309 matches
-
descrise astfel: - Să fie un excelent chirurg, să posede o abilitate manuală - coordonarea neuro-musculară - înnăscută și perfecționabilă, - Să posede rezistență fizică și mentală pentru o activitate intensă și de durată, - Să fie un bun clinician și mai ales un bun cardiolog, - Să fie un bun fiziolog - în sala de operație, în terapia intensivă cardiacă, în laboratorul de explorări, - Să fie un om de știință, să utilizeze și să aplice metoda științifică, - Să fie un bun didact și un excelent leader, - Să
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92090_a_92585]
-
Instruirea de a preda noile tehnologii, - Evaluarea unei noi tehnologii, avantajele acesteia (COHN L., 1999, JTCVS) . Factorii care influențează viitorul practicii chirurgicale cardiace sunt după ANDERSON (Ann Thorac Surg, 1997) următorii: - Responsabilitatea pentru rezultate, - Procedee mai puțin invazive, - Alianța între cardiolog, chirurg și radiolog. Tehnologiile în dezvoltare pot de asemenea influența practica chirurgiei cardiace în viitor: - Medicina preventivă, - Evaluarea genetică, - Terapia genetică, biologia moleculară, înlocuirea de organe. În dezvoltarea specialității de chirurgie cardiovasculară se intrică numeroși factori fundamentali, între care pot
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92090_a_92585]
-
cu experiență și la pacienții intubați, chiar înaintea ETE. - Aortografia și Coronarografia - Odată cu apariția noilor metode diagnostice noninvazive ca: ETE, CT-scan, IRM; aortografia a trecut din poziția de investigație indispensabilă confirmării diagnosticului într-o metodă la aprecierea chirurgului și a cardiologului intervenționist (tabelul 14.7). Cu toate acestea, informațiile aduse despre starea sistemului coronarian (care poate prezenta leziuni stenotice asociate), aprecierea vaselor mari supraaortice (fig. 14.5), precum și valoarea terapeutică în unele situații, ca fenestrația sau plasarea de stenturi, o mențin
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
complicații cerebrale prin obstrucția trunchiurilor supraaortice, ischemie viscerală, ischemie periferică acută. ALGORITMUL TERAPEUTIC MEDICAL, CHIRUGICAL ȘI INTERVENȚIONAL AL DISECȚIEI AORTICE ACUTE Disecția aortică acută este o urgență majoră cardio-chirurgicală, de care se ocupă o echipă complexă, medic cardiolog, chirurgul cardiovascular, cardiologul intervenționist și anestezistul. Orice suspiciune de disecție aortică este trimisă de către medicul de medicină generală, cardiologul din teritoriu, sau serviciu de gardă către un centru specializat de chirurgie cardiovasculară care este anunțat în prealabil telefonic. Stabilirea prioritățilior la internarea pacientului
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
INTERVENȚIONAL AL DISECȚIEI AORTICE ACUTE Disecția aortică acută este o urgență majoră cardio-chirurgicală, de care se ocupă o echipă complexă, medic cardiolog, chirurgul cardiovascular, cardiologul intervenționist și anestezistul. Orice suspiciune de disecție aortică este trimisă de către medicul de medicină generală, cardiologul din teritoriu, sau serviciu de gardă către un centru specializat de chirurgie cardiovasculară care este anunțat în prealabil telefonic. Stabilirea prioritățilior la internarea pacientului -Diagnosticul pozitiv de urgență și acuratețe a formei de disecție -Investigații imediate, TA, ECG, Rx toracic
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
disecție -Investigații imediate, TA, ECG, Rx toracic, Ecografie transtoracică (ETC) și / sau transesofagiană (ETE) -Linie venoasă periferică, analize de urgență (Grup sanguin, Rh, Ht, Hb, enzime, creatinină, uree) -Scăderea valorilor tensionale crescute (Beta-blocanți, antalgice), -Anunțarea echipei cardio-chirurgicale: chirurg cardiac, anestezist, cardiolog intervenționist. -Monitorizare; TA, ECG, saturație O2, presiune arterială directă, PVC, diureză, examen neurologic, gaze sanguine, echilibru acido-bazic, hidro-electrolitic, proteino-hematic și energetic -Pacienții instabili hemodinamic cu semne de tamponadă cardiacă sunt intubați și ventilați de urgență fiind transferați în sala de
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
