187 matches
-
Ceea ce Îl impresiona atît de mult era faptul că aceste mașini complexe erau manevrate de bărbați ca Tiptree, Cohen și Dainty. Asta era America. Jim rămase tăcut gîndindu-se la bombardierele B-29. Voia să le Îmbrățișeze fuselajele argintii, să le mîngîie carlinga motoarelor. Avionul Mustang era frumos, dar Superfortress aparținea altei categorii de frumusețe... — Ia-o ușor, băiete... Basie Îi cuprinse cu brațul pieptului tremurător. SÎnt departe de Lunghua. O să te Îmbolnăvești. — Mă simt bine, Basie. Războiul aproape s-a terminat, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
au ajutat-o poate să depășească marile încercări ale secolului pe care l-a străbătut. Mă primește întotdeauna gentil. Discutăm. Răscolim trecutul, încercăm să-l reînviem... Privim multele fotografii de pe pereți. În toate, ea apare în mijlocul camarazilor din aviație, în carlinga avionului, în uniformă sau cu casca de zbor pe cap. O singură poză contrastează cu restul; pare mult mai veche, are un aer din alt secol. O femeie tânără, cu o figură fină, brunetă, frumoasă; îmbrăcată în dantele, după moda
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
alt teren, spre N-E. 9 Iulie <1941>. Astăzi am transportat la București primul meu rănit. Urmăream cu înfrigurare plecarea avioanelor noastre de vânătoare în misiune și le număram la întoarcere să vedem dacă lipsește vreunul. Sunt toate; dar din carlinga unuia este scos adj. Dinu cu brațul rupt de proectile. Trebue transportat de urgență la București. L-am îmbarcat și într-o oră și 10 minute se găsea în drum spre spitalul militar din <indescifrabil>. Am fost emoționată dar m-
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
întinde orașul cu ferestre opace, șine de tramvai fără țintă, străzi fără verdeață. Privesc către celălalt mal, dar nu-l mai văd aproape deloc. Mi-am imaginat cum ar fi să zbor către est. Mi-am reprezentat spațiul restrîns al carlingii, oamenii în jachete de piele, făcîndu-și treaba în liniște. Un singur gest este îndeajuns pentru ca să se facă înțeleși. Sînt numai luminile unei perechi de lămpi de control, verde și albastră. Un cadran luminos. Poate strălucirea unei țigări. Pe urmă, m-
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
și pe tocuri medii. Și touși, mergeau înainte. Când va fi timpul, când avioanele de luptă ale Emiratelor Arabe Unite îi vor însoți ca niște umbre, Flint s-ar putea să fie prea orb ca să piloteze, dar se va afla acolo, în carlingă, cu tot ce a învățat la aviație. Aici, în cabina de piele a Gulfstream-ului G550, Flint s-a descălțat de cizme, și unghiile de la picioare îi sunt încă rozalii ca sfârcurile, din cauza ojei. Încă se mai simte o notă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
să-i fie rău. Așa că au aterizat. Au debarcat pilotul. Au îmbarcat pungile. Domnul Jenson purtând în cârcă nitratul de amoniu. A apărut și fata lui Flint, Sheila, cu școala abia terminată și gata de decolare. Prin ușa deschisă a carlingii, o vezi pe Sheila coborându-și căștile în jurul gâtului. Privind peste umăr, zice: — Tocmai am auzit la radio. Cineva a intrat cu un avion plin cu îngrășământ în Vatican... Ca să vezi, zice Webber. Privind pe fereastră, lăsat pe spate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
aia se văd două avioane de vânătoare. Flint le face cu mâna. Profilurile micuțe ale piloților nu schițează nici nu gest de răspuns. Și Webber se uită la gheața care se topește în paharul gol și zice: — Unde mergem? Din carlingă, Sheila spune: — Sunt după noi de când am luat spre interior, la Jedda. Își pune din nou căștile pe urechi. Și Flint se apleacă peste interval să umple din nou paharul cu scotch, și zice: — Mecca îți spune ceva, amice? Al-Haram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
citească referatul. Nu se mai distingea nimic. Sunet abolit, măștile batraciene clămpăneau cuvinte fără sonor și făceau cu ochiul. Paloarea lustruită a măștilor, cicatricea fosforescentă la sprânceană. În ușă, vinovatul. Transpira, palid. Nu știa cum să înțepenească mai bine în carlingă, să nu facă vreun zgomot, să nu fie descoperit. Se afla de mai multă vreme pe ecranul de interceptare, în rama ușii. Nimeni nu-l văzuse încă, transpira, inima se zbătea, vinovată, picioarele se muiaseră, brațele atârnau, mutra speriată nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mele și vreau să te porți frumos, vreau să fii amuzant, vreau să-i faci complimente, să o flatezi, să o faci să se simtă bine. E clar? Toată lumea o face, zise Gerard. Imita vocea pilotului, care o auzi din carlingă și întoarse repede capul. — Iisuse, câteodată mă satur de moșul ăsta puturos, continuă Gerard. Barton Williams se încruntă. Apoi auzi o imitare exactă a sunetului motoarelor avionului și, peste acel sunet, vocea unei fete, a uneia dintre stewardese: — Jenny, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
