3,016 matches
-
dorit este favorizată de creșterea presiunii. 2) Variația temperaturii Viteza unei reacții chimice este influențată de temperatură. Exemplu: descompunerea carbonatului de calciu CaCO3 ↔ CaO + CO2 Q Reacția are loc cu atât mai repede cu cât temperatura este mai ridicată. Descompunerea carbonatului de calciu este o reacție endotermă, iar prin creșterea temperaturii se favorizează formarea acelor compuși care absorb căldură. În reacțiile care decurg cu degajare de căldură (exoterme), scăderea temperaturii duce la deplasarea echilibrului în sensul formării compușilor care degajă căldură
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
păstra constanta de echilibru la aceeași valoare, echilibrul se va deplasa spre dreapta. 3.4. Echilibre chimice în sisteme eterogene Când la o reacție participă o substanță solidă și o fază gazoasă, sistemul este eterogen. De exemplu, disocierea termică a carbonatului de calciu este o reacție în sistem eterogen: CaCO3 ↔ CaO + CO2 Valoarea constantei de echilibru în funcție de presiune va fi: 3 2 CaCO COCaO p p pp K ⋅ = Deoarece cele două componente solide CaO și CaCO3 au presiuni de vapori constante
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
două componente solide CaO și CaCO3 au presiuni de vapori constante (la o temperatură dată), presiunile lor de vapori (foarte mici) pot fi incluse în constanta de echilibru, care devine: 2COp pK = Într-un spațiu închis, presiunea de disociere a carbonatului de calciu este independentă de cantitățile din cele două faze solide; presiunea dioxidului de carbon în aceste condiții depinde numai de temperatură, fiind constantă pentru o valoare dată a acesteia. Descompunerea carbonaților se aseamănă cu procesul de sublimare sau vaporizare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Într-un spațiu închis, presiunea de disociere a carbonatului de calciu este independentă de cantitățile din cele două faze solide; presiunea dioxidului de carbon în aceste condiții depinde numai de temperatură, fiind constantă pentru o valoare dată a acesteia. Descompunerea carbonaților se aseamănă cu procesul de sublimare sau vaporizare. Atât timp cât presiunea exterioară este mai mare decât presiunea de echilibru, carbonații sunt stabili. Când presiunea de 53 echilibru devine mai mare decât cea exterioară se produce descompunerea carbonatului. Din această cauză, presiunea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
solide; presiunea dioxidului de carbon în aceste condiții depinde numai de temperatură, fiind constantă pentru o valoare dată a acesteia. Descompunerea carbonaților se aseamănă cu procesul de sublimare sau vaporizare. Atât timp cât presiunea exterioară este mai mare decât presiunea de echilibru, carbonații sunt stabili. Când presiunea de 53 echilibru devine mai mare decât cea exterioară se produce descompunerea carbonatului. Din această cauză, presiunea de echilibru se numește presiune de descompunere sau de disociere. Un alt echilibru eterogen este cel de disociere a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dată a acesteia. Descompunerea carbonaților se aseamănă cu procesul de sublimare sau vaporizare. Atât timp cât presiunea exterioară este mai mare decât presiunea de echilibru, carbonații sunt stabili. Când presiunea de 53 echilibru devine mai mare decât cea exterioară se produce descompunerea carbonatului. Din această cauză, presiunea de echilibru se numește presiune de descompunere sau de disociere. Un alt echilibru eterogen este cel de disociere a cristalohidraților. Dacă se urmărește descompunerea termică a sulfatului de sodiu hidratat: Na2SO4⋅10 H2O ↔ Na2SO4 + 10 H2O
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reducere. Coloidul de aur a fost preparat pentru prima oară de Cassius, în 1865, și datorită culorii sale roșii poartă numele de „purpura lui Cassius”. Se obține prin reducerea cu formaldehidă a unei soluții de clorură aurică în prezență de carbonat de potasiu, la fierbere. Solul de argint metalic se poate obține prin reducerea unei soluții diluate de azotat de argint cu un amestec de tanin și sodă, după procedeul introdus de Carey Lea. O metodă analogă se poate folosi și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de nămol sau steril. Pentru a intensifica acest proces se adaugă în amestec agenți activi de suprafață și alte substanțe amfifile, numite colectori (de exemplu xantogenați alcalini C5H11-O-C(S)S-Na pentru minereuri sulfuroase, acizi grași superiori pentru minereuri oxidice, carbonați, sulfați etc.). Colectorii aderă la particulele lipofile și măresc lipofilicitatea acestora, separându-le mai ușor de particulele hidrofile. Spumele au proprietatea de a dizolva sau de a concentra anumite substanțe din soluțiile în care se formează, în special coloranți organici