medical etiologic. Schimbarea modului de viață:regim alimentar hipocaloric, hiposodat, cu evitarea grăsimilor de origine animală, a glucidelor cu absorbție rapidă, a proteinelor (0,8 g proteine/kg corp/zi);prepararea alimentelor corespunzător stadiului de edentație;aport hidric reglat între cardiolog și nefrolog: cură de diureză versus aport dozat în funcție de diureză;efort fizic dozat, sub supravegherea unui kinetoterapeut, care să menajeze, în același timp și fără să se incomodeze reciproc: cordul și articulațiile, insuficiența venoasă cronică și insuficiența circulatorie vertebro-bazilară;evitarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
și în funcție de specialitatea medicului curant; astfel, nefrologii ar avea tendința de a utiliza mai puțin beta-blocada la pacienții cu hipokinezia peretelui ventricular (diagnosticată ecocardiografic), la pacienții fără istoric de boală coronariană, în comparație cu cardiologii; la pacienții cu istoric de boală coronariană, cardiologii utilizează mai frecvent terapia agresivă antihipertensivă la subiecții dializați (chiar și în situații periculoase, cum ar fi istoricul de fracturi în contextul hipotensiunii ortostatice). în schimb, nu ar exista diferențe în deciziile terapeutice între cardiologi și nefrologi în ceea ce privește hipertrofia ventriculară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
cu istoric de boală coronariană, cardiologii utilizează mai frecvent terapia agresivă antihipertensivă la subiecții dializați (chiar și în situații periculoase, cum ar fi istoricul de fracturi în contextul hipotensiunii ortostatice). în schimb, nu ar exista diferențe în deciziile terapeutice între cardiologi și nefrologi în ceea ce privește hipertrofia ventriculară stângă, insuficiența cardiacă congestivă sau disfuncția diastolică [Martirosyan et al., 2004]. Care este tendința terapeutică actuală? Față de începutul anilor 90, utilizarea blocantelor de canale calcice și a digoxinului s-a redus semnificativ, în timp de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
efectului unor situații neprevăzute, iată doar câteva dintre abilitățile pe care le are viitorul educator. 3. Membrii echipei de educație Echipa medicală este alcătuită din medic, asistent educator, dieteticiană, psiholog, putând îngloba profesioniști pediatri sau de alte specialități ( oftalmologi, nefrologi, cardiologi, ginecologi, dermatologi etc.), atunci când este necesar (18-24). Echipa de profesioniști își focalizează atenția asupra persoanei cu diabet și a aparținătorilor acesteia, comunicarea deplină făcând posibilă identificarea, aprecierea corectă și rezolvarea problemelor puse de situația morbidă. Evenimente noi care afectează statutul
Tratat de diabet Paulescu by Rodica Perciun, Mirela Culman, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92226_a_92721]
-
Un mare avantaj al aortografiei este reprezentat de posibilitatea stabilirii raporturilor cu ramurile mari ale crosei aortice. Dacă un pacient are angină instabilă, ectazie anuloaortică, anevrism sau disecție cronică a aortei ascendente sau arcului, renunțăm la aortografia inițială și cerem cardiologului să examineze arterele coronare, ramurile aortei ascendente și arcului în special, plus restul aortei prin cinecateterizare. Examinarea include evaluarea aortei abdominale și a arterelor iliace pentru a vedea dacă poate fi efectuată cu siguranță canularea arterei femurale pentru by pass-ul
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
a evidenția vasele care sunt ocluzionate proximal și se opacifiază lent prin colaterale, uneori necesitând 15 sau mai multe secunde pentru a se vizualiza. Cunoștințe extensive ale variațiilor congenitale ale originii și distribuției arborelui coronar sunt esențiale dacă radiologul sau cardiologul dorește să evite erori de interpretare și incompleta dimensionare a arborelui coronar. Aprecierea severității leziunii Gradul stenozării arterelor coronare vizualizat angiografic a fost cel mai important criteriu al evaluării bolii coronare pentru mai bine de două decenii. Gradul modificării anatomice
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
