787 matches
-
Infecția la om se produce prin ingestia de pește crud, saramură de pește, pește afumat sau pește insuficient preparat [40, 41]. Paraziții localizați în ductele biliare produc obstrucție mecanică, inflamație, hiperplazie adenomatoasă epitelială și fibroză periductală, crescând susceptibilitatea colangiocitelor la carcinogenii endogeni și exogeni [16, 42]. Un vierme adult eliberează zilnic 2000-4000 ouă care sunt excretate prin ductele biliare și fecale [43]. Rezervoarele intermediare sunt câinii, pisicile și alte mamifere care mănâncă pește. Comparativ cu C. sinensis, O. viverrini și O.
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
eozinofilie. Ouăle de paraziți devin detectabile în scaun după trei-patru săptămâni [52]. Riscul de colangiocarcinom Complicațiile infecțiilor cronice cu C. sinensis,O. Viverrini și O. felineus sunt litiaza biliară, colangita piogenică recurentă și colangiocarcinomul [53-55]. Paraziții cresc susceptibilitatea colangiocitelor la carcinogenii endo și exogeni prin iritația cronică și intensificarea turnoverului celular. Dovezile asocierii infecției cronice parazitare și a colangiocarcinomului includ studii caz-control de spital și studii populaționale care au corelat incidența cancerului de căi biliare cu prevalența infecțiilor cu paraziți hepatici
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
a presiunii intraductale, inflamație și dilatare a ductelor biliare. În boala Caroli (dilatarea ductelor biliare intrahepatice și fibroză hepatică congenitală), anomalia este atribuită malformației plăcii ductale [90]. Refluxul enzimelor pancreatice, staza biliară și creșterea concentrației acizilor biliari intraductali sau deconjugarea carcinogenilor care au fost prealabil conjugați intrahepatic, par să contribuie la formarea celulelor maligne în cazul chistelor biliare [91]. Chistele ductelor biliare sunt factori de risc dovediți pentru CC. Tipul I (solitar, extrahepatic) și IV (extrahepatic și intrahepatic) de chiste biliare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
după 10 ani de urmărire [106]. THOROTRASTUL Expunerea la thorotrast, un agent radiologic de contrast utilizat pentru angiografii între anii 1930- 1960, prezintă o asociere directă cu dezvoltarea CC. Thorotrastul, interzis din anii ’60, este actualmente recunoscut ca un agent carcinogen. Perioada de latență estimată între expunere și diagnosticul malignității variază între 16 și 45 de ani, deoarece timpul de înjumătățire a Thorotrastului este de 400 de ani [107]. Asocierea între thorotrast și CC a fost descrisă într-un studiu japonez
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
dezvoltarea CC factorii gazdei să interacționeze cu cei de mediu. Factorii genetici ai gazdei singuri sau în interacțiune cu factorii de mediu, au fost examinați ca și posibili factori de risc pentru CC. Genele care codifică enzimele responsabile de metabolizarea carcinogenilor, de reparația a ADN-ului și de inflamație, au fost examinate pentru variantele polimorfice care ar putea fi asociate cu creșterea susceptibilității la CC. În câteva studii controlate, pe pacienți spitalizați s-au găsit polimorfisme genetice diferite asociate cu creșterea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
Modul în care factorii de mediu interacționează cu celulele tractului respirator și modalitatea de apariție a carcinomului la acest nivel, nu sunt încă perfect cunoscute. Majoritatea autorilor consideră că în etiologia CBP mecanismul esențial constă în interacțiunea factorilor de mediu (carcinogenele din fumul de tutun și posibil din atmosfera poluată) cu factorii de creștere autocrini și receptorii lor (EGF, CRP), precum și din activarea oncogenelor dominante. Acești factori sunt contrabalansați de acțiunea antioncogenelor (gene recesive supresoare) și a factorilor inhibitori ai proliferării
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
agenți chimici din fumul de tutun, dar nu se știe încă cu precizie care este factorul declanșator principal. Unele fracțiuni din fumul de tutun (benzopiren, dibenzantracen) se unesc covalent cu ADN-ul celular, inițiind carcinogeneza, în timp ce alți agenți nu sunt carcinogeni, dar au o activitate de promovare tumorală. O serie de studii epidemiologice [53, 57] au subliniat legătura directă între fumat și CBP. Expunerea prelungită la fumul de tutun duce la apariția unei succesiuni de aspecte histopatologice: hiperplazia epiteliului bronșic, metaplazia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