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ca materiale de construcție sau materiale termo și fonoizolante. Metodele de preparare pentru spume implică fie dispersarea mecanică (agitare, barbotare), fie condensarea (dizolvarea gazului în lichid și apoi micșorarea solubilității lui), fie un procedeu specific, metoda adaosurilor barbotante (așa cum sunt carbonații alcalini sau pulberile metalice). Deoarece spumele nu se obțin niciodată din lichide pure, substanțele din soluție intră în compoziția spumei. Cele care cresc durata 168 de viață a spumei se numesc spumanți. Aceștia înlesnesc spumarea prin scăderea tensiunii superficiale și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
altfel, ca și la plantele superioare, produșii finali ai metabolismului azotului îi sunt alcalini [56], deci reducători [7]. Reducerea nu este însă prea avansată, ea nedecurgând nici măcar până la NH3 [56]. Dacă sursele de nitrat, nitrit și amoniac (sub formă de carbonat de amoniu) sunt tolerate bine de către alge [56], ureea, mai reducătoare prin grupele −NH2 pe care le posedă, le este nefavorabilă [56]. Plantele superioare însă, tolerează azotul numai în forme de oxidare superioare ca nitratul [57] sau compușii organici oxidați
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fel de armătură a depozitului. Dacă la toate acestea adăugăm faptul că unele ciuperci au membrana gelificată [84], cele arătate capătă o relevanță mai mare. Rămâne să mai subliniem faptul că anumite părți ale corpului unor mixomicete se impregnează cu carbonat de calciu. În tabelul 3 sunt recapitulate câteva caracteristici ale celor mai active, inclusiv din punct de vedere foulingogen, ciuperci. Experiența acumulată ne face să constatăm că, în cursul istoriei Pământului, mediul a suferit o continuă oxidare, plecând de la mediul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
chemoautotrofe). Ele pot fi însă inhibate și, odată cu ele, heterotrofele care le folosesc ca hrană, de către mediile reducătoare. Ferobacteriile își procură energia necesară prin oxidarea sărurilor feroase la săruri ferice. Pentru o situație anume, adică prezența Fe2+ sub formă de carbonat, procesul chimic este concretizat în ecuația: [16] sau, pentru o altă situație, adică prezența Fe2+ ca oxid: [16] sau, încă, în cazul FeS:, ultima reacție fiind folosită de către Thiobacillus ferrooxidans [32]. Din aceste exemple se observă că oxidarea are loc
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ca și degradarea, fisurarea prin rizoizi și chiar rădăcini - consecință biologică - a elementelor de construcție din beton. 2.3.4.2. Consecințe fizice Fizicul presupune schimbarea de stare. Și atunci putem discuta precipitarea excesului - peste limita de solubilitate - de sulfați, carbonați, oxalați, tartrați etc. de Ca (Mg) formați pe seama apei și, în consecință, îngroșarea stratului de fouling. Iar excesul amintit este majorat mereu prin rezultatul activității metabolice a organismelor componente a foulingului biologic, desfășurate în condițiile unei ape reînnoite în ceea ce privește calciul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
însăși coroziunea. Acțiunea sulfatului de Cu este accelerată și de mărirea temperaturii [16]; rezerva noastră se referă la scopul tehnologic al instalației. O altă rezervă asupra utilizării sulfatului de Cu se referă la faptul că Cu2+ poate precipita ca un carbonat, iar SO42- ca sare de calciu, în contact cu pereții din beton ai turnului de răcire, în sfârșit, prin reacția cu fierul instalației, Cu2+ este scos din sistem. Permanganatul de potasiu se folosește în calitate de algicid în doze de 2-4 mg
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
prin metode piro- sau hidrometalurgice. Alegerea metodei de prelucrare depinde de caracterul minereului și de conținutul lui in cupru. 1.4.1. Obținerea cuprului prin procedee pirometalurgice Prelucrarea pirometalurgică este veche și se aplică la minereurile (de sulfuri, oxizi sau carbonați) bogate în cupru, respectiv la concentratele minereurilor de cupru. Prin topirea concentratelor minereurilor de sulfuri polimetalice (cum ar fi amestecul cu Cu 2S, CuFeS 2, FeS2, As2S3, Sb2S3,ZnS etc) cu fondanți (cum ar fi SiO2) în cuptoare cu cuvă
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
protectoare și aderentă formată dintr-un amestec de cupru metalic și oxid de cupru monovalent Cu2O, care rezultă prin ecuațiile. Când in aerul umed se află CO2 gazos, H2S gazos, cuprul se acoperă cu o peliculă protectoare ( patină ) formată din carbonat bazic și sulfat bazic de cupru . Prin încălzirea la 100- 130 °C în aer , cuprul se acoperă cu o peliculă purpurie de oxid de cupru monovalent. Dacă cuprul este încălzit în aer la 200°C rezultă un ameste de Cu2O
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