fi trecut bănuiala că toate aceste nume ciudate, LONDRA BRUXELLES COPENHAGA ROMA, sunt chiar orașe care există cu adevărat, deci, dacă ai putea să treci de ușa batantă și de Încă alte câteva uși, te-ai trezi probabil Într-o carlingă de avion, la prova sau la pupa unui vas. — Mateloți, ridicați pânzele! Ancora! Vântul ne este prielnic! Direcția Vest Vest Vest PARIS MADRID BERLIN ROMA to the heart of Europe and of the world, dragi călători, vă rugăm să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
stătea să Își ia zborul, ațâțător. — Pune-mi și mie o vodcă și niște sifon rece, suntem În vacanță, ce naiba. El Însă a luat-o În brațe lacom, Îi frământa bucile În tăcere, gemând, gata să-și Împlânte mădularul În carlinga zemoasă, ea l-a respins și l-a privit În ochi cu seriozitate. Avem de vorbit lucruri importante. Lucian a rânjit Înghițindu-și saliva, i-a turnat vodcă Într-un pahar de apă și sifon Într-unul de vodcă, apoi
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
lângă propria-i statuie, Încoronarea gloriei de scriitor la care atâta visa. Cu ultimele puteri a scos un urlet Înfiorător, apoi a Început să râdă În hohote, grotesc, eliberând din el tot delirul - și În timp ce râdea s-a urcat În carlingă, apoi a Început să imite zgomotul motorului. Zbura. Zbura spre țara de unde vin călătorii prin viața asta. — La revedere, tovarăși fraieri! a strigat el către adunătura de iloți care Îl sufocau pe Matei. S-a trezit mirat și iarăși a
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
se urcă în mașină lângă mine. - Te simți bine? Unde mergem? M-am uitat uimit la volanul dintre mâinile mele, la panoul căptușit de instrumente, cu cadranele și butoanele lui de control. - Unde vrei să mergem? Stilizarea agresivă a acelei carlingi produse în masă, profilurile exagerate ale spațiului de bord, îmi accentuau sentimentul tot mai puternic al unei noi uniuni dintre corpul meu și automobil: uniune mai intimă decât sentimentele pe care le încercam pentru șoldurile late ale Renatei și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
încercat să mă vizualizez în momentul coliziunii, eșecul relației tehnice dintre propriu-mi corp, aroganța pielii, și structura inginerească ce-l susținea. Îmi aminteam când vizitasem Muzeul Imperial al Războiului cu un prieten apropiat, și patosul care împrejmuia segmentul de carlingă a unei aeronave japoneze de luptă Zero din al Doilea Război Mondial. Amalgamul de fire electrice și pânză ruptă întins pe podea exprima toată izolarea războiului. Plexiglasul fumuriu al bolții carlingii conținea un mic fragment din cerul Pacificului, huruitul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
un prieten apropiat, și patosul care împrejmuia segmentul de carlingă a unei aeronave japoneze de luptă Zero din al Doilea Război Mondial. Amalgamul de fire electrice și pânză ruptă întins pe podea exprima toată izolarea războiului. Plexiglasul fumuriu al bolții carlingii conținea un mic fragment din cerul Pacificului, huruitul unei aeronave ce-și încălzea motoarele pe puntea unui portavion cu treizeci de ani în urmă. I-am privit pe cei doi polițiști cum își antrenează câinele prin curte. Am deschis încuietoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
durerea, dar apa Îi năpădi gîtul, Înăbușindu-i strigătul. Se prăbuși În inconștiență. * * * Lucas Își asigurase sprijinul logistic al bazei aeronavale de la Lanvéoc-Poulmic. Un elicopter Superfrelon fusese pus la dispoziția lui, pentru a ușura căutările. Îngenuncheat În fața ușii deschise de la carlingă, cu ochii În lentilele binoclului cu rază lungă de vedere, scruta marea, păstrînd totodată legătura cu Morineau, care patrula cu oamenii lui la bordul vedetei jandarmeriei. Polițistul Încerca să-și recapete judecata limpede. PÎnă atunci, Ryan nu-i făcuse nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ale continentului Africa, un loc atît de drag ție, populate din plin de nenumărate turme de gazele, antilope, bivoli, ai fi văzut linia albastră a Zairului cu toți afluenții săi și probabil ai fi renunțat să faci atîtea drumuri la carlingă și înapoi, dezlipindu-ți de fiecare dată cu mare greutate privirea de la manșa avionului. Dar, ca să te consolez, să știi că puteai avea parte chiar de evenimente mai nefaste, care să te fi împins să-ți ieși complet din fire. Prefer
