203 matches
-
farmecul lucrurilor plictisitoare, unde dedică un capitol comediei și vorbește despre valențele multiple ale umorului - de joc, de unealtă pentru a transmite mesaje pe care altfel nu le-am putea rosti cu voce tare, de a critica viața, de a caricaturiza părțile noastre vulnerabile. Dincolo de asta, pățania cu Louis-Philippe d ’Orlèans vorbește despre un moment de cenzură a presei în Franța și despre cât de fragilă este libertatea de expresie într-o țară în care o simplă aluzie poate duce la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
constata că penuria programelor educative și slaba lor calitate reflectă, în esență, disprețul administrației față de utilitatea lor socială. Obligate să aloce un timp reeducării ca simbol al aderării formale la valori ale modernității, ele îl pervertesc, îl schimonosesc și îl caricaturizează ca semn că valorile instituționale trebuie căutate în altă parte. Există o altă socializare ocultă, care are rolul de a-i rupe pe indivizi total de lumea din afară și de a-i adapta definitiv la lumea carcerală. Iar rezultatele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
elita intelectuală și aristocrată a vremii au constituit adevărate surse de inspirație pentru George Călinescu. Frustrat de originea lui incertă, Călinescu îi disprețuia pe toți cei de sânge nobil, ajunși în anii '50 muritori de foame, pe care i-a caricaturizat în romanele lui, dar în același timp era fascinat de ei și le dorea prietenia. De exemplu, Sache și Alice sunt Smarandache și Smarandachioaia din Bietul Ioanide și Scrinul Negru, unde poți decripta multe alte personalități importante ale acelei lumi
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
o tradiție stabilind în același timp noi coordonate de dezvoltare scrisului jurnalistic românesc, prin primenirile tematice și de expresie pe care le operează. În paginile dedicate cu parcimonie publicisticii eminesciene, Călinescu evidențiază dimensiunea paideică a textelor, tendința jurnalistului de a caricaturiza abstractiv și de a specula concret: "Valoarea literară a acestor articole susține criticul stă întâi de toate în chipul sfătos de a traduce fără multe neologisme, într-o limbă la îndemâna tuturor, marile abstracții. Darul acesta îl avea Maiorescu. Însă Eminescu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sau nu, în funcție de reacția publică față de acesta și de definirea sa de către societate. 1.1. Scurt istoric al consumului de droguri Odată cu descoperirea Americii, Cristofor Columb descoperă tutunul fumat la populația băștinașă și aduce planta în Lumea Veche Deși a caricaturizat consumul de tutun, regele Angliei, James, observând cât de profitabil este comerțul cu această plantă, a declarat monopol regal. Sultanul Turciei a ordonat, în 1623, condamnarea la moarte a celor care fumau; totuși, câțiva ani mai târziu, în 1655, fumatul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Negativismul culturii moderne e numai un aspect al acestei lupte. El nu se poate concepe și nici n-ar putea exista decât în opoziție cu contrariul lui. Negativismul e spiritul demonizat al culturii moderne și el nu poate lucra decât caricaturizând arhetipul frumuseții, al binelui și al adevărului, împotriva căruia se găsește în stare de revoltă. Istoria modernă a filosofiei descreștinate, a artei descreștinate, a științei și politicii descreștinate nu este altceva decât opera negativă de caricaturizare a Bisericii lui Hristos
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și stârnește caricatura. În tendința de caricatură a culturii moderne trebuie să citim incapacitatea funciară a spiritului demonic în fața puterii lui Iisus Hristos. Creatura nu poate distruge pe Dumnezeu și revolta ei neputincioasă se manifestă în tendința de a-i caricaturiza opera. Dintre toate multiplele încercări ale științei anticreștine de a nega adevărul fundamental al Bibliei privitor la originea lumii și a vieții, cele mai răsunătoare și mai demonice ni se par ipoteza danvinistă a transformismului și ipoteza haeckeliană a generației
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mit al infailibilității lui Lenin, iar cultul lui e un delir colectiv în care fariseismul se amestecă cu elanul natural”. Exploatându-se astfel misticismul nativ al poporului rus, adorarea lui Lenin a luat proporțiile unei pseudo-religii, cu un aparat ritual caricaturizat după ritualul ortodox. E aceeași încovoiere silnică a elanului religios, abătut din direcția lui firească pentru a-l fixa în fetișismul acesta derizoriu, cum îl preconiza Auguste Comte pentru cultul Umanității. Cunoscutul ceremonial francmasonic este el însuși sinistră caricatură a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dumnezeu în om apar cu mai multă strălucire în această lume. Dintre toate creațiile spiritului, frumusețea