178 matches
-
au fost decât câteva migdale amărui la un tort, repet, surprinzător de dulce. Spre deosebire de alte dăți, nu m-au mai deranjat insistența psihotică a clujeanului neîmpăcat cu persistența postceaușistă a vocabulei „Napoca“, agresivele abordări pro paranormal și pro-fantasy, incriminările specifice caracudei etern nemulțumite, doamna cu manuscrisul pierdut în chip magic („pesemne este o jertfă cerută de Dumnezeu“, am conchis eu) și nici măcar trompeta ruginită a lui Paul Daian... Am înregistrat cu plăcut frison doar mulțimea micilor alinări de vanitate... Ca să vezi
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cuprinde el, și mai ales cu toată greutatea delimitării sensului lui” (327). Anonimatul nu este așadar o figură întâmplătoare și accesorie a reprezentării prin care Lovinescu încearcă să edifice comunitatea de la Sburătorul. Nu este eticheta rezervată câtorva minori din cerc, „caracudei”. Dimpotrivă, poza celui „fără de nume” identifică condiția scriitorului în regimul democratic al literaturii 9. Geniul este excepționalul, cel fără egal, însă numai cu condiția de a fi fost mai înainte Oricine. Orice scriitor talentat, orice temperament extraordinar este la origine
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
are el mai bun și esențial. Adevărul acesta însă, cum spuneam, nu putea fi constatat tot timpul. Dar, la urma urmei, acesta e rostul și riscul unui cenaclu, să alterneze prezențele deosebite cu altele mai de toată mîna. Ce era "caracuda" la "Junimea"? Și nu se întîmpla ca, uneori, ea să dea verdicte sau, dintre ei, să citească, cîte unul, o bucată submediocră? Ședințele de cenaclu ale "Junimii" cu lecturi din Maiorescu, Eminescu erau rare. Iar cele ale lui Creangă s-
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
publice ca mărunțușarul pretins francez, vânzătorul de perii de dinți, de prafuri 72 {EminescuOpXIII 73} și de suliman să înlocuiască pe învățătorul român care-și înțelege profesiunea. E asemenea firesc lucru ca d. Urechia, a cărui poziție atârnă de satisfacerea caracudei roșie, să se conforme înțeleptelor sfaturi ale calfei de bărbier care trage perdaf fără săpun limbei noastre și bunului simț în foiletoanele "Pseudo-Romînului" [5 martie 1882] ["PROIECTUL DE LEGE"] Proiectul de lege al tocmelelor venind luni la ordinea zilei, multele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
șuturi în fund fraților mici, să mă scufund printre miracolele mele și să înot pe-acolo liniștit, printre peștișori cu codițe mai puțin viclene decât litera ș. Miracolul A. a: în adâncuri nu sunt răcușori cu clești și mustăți sau caracude în toate culorile curcubeului, nu sunt alge unduitoare, nici sirene, nici comori risipite pe nisip, fundul e mâlos și vrea să-mi înghită picioarele, apa e ca noroiul sau ca pământul galben și e peste tot, în stânga, în dreapta, deasupra, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
o dădeam, căci era pusă deja în plic. Dar a mai intervenit o joi, am mai trebuit s-o citesc în Junimea locală și așa a rămas în mînile lui Maiorescu. Salutări multe de la al tău Eminescu N. B. Salutări la caracuda de toată mâna. București, 18 martie [1881] 172 [VERONICA MICLE] 28 decemvrie 1881 Dragă Nicuță, Nu trebuie să te superi, ba să plângi, pentru că eu sunt supărat. N-are a face una cu alta. Dacă-ți scriu cam ursuz nu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
revoluționare”: „Se adună la plenară/ Pechinezii bunăoară/ Se adună la congres/ Șorecarii mai ales/ Hau hau hau și hâm hâm hâm/ Vin dulăii la ciolan/ Vin taraș că o șopârla/ Grangurii și marea tarla/ Unu-i prieten altul rudă-/ Somnoaroasă caracuda,/ Evanghelioși sadea/ Vine câinele - cățea/ Toată turma-n patru labe/ Mutre de scapeți și babe/ Unul urlă ceilalți sluj/ Cu-n picior la spate-n sus/ Și când Bâlba spune gata/ Ușurel se lasă gloata/ Burtărie și ciacâri pe/ Șoaptă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
dacă da Dumnezeu, să vină și timpul meu, să prind și eu un tren că lumea. Pare ciudat ce vă spun, dar România lui Ceaușescu era o țară disciplinata, stăpânita serios, În care oamenii munceau. Acum?... „Nu vreau să Îngroș caracuda din Uniunea Scriitorilor” Chiar dacă va trezește amintiri dureroase, spuneți-ne dacă mai știți ceva În legătură cu intervențiile dv. despre moartea suspectă a fiului, Malin, un poet talentat care, la vârsta de 17 ani, ne-a părăsit. Copilul acesta a fost ucis