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
treptat, eu și Laura ne-am împrietenit; deși un anumit prag rămânea între noi și ar fi rămas cu siguranță în continuare dacă n-ar fi existat o fotografie pe care Laura o decupase dintr-o revistă și care reprezenta carlinga unui avion cu mii de butoane și doi aviatori, cu capetele pe jumătate întoarse, surâzând. Emilia îmi spusese într-o seară: „Orice femeie vrea să fie mințită. Dar frumos dacă se poate”. Săraca Emilia. Nici nu bănuia cât de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
înfrigurați ne-am înghesuit unii în alții, aruncând alte maldăre de crengi pe foc. Spre dimineață, întețindu-se vântul, flăcările au ajuns până la avion. Așteptam, încremeniți, explozia, cu gândul la aparatul de radio-emisie, unica noastră speranță. Dar flăcările au lins carlinga și s-au îndepărtat. Atletul s-a repezit atunci la bagaje, și-a luat arcul, încercând să doboare păsările care zburau deasupra noastră. Era într-o stare de mare agitație. Fiindcă n-a nimerit nici una, s-a trântit la pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Își arătară pumnii și-și fluturară beretele În direcția unei șalupe mici cu două motoare care, eliberată din parîme, aluneca silențios pe apa liniștită. De parcă nici nu și-ar fi dat seama că fura o ambarcațiune, hoțul stătea calm În carlingă, sprijinindu-și coapsele de roata cîrmei. Raza de lumină a farului din Marbella mătura suprafața mării, atingîndu-i părul și brațele cu pielea deschisă la culoare. În cîteva clipe se porni, Într-un haos total, o cursă de urmărire pe mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Ce ghinion! Azimioară încercă să-l consoleze. ― Numai la asta nu mă așteptam. Oameni în vârstă să riște în halul ăsta! Inginerul, rănit la cap, privea în gol. Sângele se prelingea după ureche, scurgîndu-se pe gulerul alb. Pilotul sări din carlingă și se repezi spre doamna Miga luîndu-i mâinile. Râdea nervos, cu ochi umezi. ― Mamă! Am scăpat! Auzi, mamă? Florence se așeză pe un trunchi de copac. Se uita peste umerii lui fără expresie. Locotenentul Ciobanu îl ajută pe Scarlat să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
dreapta. Burta suptă, burta umflată. Ajunse până la scaun, prietenul la nevoie se cunoaște, scaunul îl primi. Liniște, așteptare : acrobatul pregătește saltul, pantomima, tictactoc, toctoctoctoc, clovnul rotește scaunul, care rotește clovnul, care rotește scaunul, pe un singur picior. Se apleacă în carlingă, manevrează prudent, grad cu grad, douăzeci și cinci, treizeci și cinci la umbră, buzele lângă urechea catifelată. A rotit scaunul cât trebuie, vârful elicei spre coada păsăricii. Vera s-a aplecat, pregătită, mai are timp să se vadă prins în radarul Ortansa. — Vii după-amiază
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mici și maronii care apar În jurul algelor. Frățioare, să nu-l crezi pe Ăla care ți-o spune că nu-i mare golful dintre Havana și Key West. Eu abia eram la Început. După un timp am coborît Înapoi În carlingă și - de cine dau acolo? Eddy! — Ce s-a-ntîmplat? Ce-are motoru’? — S-a oprit. — Și de ce n-ai ridicat trapa? — Mai du-te dracu’! i-am spus. Știi ce făcuse? Se-ntorsese, se strecurase prin trapa din față și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
că n-auzi cînd se rupe. L-am ținut o secundă ca să nu se mai zbată și pe urmă l-am Întins peste pupă. ZĂcea acolo, liniștit, cu fața-n sus, cu hainele lui scumpe și cu picioarele atîrnîndu-i În carlingă - așa că l-am lăsat. Am adunat banii căzuți pe podeaua din carlingă și apoi am aprins lumina și i-am numărat. După aia m-am dus la timonă și l-am pus pe Eddy să se uite sub pupă după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
nu se mai zbată și pe urmă l-am Întins peste pupă. ZĂcea acolo, liniștit, cu fața-n sus, cu hainele lui scumpe și cu picioarele atîrnîndu-i În carlingă - așa că l-am lăsat. Am adunat banii căzuți pe podeaua din carlingă și apoi am aprins lumina și i-am numărat. După aia m-am dus la timonă și l-am pus pe Eddy să se uite sub pupă după niște fiare pe care le foloseam ca ancore cînd pescuiam și fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]