157 matches
-
istorie literară și folclor, 1940, p.20. CARACOSTEA 1988: D. Caracostea, "Scrieri alese", Editura Minerva, București, 1988 CAZACU 1967: Mihai Cazacu, "Ștefan Petică, teoretician literar", în „Analele Universității din Timișoara”, Seria Științe Filologice, V, 1967, pp.103-115. CARDAȘ 1937: Gh. Cardaș, "Poezia românească dela origine până în zilele noastre. Antologie și studiu" (vol. 2), Institutul de Arte Grafice „Tiparul Universitar”, București, 1937, pp. 523-526 CĂLIN 1974: Liviu Călin, "Un trubadur. (Ștefan Petică)", în „Săptămâna”, nr. 173, 29 mart. 1974, p. 5, în
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1 aprilie 1899, comuna Drăgușeni, județul Baia d. 17 aprilie 1984, București) a fost un critic, editor, istoric literar și bibliograf român. Tatăl său, , a absolvit Academia Mihăileană și a fost primar și notar în comuna Drăgușeni. Mama sa, Amalia Cardaș (născută Camondo), era de origine sefardă. La tatăl Amaliei a stat în gazdă Samuil Isopescu, pe când era student la Viena și coleg cu Mihai Eminescu. Familia și-a întins ramurile în neamul de cărturari: învățător Constantin Cardaș, profesor-inventator Haralambie Ciocan
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
Mama sa, Amalia Cardaș (născută Camondo), era de origine sefardă. La tatăl Amaliei a stat în gazdă Samuil Isopescu, pe când era student la Viena și coleg cu Mihai Eminescu. Familia și-a întins ramurile în neamul de cărturari: învățător Constantin Cardaș, profesor-inventator Haralambie Ciocan, preot Ilie Anisescu, profesor Ștefan Constantinescu, profesor Constantin Ilioaia. Gheorghe Cardaș urmează școala primară la Topile, Siliștea și Drăgușeni; liceul, la Fălticeni (1913-1915), București (1915-1916) și Roman (1917-1921). Ca licean corespondează cu profesorul Vasile Ciurea despre situl
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
stat în gazdă Samuil Isopescu, pe când era student la Viena și coleg cu Mihai Eminescu. Familia și-a întins ramurile în neamul de cărturari: învățător Constantin Cardaș, profesor-inventator Haralambie Ciocan, preot Ilie Anisescu, profesor Ștefan Constantinescu, profesor Constantin Ilioaia. Gheorghe Cardaș urmează școala primară la Topile, Siliștea și Drăgușeni; liceul, la Fălticeni (1913-1915), București (1915-1916) și Roman (1917-1921). Ca licean corespondează cu profesorul Vasile Ciurea despre situl arheologic de la Cucuteni. Este student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
Albina (1921-1941), Mișcarea literară (1924-1925) și Revista Liceului Internat din Buftea (1934-1939). În anul 1953 a participat, alături de alte personalități, la omagierea centenarului nașterii compozitorului Ciprian Porumbescu. Între anii 1958 și 1964 a fost deținut la Jilava și Gherla. Gheorghe Cardaș a fost căsătorit, dar nu a avut copii. Și-a petrecut ultimii ani la căminul de bătrâni bucureștean din strada Barbu Delavrancea. Debutează în 1916, în revista "Ion Creangă" din Bârlad, iar editorial, în 1927, cu volumul "Pagini de istorie
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
artistic", "Boabe de grâu", "Convorbiri literare", "Cugetul românesc", "Făt-Frumos", "Manuscriptum", "Mitropolia Olteniei", "Neamul românesc pentru popor", "Prietenii istoriei literare", "Revista de etnografie și folclor", "Revista istorică", "Revista macedoromână", "Universul literar", "Vestitorul satelor" și "Viața românească". Activitatea de editor a lui Cardaș este ilustrată îndeosebi prin edițiile de pionierat din opera Ion Budai-Deleanu: "Țiganiada" (1925), publicată în „forma definitivă din 1800-1812”, și "Trei viteji" (1927), poem tipărit „pentru prima oară după manuscrisul original”. Ca istoric literar, bibliograf, colecționar al unei impunătoare arhive
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
F. Aderca, I. Agârbiceanu, Tudor Arghezi, G. Bogdan-Duică, Ioan Bogdan, Vasile Bogrea, Emanoil Bucuța, G. Călinescu, Panait Cerna, Al. Claudian, Ilarie Chendi, Mihai Codreanu, Grigore Crețu, Ov. Densusianu și Mihail Dragomirescu. În Anexe sunt publicate răspunsuri la chestionarul pe care Cardaș îl adresase scriitorilor, precum și la chestionarul lui Isaia Tolan. „Pe cât de variate și de numeroase sunt scrisorile inedite, pe atât de meritorii se prezintă notele bibliografice și cele explicative asupra unor personaje culturale astăzi obscure” (Șerban Cioculescu). Cu o acuratețe
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]