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
interzis”, „Flaut Tenebra”) și am În lucru, În speranța că va apărea, o lucrare mai amplă de 2.000 de pagini care se numește „Mică bibliotecă de infernologie”. Sunteți membru al Uniunii Scriitorilor? Nu. pentru că nu vreau să Îngroș rândul caracudelor”. Alexandru Tăcu - și familia - nu au carnet de revoluționar. Susținut de cunoscuți și de vecini, de obștea locală, după cum am relatat, a expediat cererea semnată de câteva zeci de cetățeni constituiți Într-un comitet de inițiatăvă ad-hoc către președenția țării
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
spargă draculi’ o dată gheața, să se dea drumul la manele și „ceafă cu cartofi pai“. Pericolul generalizării este mare. Refuz să cred că sunt toți așa cum îi vedem noi, dar teamă îmi este că acesta este modelul dominant. Restul, prostimea, caracuda are tendința de a-i imita, de a fi și ei în aceeași situație. Cu un dram de noroc istoric (a se vedea intrarea în UE) vom fi o națiune de maneliști închiși în bunkere tapetate cu gresie ieftină. Mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ționat un volog dintr-un sac de iută rar și mam dus cu fratele mai mic Ticu pe un pârâu din marginea satului și după câteva ore am reușit să scoatem noi cam jumătate de kilogram de pești șori mici (caracudă). Am lăsat săculteața cu ei pe marginea pârâului între sălcii iar noi ne-am deplasat de-a lungul pârâiașului și nu prea am mai prins în volog apoi trecând să luăm săculteața, amț văzut în ea un șarpe care se
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Joachim Mahlke și transformarea lui în erou de război: „...nori frumoși deasupra mestecenilor și fluturi care nu știau încotro s-o ia. În mlaștină, iazuri lucios-întunecate și rotunde ca niște cercuri, din care se puteau pescui, cu grenade de mână, caracude și crapi plini de buruieni. Natură, oriîncotro te căcai. Exista și un cinematograf în Tuchel...“ În completare, ar mai fi demne de menționat terenuri nisipoase, păduri mixte și tufe de ienupăr; un spațiu de acțiune propice pentru partizani polonezi. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
muză divină, de mult iscusitul bărbat, cum Lung rătăci, după ce-au căzut cetatea lui Lascar. Multe orașe de oameni văzu și datini deprins-au, Și supărări în inima lui prea multe avut-au, Chibzuind să-și mîntue sufletul și caracuda. Dar caracuda el n-o mântui cu toată silința, Singură ea-și gătise peirea prin fără de lege, Căci ea nebuna tăiase asemeni cârduri de belferi Încât Zeii, ei le-au luat a bugetului ziuă. De aste vestește-ne asemeni puțin
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de mult iscusitul bărbat, cum Lung rătăci, după ce-au căzut cetatea lui Lascar. Multe orașe de oameni văzu și datini deprins-au, Și supărări în inima lui prea multe avut-au, Chibzuind să-și mîntue sufletul și caracuda. Dar caracuda el n-o mântui cu toată silința, Singură ea-și gătise peirea prin fără de lege, Căci ea nebuna tăiase asemeni cârduri de belferi Încât Zeii, ei le-au luat a bugetului ziuă. De aste vestește-ne asemeni puțin a Cronidului
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-i un an - Când Tit era puternic, Și Vau, Vau, Vau, cel șarlatan Era smerit, cucernic. Dar, ah! acum - sărmanul Tit! La Văcărești el e menit, O! jerum, jerum, jerum, O! quae mutatio rerum! Și-atunci când mare Tit era, Slăvita caracudă La Trei-Sfetite conăcea, Lipsită de-orice trudă. Sărmana Caracudă-acum Cu traista calicește-n drum. O! jerum, jerum, jerum, O! quae mutatio rerum! Porunca de surghiun ș-aman Samson nu vra s-asculte, Dar iată vine Petrovan Din Bolgrad cu insulte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Mult mai trainic și nalt ca piramizi cerești; Ploaea nu-l va mânca, nici Aquilonul slab, Nici al anilor șir, vremile cari fug. Nu de tot voiu muri, partea mai bună a mea Va scăpa de mormânt... {EminescuOpIV 519} 7O. CARACUDA În RĂZBOIU (cca 1877 ) Deci eu voiu propune Ca o legiune Caracuda toată să formăm - Căci de încalare Și de jale mare Trebui să ni treacă orice chef. Oștiri să compunem, Pe Dospin să-l punem Să ni fie general
