518 matches
-
rezistență pasivă sau activă la solicitările externe sau interne într-un mod oarecum automatizat., Este posibil să se confunde uneori încăpățânarea temperamentală, ca expresie a modalității de reacție a persoanei la stimuli inadecvați, cu negativismul etico-social care exprimă opoziții pur caracteriale față de normele morale. Evident, această însușire negativă a cara cterului este în cea mai mare parte consecința deficiențelor de ordin educativ. In cadrul unor suprasolicitări se pot întâlni așa-numitele forme mascate de încăpățânare, care se manifestă prin acțiuni foarte
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
prin delăsare și renunțare continuă, generând treptat lenea, ca o altă trăsătură negativă a caracterului copilului. 2.4.2.Devieri de conduită după simptomul prevalent Cele mai multe dintre manifestările amintite se organizează, relativ unitar, în diverse atitudini, care formează temeiul conduitelor caracteriale. Se diferențiază două tendinițe fundamentale de regrupare a simptomelor potrivit cu sensul afirmativ sau negativ al atitudinii copilului față de alții, în realitate, această bivalență marcată prin replierea copilului față de cei din jur, sau prin afirmarea pe calea introducerii directe în universul
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și chiar la limita inferioară a normalului a copiilor cu devieri de conduită , iar pe de altă parte, interesul scăzut pentru valorile intelectuale. S. și E. Glueck <footnote M.N.Turliuc, curs Psihologia comportamentului deviant footnote> cercetând un lot de 500 caracteriali delincvenți minori față cu un lot martor de 500 copii normali, constată că defectivii se dovedesc mai apți în relațiile directe cu obiectele concrete, dar că martorii îi depășesc net în gândirea abstractă, și de generalizare. De asemenea, datele unei
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
mai mult de 36%. Abaterile de conduită ale copilului insuficient dezvoltat intelectual sunt deosebite de devierile de conduită ale copiilor normali mintal. Kurt Schneider <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> analizând rolulul trăsăturilor temperamentale în constituirea manifestărilor caracteriale, pune în evidență la caracteriali trăsături afectiv-temperamentale relativ rudimentare, insuficient înnobilate cu conținut relațional social adecvat. Unele conduite reprobabile ale copilului caracterial se pot structura datorită reacției explozive sau instabilității sale, dar ele, conduitele respective pot să apară și prin
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de conduită ale copilului insuficient dezvoltat intelectual sunt deosebite de devierile de conduită ale copiilor normali mintal. Kurt Schneider <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> analizând rolulul trăsăturilor temperamentale în constituirea manifestărilor caracteriale, pune în evidență la caracteriali trăsături afectiv-temperamentale relativ rudimentare, insuficient înnobilate cu conținut relațional social adecvat. Unele conduite reprobabile ale copilului caracterial se pot structura datorită reacției explozive sau instabilității sale, dar ele, conduitele respective pot să apară și prin mecanismul de proiectare directă a
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Kurt Schneider <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> analizând rolulul trăsăturilor temperamentale în constituirea manifestărilor caracteriale, pune în evidență la caracteriali trăsături afectiv-temperamentale relativ rudimentare, insuficient înnobilate cu conținut relațional social adecvat. Unele conduite reprobabile ale copilului caracterial se pot structura datorită reacției explozive sau instabilității sale, dar ele, conduitele respective pot să apară și prin mecanismul de proiectare directă a unui temperament dificil, dominat de impulsul afirmării. În aceste cazuri în care tendința de aserțiune proprie este
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
social, moral, pedagogic, legate de situații ca: infidelitate, concubinaj, părăsire, divorț, deces, narcomani, vicii sexuale etc., fără a mai aminti de însăși absența mediul familial ca în cazul copiilor orfani, abandonați, copii din rândul cărora se recrutează diferite tipuri de caracteriali, cum ar fi acela al “abandonicului revendicator afectiv” <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> , dominat de manifestări depresive.Tot un aspect negativ al structurii îl oferă reconstituirea de familii din văduvi sau divorțați, cu copii rezultați din
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
igienico-sanitară deficitară, căci e de știut că acolo se întâlnesc și greșeli de educație și că ele dau astfel numărul cel mai mare de copii cu tulburări de conduită; acestea ar putea fi puse însă pe seama disocierii familiale. Dar, când caracterialii provin din familii normal constituite, fără defectuozități de structură, atunci apare mult mai evident că tulburările se pot datora greșelilor de educație. Desigur, funcția de părinte, asemenea marilor acțiuni umane, nu este ușoară și nici scutită de insuccese. În mod
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
greșeala mamei este îndreptată la vreme. Altfel, devierile se pot structura în forme stabile dacă aceste greșeli sunt persistente. Afecțiunea exagerată din partea mamei creează o stare de suprasaturare care depășește capacitatea emoțională de adaptare a copilului, producând tulburări de dezvoltare caracterială, psihosocială. D.Levy <footnote Editura Științifică și Enciclopedică, 1987 footnote> constată că o dragoste exagerată din partea mamei tinde să intensifice relația dintre mamă și copil până la un punct în care ea devine nesănătoasă pentru copil. Ea devine ,,supraprotecție maternă,, sau