Factorul familial A fost evidențiată posibilitatea existenței unui factor familial în declanșarea CBP și a bolii pulmonare cronice obstructive. Există confirmarea apariției CBP în relație cu predispoziția familială. S-a emis și ipoteza unei susceptibilități genetice la expunerea prelungită la carcinogene. Leziunile pulmonare preexistente Cicatricile după vechi leziuni TBC pulmonare, ca și după infarcte și supurații pulmonare, par a fi implicate în apariția CBP, în special a adenocarcinomului. A fost studiată și legătura dintre fibrozele pulmonare și carcinomul bronhioloalveolar. Încă nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
și carcinomul bronhioloalveolar. Încă nu se știe dacă există totuși o corelație directă între acestea. Carcinogeneza Mecanismul carcinogenezei Este un proces complicat, cu numeroase etape. Farber (1984) [13] consideră că transformarea neoplazică parcurge trei etape majore: procesul de inițiere (interacțiunea carcinogen - celulă); procesul de promovare (proliferarea celulelor inițiate); procesul de progresiune tumorală. Totuși fenomenele și alterările care se produc în fiecare etapă la nivel celular nu sunt precis determinate. Originea celulelor tumorale Originea celulelor tumorale este de asemenea controversată. Mucoasa arborelui
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
imune și oferă semnificație prognostică. Dacă ele se colorează imun, supraviețuirea este redusă, dacă nu se colorează supraviețuirea este crescută. În SCLC dezvoltarea anticorpilor anti p53 este corelată cu o supraviețuire crescută. Modificări genetice moștenite Pe lângă modificările genetice induse de carcinogene, cercetătorii au evidențiat modificări genetice moștenite. Se știe că rudele de gradul I al neoplazicilor pulmonari au risc crescut de dezvoltare a CBP. Se pare că anumite persoane moștenesc diferențe în abilitatea de metabolizare a carcinogenilor din fumul de tutun
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
modificările genetice induse de carcinogene, cercetătorii au evidențiat modificări genetice moștenite. Se știe că rudele de gradul I al neoplazicilor pulmonari au risc crescut de dezvoltare a CBP. Se pare că anumite persoane moștenesc diferențe în abilitatea de metabolizare a carcinogenilor din fumul de tutun. Gena particulară implicată nu a fost dovedită, dar ar fi asociată cu producția de enzime P450 (Minna) [36]. Histograma ADN și ciclul replicării celulare Histograma se realizează cu ajutorul flux-citometriei și oferă informații extrem de importante despre conținutul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronșic) (în funcție de rezultatele PFV); ● dermatoze. Controlul medical periodic: a) examen clinic general - anual; ... PFV - anual; RPS - la 5 ani de la angajare și apoi din 3 în 3 ani; b) 30 de zile. ... Fișa 10 Amine aromatice carcinogene (benzidina, α- si â-naftilamina, auramina, 4-aminodifenil, 2-acetilaminofluoren, dimetilaminoazobenzen, aminoazotoluen etc.) Examenul medical la angajare: a) conform datelor cuprinse în dosarul medical; ... b) examen sumar de urină, urobilinogen, creatinina serica, hematocrit, hemoglobina; ... c) contraindicații: ... ● cistite; ● infecții urinare acute sau cronice; ● litiaza
METODOLOGIE din 30 octombrie 2001 privind examenul medical la angajarea în munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139124_a_140453]
-
a) conform datelor cuprinse în dosarul medical; ... b) nu este cazul; ... c) contraindicații: ... ● boală cardiacă ischemica; ● epilepsie; ● arteriopatii periferice. Controlul medical periodic: a) examen clinic general - anual; ... b) 7 zile. ... Fișa 69 Nitro- si aminoderivati ai hidrocarburilor aromatice (în afară de amine carcinogene, trinitrotoluen și trinitrofenol) Examenul medical la angajare: a) conform datelor cuprinse în dosarul medical; ... b) hematocrit, hemoglobina; ... examen sumar de urină și urobilinogen; c) contraindicații: ... ● anemie; ● hepatopatii cronice; ● cardiopatii cronice; ● etilism cronic; ● boli alergice; ● cistite, infecții urinare, litiaza renală - pentru
METODOLOGIE din 30 octombrie 2001 privind examenul medical la angajarea în munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139124_a_140453]
-