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mânca, nici Aquilonul slab, Nici al anilor șir, vremile cari fug. Nu de tot voiu muri, partea mai bună a mea Va scăpa de mormânt... {EminescuOpIV 519} 7O. CARACUDA În RĂZBOIU (cca 1877 ) Deci eu voiu propune Ca o legiune Caracuda toată să formăm - Căci de încalare Și de jale mare Trebui să ni treacă orice chef. Oștiri să compunem, Pe Dospin să-l punem Să ni fie general en șef. El e mai cuminte, Intrepid prudinte, El ne va conduce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-ți face greutăți! Trebuie să faci rost de bani. N-o să te lași chiar acum. Josef Grünlich, cinci ani și niciodată găbuit. Ai ucis un om. Sigur că măcar o dată tu, mândria branșei tale, poți face ceva ce până și caracuda găsește a fi floare la ureche - să furi poșeta unei femei. În timp ce păși pe trepte și intră În clădirea gării, stătu cu ochii În patru. Nu trebuia să riște nimic. Dacă era prins, va trebui să Înfrunte o condamnare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
crîsnicul. După cum îmi explică învățătoarea, acolo putea să cadă crapul. La participanții mai în vîrstă, acest pescuit se bucura de un anume ceremonial. Doar la deal de pîrîu femeile, copiii și cîțiva țigani cercau să prindă numai cu căușul palmelor caracuda. Cu dispreț față de improvizații, pescarii adevărați se ațineau la dolii, înfipți ca niște bîtlani în apă. Din cînd în cînd indiferența lor se însuflețea de trasul rar și liniștit al crîsnicului la lumină; atunci, în ochiurile plasei, clipeau stropi iar
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul de Babadag (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250439_a_251768]
-
zi ne-am zburătăcit, ca vrăbiile, fiecare pe la vatra lui” distracția și veselia între oameni dragi se realizează fără limite cronologice, ca în povești, durând trei zile și trei nopți. 14 Către NICOLAE GANE p. 195, r. 17 19 : „numai caracuda, urgisită de soartă, aleargă și ea după nevoile ei, mai ca tăunul cu paiul în cur” zicere, oarecum vulgară, ce subliniază umilința și consecințele ei în rândul oamenilor dispuși la compromisuri. 15 Către MIHAIL KOGĂLNICEANU p. 196, r. 5 6
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
zgomotoasă, femeie clevetitoare, regional cuvîntul definind un bostan golit de conținut) care duce însă la o singură concluzie: Cațavencu reprezintă tipul homo latrans, pișicher ușor adaptabil, eficient prin neraportare la principii morale; Ionescu și Popescu își înscriu purtătorii în ordinul caracudei politice, al insignifianților (fiul lui Ion, fiul popei) contînd doar ca număr, turmentați și ei de postura de cetățean cu iluzorii drepturi politice într-o epocă a ridicării noroadelor; Ghiță Pristanda e caricatura perfectă a brațului care exercită constituțional violența
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
tipărește gazeta Aquila carpatină. Tînăra iubitoare de muzică din schița O lacună se numește Cecilia Pavugadi, în acest nume de familie recunoscîndu-se enumerarea în greacă a primelor note ale gamei muzicale. În Reportaj ziaristul se numește Caracudi (elenizare a românescului caracudă care denumea și pe o parte a membrilor Junimii ieșene) iar în Ultima emisiune, Barabanciu amintește de strașnicul toboșar municipal care își recita știrile în ritmul bătăilor de tobă... Smărăndița (Roman modern) parodie după o proză a lui Delavrancea, pune
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
din Canterbury: măi ghiujule, buhai bătrân, mișele, lovi-te-ar o lungoare, trăsni-te-ar din senin cu foc și fier, frângeți-ai grumazul scofâlcit, călca-te ar de moșneag, derbedeu, tontul de bărbat, om tehui, nevolnice, scârbavnice hârdău, netot, caracudă, zurliule, ciufut, bată-te-ar năpasta, nebune, măi papă-lapte, lua-te-ar benga să te ia etc. Scena domestică reînviată de târgoveață aduce în prim plan concepțiile soților unul vis-à-vis de celălalt, viziunea asupra căsniciei și a vieții. Doleanțele soției
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o mare fericire de-a sta singur în tăcere, Deși stricta convenință mă silește-a fi la bal, Căci sunt leneș de natură și mă legăn cu plăcere Într-o dulce somnolență pe al visurilor val. Miron Pompiliu (1848-1897), șeful "caracudei", adică al grupului de tineri sfioși, citind puțin și așteptând cu nerăbdare ceaiul și cozonacul, a redactat revista în lipsa lui I. Negruzzi, a scris poezii șterse și basme interesante, prelucrate în tonul nostalgic al lui Tieck. FILOLOGI, ISTORICI, FILOZOFI La
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]