termeni calitativi (în cuvinte) și semicantitativ (cu numere) evidențiind 10 tipuri de afectare coronariană visibilă angiografic. Datele au fost oferite medicului care a trimis pacientului, cu un tablou clinic mai complet. În practica curentă angiografiile coronare sunt evaluate numai semicantitativ: cardiologul descrie subiectiv stenozarea lumenului arterelor coronare majore epicardice (exprimat ca % stenozare). Această descriere este înalt subiectivă și are o varibilitate interindividuală mare. În protocoale de cercetare este utilizată analiza computerizată adevărat cantitativă a coronaroangiografiei. Operatorul selectează segmentul coronar de măsurat
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
cicatriceal extins pe zona vasului afectat, 9. Boli coexistente care limitează supraviețuirea sub 2 ani, 7. Obezitate extremă și fumători. Existența unei funcții miocardice sever afectate (insuficiență cardiacă stânga ireductibilă, hipokinezie difuză, FE egală sau sub 20%) constituie pentru majoritatea cardiologilor și chirurgilor o contraindicație operatorie. Evidențierea unei rețele coronare distale puțin dezvoltate și/sau existența unor leziuni difuze, mai ales dacă teritoriul miocardic corespondent este hipokinetic, trebuie să excludă intervenția chirurgicală, datorită riscului trombozei precoce a grefonului. Deciziile în favoarea sau
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
a miocardului - și a cavității ventriculare are loc în zona de miocard infarctizată precum și în miocardul din vecinătatea infarctului sau la distanță de acesta. Morfopatologii definesc AVS ca zonă ventriculară stângă cu perete subțiat, caracterizată prin cicatrizare și fibrozare tisulară. Cardiologii definesc AVS ca o parte a ventricolului care se dilată în timpul sistolei, indiferent de tipul de țesut. Chirurgii exprimă dezacorduri privind locul unde încetează un anevrism și unde începe diskinezia. AVS mici și moderate produc frecvent: - acuze majore - simptome de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
la aorta ascendentă și distal de leziune pe arterele coronare a unui conduct/grefă, de preferință biologic (artere sau vene), care să asigure aportul de sânge necesar teritoriului miocardic vascularizat de artera coronară afectată. În această etapă, preferințele chirugilor și cardiologilor se îndreaptă către materialele biologice, deși inițial s-a recurs la artere artificiale de material plastic (Dacron). Dimensiunea redusă necesară - secțiunea de 2-4 mm, diametru - nu a fost favorabilă materialelor sintetice, fiind expuse la tromboze preoce. Endotelizarea acestor artere artificiale
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
chirurgiei coronariene depind de multe variabile (anatomia arterelor coronare, funcția VS, simptome, infarcte antecedente, factori de risc, stil de viață, vârsta, capacitatea și experiența echipei chirurgicale etc.). De o importanță majoră este evaluarea pacientului coronarian într-un spirit de echipă cardiologi, chirurgi, anesteziologi și adoptarea unor decizii benefice pentru pacient cu informarea și consultarea acestuia. Rezultatele studiilor randomizate multinstituționale nu pot și nu trebuie aplicate automat, rigid, la un anumit bolnav. Stricta individualizare a opțiunii terapeutice, a indicației chirurgicale, precum si alegerea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
a specialistului cardiolog (tabelul 2.15). După definirea patologiei cardio-vasculare, a investigației și definirii riscului, urmează stabilirea obiectivelor terapeutice (combaterea ischemiei miocardice, parametrii funcționali cardiaci și hemodinamici, anticiparea urgențelor etc.) [14]. Medicația cardio-vasculară se administrează de obicei, dacă nu cumva cardiologul recomandă altfel, până în dimineața operației, și intra și postoperator se substituie, dacă e cazul cu medicație parenterală. Ultimele studii sugerează valoarea ?-blocantelor înainte și după chirurgia non-cardiacă. S-au analizat atenololul, bisprololul și esmololul, constatându-se o reducere până la 50
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
dereglare complexă a metabolismului, a vasomotricității, a coagulării, a echilibrului hidro-electrolitic și mineral. Într-un cuvânt, ateroscleroza este o boală de reglare. Din cele menționate rezultă că primii care au sesizat legătura dintre tulburările majore ale sindromului insulinorezistenței au fost cardiologii. Inventariind factorii de risc pentru bolile coronariene, ei au pus alături de hipertensiunea arterială (tulburare tradițional cardiologică) dislipidemia (hipercolesterolemia/hipertrigliceridemia), obezitatea, hiperuricemia și diabetul. Aceștia erau menționați alături de alți factori de risc, precum factori alimentari, fumat, sedentarism, factori psihologici și psihosociali
