509 matches
-
fără rugăciune, fără milă și dragoste față de celălalt, fără efortul permanent de a intra în legătură cu Dumnezeu, omul supus experienței comuniste și, îndeosebi, celei din închisoarea comunistă, riscă să se dezintegreze ca persoană umană. A vorbi despre dimnsiunea spirituală a universului carceral al României comuniste este o necesitate morală. Mărturisitorii, martirii și mucenicii temnițelor comuniste trebuie să funționeze pentru noi, cei de astăzi ca modele, ca repere morale, în caz contrar cunoșterea experienței lor ar rămâne doar la nivel rațional și atât
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
delațiunea și teroarea sunt atît de ireconciliabile încât pare imposbil ca sufletul să le experieze deopotrivă ca intensitate și simultan să reușească să rămână credincios celor dintâi, știind totodată că aceasta este singura lui șansă. Parcurgând numeroase mărturisiri ale experiențelor carcerale, fie prin intermediul memorialisticii de detenție, fie redate nemijlocit de protagoniști, în interviurile realizate, se constată că trăirea religioasă și fenomenul creștin a cunoscut o manifestare plenară. Este neîndoielnic că spațiul ostracizant al temniței devine prilej de adâncire spirituală, într-o
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
o așa măsură încât se poate afirma, că trăirea creștină în temnițele comuniste a fost un fenomen de masă. De la efortul personal de interiorizare prin rugăciune și asceză și până la manifestările cultice complexe precum Sfintele Taine (Sfânta Liturghie, Spovedania), mediul carceral ne oferă exemple menite să demonstreze că o autentică viață creștină poate fi dusă în orice condiții exterioare. Cea mai răspândită formă de trăire creștină a fost rugăciunea. Rugăciunile în comun, respectând un program ofereau deținutului nou venit o schemă
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
acest program, sesizându-i apoi pe ceilalați care își continuau rugăciunile particulare, observând ulterior la aceștia o stare de spirit dominată de seninătate și optimism, deținutul adopta și el această rețetă de rezistență pe care curgerea timpului și evenimentele mediului carceral i-o dovedeau ca viabilă. Părintele Dimitrie Bejan, preotul militar trecut prin lagărele siberiene și apoi prin penitenciarele României comuniste a experiat nu numai puterea de rezistență pe care rugăciunea o dă celui întemnițat, dar a trăit fericirea unei rugăciuni
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
simbol.” (Petre Baicu, Povestiri din închisori și lagăre, Biblioteca Revistei Familia, Oradea 1995, p. 34.) De la simpla suportare a celor din celulă, de la simplele gesturi de amabilitate sau ajutor firesc și până la cele de altruism și sacrificiu de sine experiențele carcerale surprind toate formele de ajutor și dragoste pentru aproapele, condiție sine qua non a calității de creștin. Episodul zguduitor desfășurat la Casimca Jilavei rămâne emblematic pentru ceea ce a însemnat ajutor și milă creștină în temnițele comuniste. Protagoniștii episodului sunt Costache
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
nu a murit. Sărbătorirea Nașterii Domnului în ciuda eforturilor administrației care își înmulțea șicanele rămân pentru deținuți momente încărcate de emoție și seninătate de care toți mărturisitorii își amintesc cu plăcere. La tradiționalele melodii se mai adăugau texte noi, specifice mediului carceral, compuse de poeții închisorilor: „Și în lagăr la Cavnic, de Crăciunul din anul 1952, am avut parte de același teatru: alarmă, percheziție, mâncare proastă, izolarea câtorva camarazi. Când am intrat însă în mină, în galeriile întunecate care ne deveniseră prietene
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
se dizolvă, lăsând loc acelei păci duhovnicești, capabilă să metamorfozeze cele mai sumbre circumstanțe. Fie ca preț plătit din liberă voie pentru păstrarea demnității, fie ca traseu inițiatic în desăvârșirea spirituală, refăcând la scară redusă experiența hristică a suferinței, experiența carcerală capătă din perspectivă spirituală o valoare pe care niciodată inițiatorii ei nu i-ar fi bănuit-o. Intrând pe această traiectorie, universul concentraționar (întreg decorul ca și personajele) se pliază pe un scenariu mistic. Exclusiv din această perspectivă mistică poate
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
pe care niciodată inițiatorii ei nu i-ar fi bănuit-o. Intrând pe această traiectorie, universul concentraționar (întreg decorul ca și personajele) se pliază pe un scenariu mistic. Exclusiv din această perspectivă mistică poate fi înțeleasă semnificația antitetică a toposului carceral infern/paradis, concomitent și cu aceeași intensitate. Închisoarea - loc al împlinirilor nu este o utopie, ci o experiență trăită pentru mulți din cetățenii gulagului românesc. Dimitrie Bejan, la apusul vieții declara: „Foarte frumos am trăit, părinților, în pușcărie! Regret că
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