chimice, gaze, fumuri și vapori - inflamația căilor respiratorii superioare cauzată de substanțe chimice, gaze, fumuri și vapori - alte boli respiratorii acute sau subacute cauzate de substanțe chimice, gaze, fumuri și vapori (RADS) ● Dermatita iritativa de contact ● Conjunctivite 62. Amine aromatice carcinogene ● Neoplasm al vezicii urinare 63. Aminodifenil ● Neoplasm al vezicii urinare 64. Aminoazotoluen ● Neoplasm al vezicii urinare 65. Amoniac ● Intoxicație acută, subacuta, cronică ● Boli respiratorii cauzate de inhalarea de substanțe chimice, gaze, fumuri și vapori - inflamația căilor respiratorii superioare cauzată de
ORDIN nr. 803 din 12 noiembrie 2001 privind aprobarea unor indicatori de expunere şi/sau de efect biologic relevanti pentru stabilirea răspunsului specific al organismului la factori de risc de imbolnavire profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139141_a_140470]
-
compușii organici halogenați; ... c) compușii organici cu fosfor sau cu staniu; ... d) agenții de protecție a plantelor, pesticidele - fungicide, erbicide, insecticide, algicide - si substanțele chimice folosite pentru conservarea materialului lemnos, a pieilor sau a materialelor textile; ... e) substanțele chimice toxice, carcinogene, mutagene sau teratogene, ca: acrilonitril, hidrocarburi policiclice aromatice, ca benzpiren, benzantracen și altele asemenea; ... f) substanțele radioactive, inclusiv reziduurile; ... 6. substanțe care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot degajă mirosuri ce contribuie la poluarea mediului; 7. substanțe
NORMATIV NTPA-002 din 28 februarie 2002 (*actualizat*) privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140665_a_141994]
-
virusuri, bacterii, paraziți și/sau toxinele microorganismelor; ... f) deșeurile chimice și farmaceutice - substanțele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate și reziduurile de substanțe chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene; ... g) deșeurile intepatoare-taietoare - deșeurile care pot produce leziuni mecanice prin înțepare sau tăiere; ... h) deșeurile radioactive - deșeurile solide, lichide și gazoase rezultate din activitățile nucleare medicale, de diagnostic și tratament, care conțin materiale radioactive; ... i) unitatea sanitară - orice unitate publică
NORME TEHNICE din 1 aprilie 2002 (*actualizate*) privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142476_a_143805]
-
agresivitate) - monitorizarea dezvoltării fizice a copiilor și adolescenților și tinerilor - monitorizarea stării de sănătate a copiilor și tinerilor Obiectiv 3: Protejarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupaționali Activități - Evaluarea impactului asupra sănătății consecutiv expunerii profesionale la poluanții carcinogeni - Evaluarea impactului asupra sănătății consecutiv expunerii profesionale la azbest - Evaluarea impactului asupra sănătății consecutiv expunerii profesionale la zgomot - Monitorizarea incidentei bolilor profesionale la nivel național - Armonizare legislativă, formare profesională în domeniul medicinii muncii Obiectivul 4: Monitorizarea stării de sănătate și
ORDIN nr. 149 din 21 martie 2003 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate în anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148950_a_150279]
-
agresivitate) - monitorizarea dezvoltării fizice a copiilor și adolescenților și tinerilor - monitorizarea stării de sănătate a copiilor și tinerilor Obiectiv 3: Protejarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupaționali Activități - Evaluarea impactului asupra sănătății consecutiv expunerii profesionale la poluanții carcinogeni - Evaluarea impactului asupra sănătății consecutiv expunerii profesionale la azbest - Evaluarea impactului asupra sănătății consecutiv expunerii profesionale la zgomot - Monitorizarea incidentei bolilor profesionale la nivel național - Armonizare legislativă, formare profesională în domeniul medicinii muncii Obiectivul 4: Monitorizarea stării de sănătate și
ORDIN nr. 248 din 21 martie 2003 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate în anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148952_a_150281]
-