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sau licee (porecle, invidii, bătăi etc.), precum și unele greșeli pe care le pot comite cadrele didactice în raporturile cu elevii(de la micile neatenții și plictiseli în timpul lecției și până la comiterea de nedreptăți, adresarea de epitete necorespunzătoare, admonestări eronate etc.). Copiii caracteriali din școli sau licee sunt prezentați cadrelor didactice ca fiind copii dificili, dezordonați, neatenți, leneși, neascultători; distrag pe colegii lor, fură; sunt încăpățânați, aroganți, vindicativi, bătăuși, obsceni, trișori, mincinoși, distrugători de materiale școlare etc. Nu încape însă îndoiala că supraîncărcarea
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
realizată în cadrul lecției de educație fizică, față de colegii și față de profesorul de educației fizică. În cadrul lucrarii am prezentat partea statistic privind atitudinile față de actiivtatea din tinpul ore de educație fizică. Atitudinile se exprimă cel mai adeseori în comportament prin intermediul trăsăturilor caracteriale. Trăsturile caracteriale pot fi definite ca seturi de acte comportamentală covariante sau ca particularități psihice ce fac parte integrantă din structura personalității. Sunt trăsături caracteriale numai cele care satisfac o serie de cerințe: sunt esențiale, definitorii pentru om, sunt coerente
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
lecției de educație fizică, față de colegii și față de profesorul de educației fizică. În cadrul lucrarii am prezentat partea statistic privind atitudinile față de actiivtatea din tinpul ore de educație fizică. Atitudinile se exprimă cel mai adeseori în comportament prin intermediul trăsăturilor caracteriale. Trăsturile caracteriale pot fi definite ca seturi de acte comportamentală covariante sau ca particularități psihice ce fac parte integrantă din structura personalității. Sunt trăsături caracteriale numai cele care satisfac o serie de cerințe: sunt esențiale, definitorii pentru om, sunt coerente cu toate
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
tinpul ore de educație fizică. Atitudinile se exprimă cel mai adeseori în comportament prin intermediul trăsăturilor caracteriale. Trăsturile caracteriale pot fi definite ca seturi de acte comportamentală covariante sau ca particularități psihice ce fac parte integrantă din structura personalității. Sunt trăsături caracteriale numai cele care satisfac o serie de cerințe: sunt esențiale, definitorii pentru om, sunt coerente cu toate celelalte, sunt asocaite cu o valoare morală, sunt specifice și unice deoarece trec prin istoria vieții individului. În opinia lui Z. Mielu (1994
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
diferența dintre un subiect orgolios și unul umil are o valență care îi face diferiți unul de celălalt, punându-i pe planuri ierarhice diferite. Adesea cel orgolios este considerat negativ în timp ce cel umil (cel puțin în anumite circumstanțe) are caracteristici caracteriale ce sunt evaluate mai pozitiv. Astfel, în timp ce dimensiunile «normale» ale personalității au o valență neutră, caracterul are mai degrabă o încărcătură valorică. Plecând de la teoria lui Jung au fost dezvoltate o serie de instrumente de evaluare a caracteristicilor personalității, printre
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
depinde de capacitățile de elaborare secundare. Evoluția nefavorabilă aduce în prim plan trecerea la act ca mijloc de apărare și răspuns la starea depresevă. Să cităm pe Penot (1973): „Constatăm tendința, în mod remarcabil constantă, de structurare pe un model caracterial sau psihopatic. Toți acești copii au o tendință accentuată pentru trecerea la act ca mijloc de apărare; trăsăturile caracterului patologic se afirmă în timpul evoluției. Acest tip de evoluție ilustrează relația strânsă care leagă depresiile grave la vârste mici de organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
trăiește foarte repliat și izolat, refuză orice contact atât cu ceilalți copii cât și cu adulții. El n-are altă relație decât cu alți doi copii mai mari decât el, copii dificili ca și dânsul, descriși ca fiind cu probleme caracteriale. În timpul acestor noi consultații, mama, descurajată și deprimată datorită acestor dificultăți, ne povestește „istoria” fiului său. Pascal este al șaptelea copil dintre cei opt pe care îi are familia. Tatăl era vidanjor și lucra noaptea. N-a venit niciodată la
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vârsta de 11 ani și jumătate, diagnosticul este următorul: „patologie anaclitică depresivă cu reacții de prăbușire, dezorganizarea fluxului gândirii, fobii arhaice invalidante”. Între 11 ani și jumătate și 14 ani au fost constatate tulburări de comportament (îndărătnicie, pretenții cu aspect caracterial, dependență relațională mai ales față de cei de vârsta sa) care totuși reacționează destul de bine la un tratament care a asociat o prescripție medicamentoasă (mianserine și alprazolam), o psihodramă individuală, o susținere instituțională și școlară adaptată în cadrul unei internări într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