rezultă un ameste de Cu2O și CuO. Cuprul încalzit foarte puternic în aer sau oxigen arde cu flacără verde , luminoasă și se transformă în CuO . În prezența dioxidului de carbon, soluțiile apoase ale clorurilor alcaline atacă cuprul cu formare de carbonat bazic și în absența lui se formează oxiclorura de cupru. La cald, cuprul metalic reacționează cu fluorul (la 500°C ), clorul ,bromul ( la 300°C ) și la rece cu solutiile apoase ale iodului . Soluțiile concentrate ale hidracizilor reacționeză cu pulberea
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
2, 3 și 4. Oxidul cuprului monovalent Cu2O se găsește în natură ca mineral denumit cuprit sub formă de cristale octaedrice roșii.În laborator oxidul Cu2O se obține prin tratarea soluțiilor sărurilor de cupru divalent cu soluțiile hidroxizilor (sau a carbonaților) alcalini, în prezența unui reducător cum ar fi glucoza, hidroxilamina etc.La început se formează un precipitat galben de CuOH, care la fierbere trece într-un precipitat roșu de Cu2O. Combinația Cu2O se prezintă sub forme de cristale cubice care
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
și este denumit cupru negru, melanconit sau tenorit. Oxidul cuprului divalent se obține prin încălzirea cuprului metalic la temperatură peste 80°C, prin încalzirea unei suspensii de Cu(OH)2 în apă la 50°C, prin calcinarea azotatului sau a carbonatului bazic de cupru divalent. Combinația CuO se prezintă sub formă de pulbere neagră de densitate 6,45g/cm3,are duritatea 3-4 în scara Mohs ,e greu solubilă în apă și se dizolvă în acizi concentrați la cald sau în iodură
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
execută la cald, spre a se evita obținerea monoxidului de cupru după ecuația. Combinația Cu(OH)2,greu solubilă în apă, se caracterizează prin proprietăți bazice destul de slabe, se dizolvă în acizi (cu formare de săruri), sau în soluțiile hidroxizilor, carbonaților, cianurilor, tiosulfaților, tartraților, citraților, salicilaților alcalini,în zaharurile nereducătoare,în amidon,glicerină, in albuminoide etc.,cu formare de combinații complexe. Prin dizolvarea Cu(OH)2 în amoniac rezultă licoarea lui Schweitzer care servește la dizolvarea celulozei,hidrocelulozei și nitrocelulozei. Pulberea
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
2 este folosită ca pigment sub numele de albastru de Breme. Difluorura de cupru CuF2 se obține prin acțiunea fluorului gazos asupra cuprului fin divizat la cald. La tratarea cu alcool a soluției rezultate prin dizolvarea oxidului, hidroxidului sau a carbonatului bazic de cupru divalent in soluție de acid fluorhidric, se formează dihidratul difluorurii de cupru CuF2·2H2 O, albastru și greu solubil. Prin evaporarea pe H2SO4 concentrat a unei soluții rezultate prin dizolvarea carbonatului bazic de cupru în exces de
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
prin dizolvarea oxidului, hidroxidului sau a carbonatului bazic de cupru divalent in soluție de acid fluorhidric, se formează dihidratul difluorurii de cupru CuF2·2H2 O, albastru și greu solubil. Prin evaporarea pe H2SO4 concentrat a unei soluții rezultate prin dizolvarea carbonatului bazic de cupru în exces de acid fluorhidric concentrate se separă cristale albastre de CuF2·5HF·6H2O. Combinația CuF2 se prezintă în microcristale albe,care se topesc la 927°C,sunt solubile în amoniac, se dizolvă în acid fluorhidric,clorhidric
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
divalent. Combinația CuF2·CuO neagră rezultă prin acțiunea fluorului asupra CuO sau asupra CuSO4 încălzit la roșu. Combinația CuF2·Cu(OH)2 rezultă ca pulbere verde-pal, prin tratarea unei soluții de acid fluorhidric cu un exces de monoxid sau de carbonat bazic de cupru și prin acțiunea KF asupra unei soluții de sulfat sau diclorură de cupru. Dimerul diclorurii anhidre de cupru Cu2Cl4 sau Cu[CuCl4] se obține prin acțiunea unui exces de clor gazos asupra cuprului fin divizat sau asupra
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
se prepară sub formă de cristale aciculare roșii din soluțiile clorhidrice ale soluției de diclorură de cupru cu KCl. Combinația NH4[CuCl3]·2H2O se prepară sub formă de cristale albastre,la adăugare de NH4Cl unei soluții de HCl saturate cu carbonat bazic de cupru. La evaporarea soluției rezultate prin acțiunea amoniacului gazos asupra unei soluții calde si saturate de diclorură de cupru se separă cristale octaedrice de culoare albastru închis de [Cu(NH3)4]Cl2·2H2O. Fosforul, mercurul, argintul, diclorura de
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
CuCl2·4CuO·6H2O,CuCl2·6CuO.9H2O,CuCl2·8CuO·12H2O etc. Dibromura de cupru CuBr2 rezultă în soluție apoasă prin acțiunea unui exces de brom lichid asupra cuprului metalic în prezența apei sau prin neutralizarea acidului bromhidric cu monoxid,hidroxid sau carbonat bazic de cupru bivalent. Prin concentrarea soluției apoase de dibromură de cupru la 20°C se separă tetrahidratul dibromurii de cupru CuBr2·4H2O și prin evaporarea aceleiași soluții în vid pe H2SO4 concentrat se separă cristale de CuBr2. Cristalele clinorombice
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]