are aspectul cel mai seducător și de aceea nu e greu ca ea să devină o masca sub care spiritul demonic să continue a caricaturiza și a înjosi un om. Și când estetica, în numele unei doctrine a frumosului cu pospai știmțific, încearcă să justifice această degradare, teologia e obligată să-și spună cuvântul. SENSUL TEOLOGIC AL FRUMOSULUI Pentru gândirea teologică, tot ce există vine de la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fapt, această societate nu e nici cu totul rea, nici cu totul bună, ci un amestec grotesc, cum e viața sub imperiul păcatului. Elementul bun din ea e sensibil la manifestarea purității morale; elementul demonic e însă contrariat, rânjește și caricaturizează. Un înger dacă s-ar fi coborât din cer, deghizat în Prințul Mîșkin, ar fi făcut aceeași impresie contradictorie. Pus în fața dragostei erotice, Prințul face o impresie și mai ridicolă. El a trăit până la vârsta de 27 de ani între
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
supuși străini pentru a profita de privilegiile pe care acest titlu le conferea. în tot acest timp, rezistența pasivă față de ocupația rusească a continuat, mai ales la Iași unde, după cum scria Blutte în vara anului 1832, se răspândeau pamflete care caricaturizau pe ruși și proclamații care îndemnau la nesupunere civică. Șase luni mai târziu, în fruntea „opoziției moldovenești” se aflau, după cum ne informează consulul englez, mitropolitul, episcopul de Roman și majoritatea boierilor. Acutizarea crizei egiptene din 1833, cu pericolul căderii Constantinopolului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
sexuale dominate de codul de valori și de dorințele bărbaților". "Micul război între sexe" continuă, mai înverșunat ca oricând. Militantele din cadrul Mișcării de Eliberare a Femeii denunță graba și brutalitatea bărbaților, violența lor, gustul dominației de care dau dovadă aceștia, caricaturizate de preferința lor pentru pornografie și de faptul că apelează la prostituție. Ele reamintesc, subliniază Daniel Cohn-Bendit, că "între cele două sexe există o mare diferență. Că pierderea virginității, de pildă, este întotdeauna mult mai dificilă, din punct de vedere
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
inferioare, în special a populației de culoare. Oricum, Lee prezintă problema rasismului în termeni personali și individuali ca ostilitate între diferiții membri ai diferitelor grupări, nereușind astfel să expună cauzele și structurile rasismului. Mai mult, filmul efectiv denigrează acțiunea politică, caricaturizînd acțiunea colectivă și tactică proprie boicotului economic care a servit în mișcarea de obținere a drepturilor civile. Așa cum arată Guerrero: "Prin construirea unor personaje precum Buggin Out și Radio Raheem ca personaje arogante și iraționale care susțin instrumentul social cel
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
agrarianism. Aproape Înalt, blond, figură adevărată de neamț, cu părul mereu răvășit, cu dinți mari, Îngălbeniți, ce-i arăta la cel mai mic zâmbet, cu pantalonii mereu necălcați. Wallace dădea mereu impresia unui cowboy, pe care elementele de dreapta Îl caricaturizau și-l temeau din cauza ideilor inaintate ce le manifesta. Wallace era inginer agronom și om de teren, fermier, ce și-a făcut primul venit ca tânăr, realizând primii hibrizi de porumb În grădinița părintească. Agronom și fermier, autor al unor
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
evident - pentru mine, cel puțin -, un fapt pe care nu numai că presa Îl ignoră, dar și mulți, inteligenți comentatori ai mentalităților și ai prezentului politic de toate vârstele!, că, dacă, Într-adevăr, „omul nou” pe care-l visau comuniștii - caricaturizând o utopie veche a unor visători sociali italieni, francezi sau ruși! - nu a „apărut” pe meleagurile noastre și niciunde, răul cel mare pe care l-a făcut dictatura ceaușistă a fost nu „asasinatul și teroarea polițienească” În primul rând, atribute
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
țiunii? Am să-ți răspund cu o butadă, relativ știută: la noi proștii nu sunt prea mulți, ci sunt prea sus. Omul trebuie lăsat în universul lui, ca să se comporte normal. Dacă îl scoți de acolo, forțat, îl distrugi, îl caricaturizezi. Un țăran la oraș, e un subiect de banc. Ca și un orășan la țară. Asta a făcut comunismul: a dus forțat la oraș pe bieții oameni născuți să fie țărani. Oamenii aceia s-au transferat la oraș cu mentalitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mai tîrziu istoria Parlamentului. Valul de terorism a dus pînă la asasinarea președintelui Sadi Carnot aflat în vizită la Lyon asasinat care transfigura în martir această personalitate pînă atunci lipsită de relief, pe care creionul lui Caran d'Ache îl caricaturiza în atitudini geometric corecte de inginer de Poduri și