inventivitate. In procesul creației importante sunt reprezentările, cunoștințele, lărgimea câmpului de idei si aptitudinile specifice. Factorii de personalitate. Motivațiile superioare, nivelul de aspirație, interesele personale, sentimentele și atitudinile, corelate cu temperamentul și aptitudinile speciale orientează creativitatea mărindu-i eficiența. Factorii caracteriali și cei afectiv motivaționali suplinesc În creație un coeficient de inteligență mai scăzut de 120. Atitudinea interogativă, Încrederea În forțele proprii, răbdarea, perseverența, entuziasmul, autoexigența, angajarea socială, spiritul de grup pun În valoare capacitățile creative. Factorii sociali. Activitatea creatoare este
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inventivitate. In procesul creației importante sunt reprezentările, cunoștințele, lărgimea câmpului de idei si aptitudinile specifice. Factorii de personalitate. Motivațiile superioare, nivelul de aspirație, interesele personale, sentimentele și atitudinile, corelate cu temperamentul și aptitudinile speciale orientează creativitatea mărindu-i eficiența. Factorii caracteriali și cei afectiv motivaționali suplinesc În creație un coeficient de inteligență mai scăzut de 120. Atitudinea interogativă, Încrederea În forțele proprii, răbdarea, perseverența, entuziasmul, autoexigența, angajarea socială, spiritul de grup pun În valoare capacitățile creative. Factorii sociali. Activitatea creatoare este
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
corespunde un tip normalizat de educație. Nu Întâmplător schimbările structurale ale societății umane au determinat schimbări structurale În sistemul de educație. Educarea creativității e un proces continuu ce trebuie realizat pe tot parcursul școlii, având În vedere toți factorii cognitivi, caracteriali și sociali. Dezvoltarea poate fi favorizata de următoarele condiții: existența În școală a unor laboratoare bine dotate, a unor cercuri tehnico-științifice și literar artistice conduse de profesori creativi, mediul școlar creativ, concretizat În folosirea la lecții și lucrări practice a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
corespunde un tip normalizat de educație. Nu Întâmplător schimbările structurale ale societății umane au determinat schimbări structurale În sistemul de educație. Educarea creativității e un proces continuu ce trebuie realizat pe tot parcursul școlii, având În vedere toți factorii cognitivi, caracteriali și sociali. Dezvoltarea poate fi favorizata de următoarele condiții: existența În școală a unor laboratoare bine dotate, a unor cercuri tehnico-științifice și literar artistice conduse de profesori creativi, mediul școlar creativ, concretizat În folosirea la lecții și lucrări practice a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
informațional - operaționale, realizabilă În sens convergent, divergent; imaginația În calitate de proces de cunoaștere logică, specializat În (re)producerea noului prin (re)combinarea informațiilor dobândite anterior, aptitudinile speciale, În calitate de „vectori” ai acțiunii eficiente, regulatori În anumite domenii de activitate; atitudinile (afective, motivaționale, caracteriale), În calitate de „vectori” ai acțiunii eficiente, autoreglatori În orice domeniu de activitate. Privite din perspectiva funcționalității lor creative, toate elementele sistemului psihic uman pot evolua ca Însușiri generale ale personalității creatoare implicate de-a lungul Întregului proces de creație. c) Funcția
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
aptitudine generală care contribuie la formarea capacităților și adaptarea cognitivă a individului În situații noi, atunci ne dăm seama că posibilitățile de gândire ocupă locul central În această capacitate complexă, influențate de alte funcții psihice. Factorii motivaționali, aptitudinali, temperamentali și caracteriali prezintă, de asemenea, o importanță deosebită În procesul de creație. Motivația (mobilurile și stimulii) pot fi un imbold de dinamizare a creativității. Factorii aptitudinali dinamizează creativitatea prin spiritul de inventivitate, pasiunea pentru noutate și capacitate combinatorică a ideilor convergente și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fi un imbold de dinamizare a creativității. Factorii aptitudinali dinamizează creativitatea prin spiritul de inventivitate, pasiunea pentru noutate și capacitate combinatorică a ideilor convergente și chiar divergente conducând la nivele ridicate de performanță În procesul de creație. Factorii temperamentali și caracteriali au, de asemenea, o influență deosebită În dezvoltarea creativității. Predispozițiile și capacitățile creative nu sunt suficiente pentru ca cineva să devină inventator sau creator de artă. Pentru aceasta este nevoie să existe o motivație, o George-Ștefan COMAN 29 științifică, nonconformism, originalitate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
informațional - operaționale, realizabilă În sens convergent, divergent; imaginația În calitate de proces de cunoaștere logică, specializat În (re)producerea noului prin (re)combinarea informațiilor dobândite anterior, aptitudinile speciale, În calitate de „vectori” ai acțiunii eficiente, regulatori În anumite domenii de activitate; atitudinile (afective, motivaționale, caracteriale), În calitate de „vectori” ai acțiunii eficiente, autoreglatori În orice domeniu de activitate. Privite din perspectiva funcționalității lor creative, toate elementele sistemului psihic uman pot evolua ca Însușiri generale ale personalității creatoare implicate de-a lungul Întregului proces de creație. c) Funcția
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]