excepționale - Tip expunere: X externă []; gamma externă []; internă []; externă și internă []. - dată: - doză (mSv): - concluzii și recomandări medicale: - accidentale - Tip expunere: X externă []; gamma externă []; internă []; externă și internă []. �� - dată: - doză (mSv): - concluzii și recomandări medicale: Expuneri anterioare la agenți carcinogeni recunoscuți: Nr. sarcini: [] │ │ Număr nașteri normale: [][] ; anormale: [][] ; Avorturi spontane: ..................................................... │ │ Obiceiuri (stil de viață): │ │ Fumător: da [] nu []; de la ce vârstă: ......................... câte │ │ țigări pe zi ........................ câți ani ......................... Fost fumător: da [] nu []; câte țigări pe zi ........ câți ani ......... │ │ de când nu mai fumează ................................................. │ │ Alcool
ORDIN nr. 1.032 din 20 decembrie 2002 pentru aprobarea completărilor la Normele privind supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 944/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147149_a_148478]
-
159, 160,196,444]. Această evoluție în stadii succesive este confirmată de analiza modificărilor moleculare subtile ce au loc, evoluția spre malignitate fiind un proces continuu care astăzi, cel puțin teoretic, poate fi măsurat cu relativă exactitate [21]. Măsurarea aducților carcinogeni ADN, a frecvenței mutațiilor și a modificărilor citogenetice, precum și determinarea prin reacția în lanț a polimerazei (PCR) a expresiei unor protooncogene sau a unor gene specifice supresoare, oferă metode de apreciere a stadiului în care se află procesul de cancerogeneză
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
a expansiunii clonale a celulelor mutate sau inițiate [353]. Celulele inițiate reprezintă o sursă pentru dezvoltarea de leziuni preneoplazice dacă vor beneficia de acțiunea cronică a agenților promotori. Aceștia nu prezintă activitate cancerigenă sau mutagenă, dar, în asociere cu agenți carcinogeni, prezintă efect sinergic Reprezentarea schematică a procesului de cancerogeneză. Se remarcă o succesiune de etape, având ca punct de plecare alterările genetice la nivel celular, punctul final fiind reprezentat de invazie și metastazare. O categorie foarte importantă de promotori este
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
159, 160,196,444]. Această evoluție în stadii succesive este confirmată de analiza modificărilor moleculare subtile ce au loc, evoluția spre malignitate fiind un proces continuu care astăzi, cel puțin teoretic, poate fi măsurat cu relativă exactitate [21]. Măsurarea aducților carcinogeni ADN, a frecvenței mutațiilor și a modificărilor citogenetice, precum și determinarea prin reacția în lanț a polimerazei (PCR) a expresiei unor protooncogene sau a unor gene specifice supresoare, oferă metode de apreciere a stadiului în care se află procesul de cancerogeneză
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
a expansiunii clonale a celulelor mutate sau inițiate [353]. Celulele inițiate reprezintă o sursă pentru dezvoltarea de leziuni preneoplazice dacă vor beneficia de acțiunea cronică a agenților promotori. Aceștia nu prezintă activitate cancerigenă sau mutagenă, dar, în asociere cu agenți carcinogeni, prezintă efect sinergic Reprezentarea schematică a procesului de cancerogeneză. Se remarcă o succesiune de etape, având ca punct de plecare alterările genetice la nivel celular, punctul final fiind reprezentat de invazie și metastazare. O categorie foarte importantă de promotori este
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
rolul important al factorilor etiologici exogeni (Tabel I). Fumatul și alcoolul reprezintă factori importanți de risc pentru cancerul esofagian. În Europa occidentală și America de Nord peste 90% din cazurile de carcinom scuamos esofagian sunt imputabile consumului de alcool și tutun. Factorul carcinogen ar fi reprezentat de nitrosaminele care rezultă din produsul de combustie al tutunului. Alcoolul reprezintă un factor etiologic important în țările vestice. Asocierea alcoolului cu tutunul are efect multiplicativ; riscul dezvoltării unui cancer esofagian pentru o persoană care consumă peste
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
calea de transmitere fiind în principal gastro-orală. Infecția cu H. pylori este cronică, odată apărută persistă toată viața. Persoanele cu H. pylori prezentă au risc mai mare de ulcer duodenal, gastric și de cancer gastric (H. pylori este recunoscut drept carcinogen de gradul I de Agenția Internațională de Luptă Contra Cancerului). Metode de diagnostic. Diagnosticul infecției cu H. pylori se poate stabili prin: 1) teste invazive, care subânțeleg realizarea unei endoscopii cu prelevare de biopsii din antrul gastric, cu efectuarea ulterioară
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]