fără rugăciune, fără milă și dragoste față de celălalt, fără efortul permanent de a intra în legătură cu Dumnezeu, omul supus experienței comuniste și, îndeosebi, celei din închisoarea comunistă, riscă să se dezintegreze ca persoană umană. A vorbi despre dimnsiunea spirituală a universului carceral al României comuniste este o necesitate morală. Mărturisitorii, martirii și mucenicii temnițelor comuniste trebuie să funționeze pentru noi, cei de astăzi ca modele, ca repere morale, în caz contrar cunoșterea experienței lor ar rămâne doar la nivel rațional și atât
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
Milano de Martin Suter, Diavolul și Domnișoara Prym de Paulo Coelho etc. Romanul Eu, câinele nimănui este metafora asumării absurdității ființării într-o lume absurdă, eroul fiind un simbol al întemnițatului / oropsitului al cărui destin e necruțător. Aceeași metaforă a carceralului apare și în romanul Strigătul sângelui care reia o temă preferată a autorului, prezentă la nivelul întregii opere, laitmotivul acesteia fiind viața ca o temniță. Subiectele narative alese sunt diverse și acoperă valențe ale conștiinței individului încorsetat în realul asumat
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
la Sighișoara poate duce cu gândul la recrearea unui univers romanesc propriu, în care rolul principal îi revine celui care este alter-ego autorului. Aceeași preferință narativă este și în Strigătul sângelui, în care este reconstituită, fără doar și poate, perioada carcerală din tinerețea autorului: „Trilogia „Destinul” a lui Ovidiu Vasilescu care îngemănează volumele „Jocul destinului”, „Paradisul nefericiților” și „Cybill”, reprezintă o cronică de familie care surprinde, pe parcursul a trei generații, ascensiunea și declinul familiei Tunner, o apreciată familie din Hagenau, deținătoare
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
aprobă solicitările de concediu, învoire, recuperare ore suplimentare, formulate de personalul din subordine; ... ...................................................... q) verifică existența și relevanța informațiilor consemnate în câmpurile corespunzătoare din Aplicația informatică de evidență a persoanelor private de libertate; ... ..................................................... s) monitorizează desfășurarea cursurilor școlare, adresate populației carcerale; ... t) monitorizează desfășurarea activităților de informare și consiliere profesională, medierea muncii și formare profesională, adresate populației internate în centru; ... u) asigură monitorizarea și controlul aplicării Sistemului de creditare a participării la activități și programe educative, de asistență psihologică și asistență
DECIZIE nr. 670 din 4 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277453]
-
Sibiu, Iulian Patca i-a înmânat diploma și medalia „Virtutea literarăˮ. A urmat lansarea cărții dr. Ionuț Țene, „Valeriu Gafencu. O biografie teologică a sfântului închisorilorˮ. A prezentat cartea Antonia Bodea, care a subliniat că autorul aduce în atenție „viața carcerală a acestei mari personalități spiritualeˮ, recurgând la „o viziune spirituală care adâncește moral, spiritual, religios experiența și V. Gafencuˮ, închis la 20 de ani și care și-a sfârșit viața închis la Târgu Ocna. Luând cuvântul părintele Arsenie, starețul Mănăstirii
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ AL FILIALEI CLUJ A LSR A INTRAT ÎN VACANȚĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379381_a_380710]
-
numitul „grup al misticilor”, o adevărată școală monahală isihastă care practica rugăciunea neîncetată și fapta creștină. Legionarii și nu numai, arestați după anul 1946 vor găsi la intrarea în detenție aceste exemple care îi vor face să înțeleagă că spațiul carceral nu este sfârșitul vieții și absoluta nefericire ci poate deveni un început al ei. Așa cum mărturiseau cei intervievați (părintele Iustin Pârvu, Arsenie Papacioc, Octavian Gherman) ei au adoptat „rețeta” celor mai vechi și s-au dezmeticit înțelegând că „nu există
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
mișcare proba de foc pe care a trebuit să o dea. Reprezentant al ei la acea vreme era poetul creștin Traian Dorz, un țăran simplu dintr-o umilă localitate a județului Bihor dar care a înțeles să își trăiască experiența carcerală ca o jerfă adusă Domnului. În fiecare moment în care tortura sau foamea sau alte lipsuri trupești se întețesc, el adoptă acea acceptare smerită a celor rele ca și a celor bune deopotrivă. Gheorghe Precupescu, Cornel Silaghi, Cornel Rusu - sunt
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
delațiunea și teroarea sunt atît de ireconciliabile încât pare imposbil ca sufletul să le experieze deopotrivă ca intensitate și simultan să reușească să rămână credincios celor dintâi, știind totodată că aceasta este singura lui șansă. Parcurgând numeroase mărturisiri ale experiențelor carcerale, fie prin intermediul memorialisticii de detenție, fie redate nemijlocit de protagoniști, în interviurile realizate, se constată că trăirea religioasă și fenomenul creștin a cunoscut o manifestare plenară. Este neîndoielnic că spațiul ostracizant al temniței devine prilej de adâncire spirituală,într-o
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