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
prin manifestări renale importante (chiștii renali), asociate constant cu variate manifestări extrarenale (hepatice, cardiace, vasculare). Frecvența crescută, caracterul ereditar și implicarea multisistemică a bolii determină sfera largă de interes a specialiștilor pentru această problemă: de la medicii de familie la interniști, cardiologi, neurologi, pediatri și, evident, nefrologi și geneticieni. Caracterul multisistemic nu este însă singura particularitate a bolii; debutul clinic este de obicei tardiv, la 30 sau 40 de ani de viață (polichistoza adultului) și variabil ca fenomene (dureri lombare, HTA, prolaps
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
echipe, pentru a realiza un spor de cunoaștere în acest domeniu. 1. Cunoașterea aprofundată a diagnosticului, istoriei naturale, îngrijirii și eredității ADPKD în primul rând de către nefrologi, dar și de alți specialiști care pot fi confruntați cu această afecțiune: interniști, cardiologi, neurologi/neurochirurgi, pediatri, specialiști în imagistică și, nu în ultimul rând, medici de familie. Pentru aceasta, considerăm utile: (a) Publicarea în volum a lucrărilor celei de a II-a Consfătuiri de nefrologie din Moldova (Iași, 1998). (b)Constituirea autorilor acestui
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
efectuat periodic. Diagnosticul de certitudine este anatomopatologic, prin analiza post mortem a țesutului cerebral. Examenul clinic și anamnestic conduc spre un diagnostic de probabilitate, diagnostic dificil din cauza debutului insidios și a agravării progresive. În scopul identificării precoce a bolii Alzheimer, cardiologul poate cere consult neurologic, geriatric și psihiatric. Diagnosticul diferențial se referă la excluderea altor cauze de tulburări cognitive: modificări de memorie legate de procesul de îmbătrânire; cauze reversibile de deficit intelectual (depresie, delir);cauze reversibile de tulburări de comportament (hipotiroidie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
reciproca este adevărată: diagnosticul unei boli cronice invalidante (de exemplu, IC, fibrilația atrială, angina pectorală) induce depresie prin scăderea încrederii în propriile resurse. Soluția acestui cerc vicios este identificarea și intervenția precoce în cazurile de depresie. În astfel de situații, cardiologul va face apel la ajutorul geriatrului și al psihiatrului pentru a găsi formula cea mai bună de a asocia terapiile comportamentale cu tratamentul medicamentos. Tratamentul de elecție este reprezentat de inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (sertralină, fluoxetil), care au relativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
nu a identificat diferențe privind mortalitatea pe termen lung la grupurile de studiu (57). Recomandări nutriționale la vârstnic. O dietă inadecvată contribuie semnificativ la dezvoltarea aterosclerozei, indiferent de prezența sau absența obezității. De aceea, ghidul AHA din 2013 recomandă atât cardiologilor, cât și medicilor de medicină de familie să evalueze obiceiurile alimentare ale pacienților vârstnici, să ofere sfaturi nutriționale și să recomande consiliere nutrițională mai amplă dacă pacienții prezintă obezitate sau malnu - triție (14). Deși obezitatea reprezintă un important factor de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
sinusal vor avea drept consecință o prevalență crescută a aritmiilor și a tulburărilor de conducere, precum și scăderea ratei intrinseci de descărcare a nodului sinusal, atât în repaus, cât și la efort (8). O importanță specială pentru geriatri, dar și pentru cardiologi, o prezintă conceptul de fragilitate a vârstnicului. Fragilitatea este o condiție cu prevalență înaltă la vârstnici, în special la „bătrânul bătrân”, din grupa de vârsta de peste 85 de ani (7). Acest concept a evoluat de la subînțelegerea sa ca asociere între
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]