale Muntelui Sion. După răscoala lui Simon Bar Kokhba și înăbușirea ei în anul 135, evreii din Ierusalim au fost expulzați din localitate. Pe ruinele Ierusalimului s-a întemeiat orașul greco-roman Aelia Capitolina În timpul perioadei bizantine a continuat interdicția pentru evrei de a locui în oraș. Evreii au putut din nou să se stabilească la Ierusalim abia sub stăpânirea arabă musulmană care a început aici în anul 640 și s-au concentrat în jurul
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]