o așa măsură încât se poate afirma, că trăirea creștină în temnițele comuniste a fost un fenomen de masă. De la efortul personal de interiorizare prin rugăciune și asceză și până la manifestările cultice complexe precum Sfintele Taine (Sfânta Liturghie, Spovedania), mediul carceral ne oferă exemple menite să demonstreze că o autentică viață creștină poate fi dusă în orice condiții exterioare. Cea mai răspândită formă de trăire creștină a fost rugăciunea. Rugăciunile în comun, respectând un program ofereau deținutului nou venit o schemă
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
acest program, sesizându-i apoi pe ceilalați care își continuau rugăciunile particulare, observând ulterior la aceștia o stare de spirit dominată de seninătate și optimism, deținutul adopta și el această rețetă de rezistență pe care curgerea timpului și evenimentele mediului carceral i-o dovedeau ca viabilă. Părintele Dimitrie Bejan, preotul militar trecut prin lagărele siberiene și apoi prin penitenciarele României comuniste a experiat nu numai puterea de rezistență pe care rugăciunea o dă celui întemnițat, dar a trăit fericirea unei rugăciuni
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
simbol.” (Petre Baicu, Povestiri din închisori și lagăre, Biblioteca Revistei Familia, Oradea 1995, p. 34.) De la simpla suportare a celor din celulă, de la simplele gesturi de amabilitate sau ajutor firesc și până la cele de altruism și sacrificiu de sine experiențele carcerale surprind toate formele de ajutor și dragoste pentru aproapele, condiție sine qua non a calității de creștin. Episodul zguduitor desfășurat la Casimca Jilavei rămâne emblematic pentru ceea ce a însemnat ajutor și milă creștină în temnițele comuniste. Protagoniștii episodului sunt Costache
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
nu a murit. Sărbătorirea Nașterii Domnului în ciuda eforturilor administrației care își înmulțea șicanele rămân pentru deținuți momente încărcate de emoție și seninătate de care toți mărturisitorii își amintesc cu plăcere. La tradiționalele melodii se mai adăugau texte noi, specifice mediului carceral, compuse de poeții închisorilor: „Și în lagăr la Cavnic, de Crăciunul din anul 1952, am avut parte de același teatru: alarmă, percheziție, mâncare proastă, izolarea câtorva camarazi. Când am intrat însă în mină, în galeriile întunecate care ne deveniseră prietene
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
se dizolvă, lăsând loc acelei păci duhovnicești, capabilă să metamorfozeze cele mai sumbre circumstanțe. Fie ca preț plătit din liberă voie pentru păstrarea demnității, fie ca traseu inițiatic în desăvârșirea spirituală, refăcând la scară redusă experiența hristică a suferinței, experiența carcerală capătă din perspectivă spirituală o valoare pe care niciodată inițiatorii ei nu i-ar fi bănuit-o. Intrând pe această traiectorie, universul concentraționar (întreg decorul ca și personajele) se pliază pe un scenariu mistic. Exclusiv din această perspectivă mistică poate
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
pe care niciodată inițiatorii ei nu i-ar fi bănuit-o. Intrând pe această traiectorie, universul concentraționar (întreg decorul ca și personajele) se pliază pe un scenariu mistic. Exclusiv din această perspectivă mistică poate fi înțeleasă semnificația antitetică a toposului carceral infern/paradis, concomitent și cu aceeași intensitate. Închisoarea - loc al împlinirilor nu este o utopie, ci o experiență trăită pentru mulți din cetățenii gulagului românesc. Dimitrie Bejan, la apusul vieții declara: „Foarte frumos am trăit, părinților, în pușcărie! Regret că
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
urii pe care regimul o cultivă cu asiduitate se naște iubirea, înțelegerea, toleranța; suferința - scară spre ceruri - devine generatoare de sfințenie. Pe lângă rezistența conferită de trăirea religioasă, arta și cultura au costituit puncte de rezistență ale celor aflați în universul carceral. Una dintre frecventele manifestări ale creației artistice în spațiul concentraționar în genere și în regimurile comuniste cu precădere, a fost poezia. Preferința pentru creația în versuri se poate explica și prin necesitatea ca procesul de creație să se desfășoare exclusiv
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
act de viață ce vine în totală contradicție cu gratiile, lanțurile, cătușele, gardienii, cu tortura și cu moartea anonimă, că e un act de negare a acestora și de afirmare a vieții și libertății. La o cercetare tematică a poeziei carcerale din perioada comunistă, devine evidentă preferința pentru zona mistic-religioasă. Recursul la sacru pentru deținut nu e capriciu, ci o necesitate; dacă rugăciunea se transformă în poezie, dacă în locul trăirii mistice, teorice, ia naștere poezie religioasă, aceasta se poate datora și
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
lui, colegul de suferință sfâșiat de foame, de frig și de mizerie și care poate afla în poezia sosită, prin perete sau altfel, un moment de alinare. Din cele afirmate anterior, reiese evident că rugăciunea și poezia prezente în spațiul carceral trebuie percepute ca două punți: - una pe verticală, care unește cu cerul și cu Dumnezeu; - alta pe orizontală, realizând o inter-relaționare între deținuți. Poezia de detenție se definește în funcție de câteva nuclee tematice în jurul cărora textul poetic gravitează: - suferința, (Radu Gyr
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]