Drumuri 17. Funeraliile naționale ce i s-au făcut mi-au lăsat amintirea unui spectacol impozant însoțit de o foarte mare oboseală: aproape 8 ore de mers la pas și de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aceasta e peste măsură de slabă. Chiar alegerea locului, Burdujănii, e o copilărie, căci la Burdujăni nu putea exista o asemenea "muză". Scriitorii dinainte de 1870 aveau spiritul prea facil și procedeul lor era copilăros. Dacă-i vorba de ridiculizat, de caricaturizat, apoi ei vor pune pe Caliopi Busuioc la Burdujăni, pe Iorgu Damian la universitatea din... Sadagura, poetul va purta numele de Acrostichescu, escrocul pe acela de Pungescu etc. Dar, cu toată lipsa de valoare estetică, literatura aceasta are pentru noi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mă iubește! (tare) Piudoarea sexului meu nu mă iartă ca să răspund îndată dorințelor d-tale..." Așadar, pe de o parte, omul simpatic Enache Damian; pe de alta, Iorgu și Gahița, tipurile ridicole. Vom arăta că Alecsandri se ridiculizează și se caricaturizează pe sine, generația sa, năzuințele sale; că aci, în Iorgu de la Sadagura, junimistul Alecsandri persiflează pe patruzecioptistul Alecsandri. Cum s-a văzut, Iorgu de la Sadagura vorbește cu amărăciune pentru că e condamnat, el, care a trăit întrun oraș civilizat ca Sadagura
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
avea dreptul să spunem că "ultra-retrogradul" e un epitet ironic la adresa "revoluționarilor". Acum, când bonjuriștii și duelgiii, în sfârșit, triumfă (să ne aducem aminte cum Alecsandri se indigna pe la 1840 că ei n-au trecere în Moldova), Alecsandri, nemulțumit, îi caricaturizează, le ridiculizează lupta și triumful. Acum se vede clar că tendința, să-i zicem, "junimistă" (în înțelesul ce am dat cuvântului când am vorbit de C. Negruzzi), e mai puternică în el decât tendința cealaltă. Și cu cât trece vremea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
participării ei la trebile statului. Și de aceea Alecsandri reușește atât de bine să ridiculizeze, când scrie pe Clevetici, Ultrademagogul 1 (compus în aceeași vreme cu Sandu Napoilă, Ultra-retrogradul). Dacă voind să ridiculizeze pe Sandu, a reușit să-l idealizeze, caricaturizând tot liberalismul, apoi, aci în Clevetici, scopul și rezultatul sunt identice. Clevetici este un "liberal ultra, jurnalist constituționalist", un "mare patriot", el vrea "consacrarea aptului de la 5 la 24 ghenar", "respectul convențiunii cu condițiune de a fi schimbată în totul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fricos (ca și Conu Leonida). El se sperie când, în mijlocul discursului său incendiar, aude afară tobe: "Aoleo! Ce să fie?... Am crezut că-s ei!" Acest Clevetici, în 1862, e liberalul de pe vremea aceea. În Clevetici, Alecsandri a voit să caricaturizeze pe liberalul de nuanță C.A. Rosetti. "Republica socială" și celelalte nu mai lasă nici o îndoială. Încă de la 1848, între oamenii noi există două curente, moderații, cu Eliade în frunte, și revoluționarii adevărați, între care cei mai înaintați sunt Rosetti
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Eliade. Deosebirea e că Eliade îi ataca pe față, pe când Alecsandri se face că atacă pe "ultra-demagogi"... Dar, mai întotdeauna când un scriitor își bate joc cu persistență de "demagogism", el vrea să atace democratismul. El utilizează demagogismul pentru a caricaturiza democratismul. El are speranța intimă de a compromite prin ridiculizarea demagogismului însuși democratismul. Caragiale n-a făcut altăceva în admirabilele sale comedii. Alecsandri a făcut același lucru în Clevetici, ca și în Rusaliile. În Rusaliile 1, democratismul e ridiculizat în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
interesant, e utilizat de Alecsandri mai mult pentru a stoarce un efect comic din chipul de a vorbi stricat al grecilor din vremea aceea. Toți câți au utilizat acest tip, gîndindu-se mai mult la efectul comic al vorbirii, l-au caricaturizat cu mijloace așa de ieftine, încît nu l-au redat niciodată. Grecul din țările române de la începutul veacului al XIX-lea, fanariotul lacom și fără scrupule, inventiv când era vorba să triumfe, are o oarecare asemănare cu grecul pervers și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
însă că ar fi cantonat în anumite subiecte și stări sufletești, ca și Creangă - și i-ar fi interzise orice excursii în lumea și în sufletul orășenesc. Țărăniștii literari însă au fost altceva. Ei au fost niște târgoveți care parodiau, caricaturizau literatura țărănească, întocmai cum decadenții parodiau și caricaturizau literatura baudelairiană. Țăranul pe care-l imitau ei era un țăran convențional, imaginat de ei - și de obicei nu unul idilic, ca al lui Alecsandri, ci unul bădăran, un fel de rândaș
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]