839 matches
-
premieră! M.S. Știți exact, bravo, felicitări. A.V. Ce soliști v-au impresionat mai mult? Nu vreau să vă influențez răspunsul, dar există înregistrări din acei ani cu tenorul Victor Popovici, cu basul Ion Prisăcaru. M.S. Îmi amintesc de cantata "Carmina Burana", cu domnul Prescornițoiu 3, de opereta "Liliacul" și "Boema", cu doamna Ella Urmă, "Tosca" și "Aida" cu Florica Mărieș, vocea caldă, de bariton, a lui Tiberiu Popovici, Ion Prisăcaru ca bas în "Bărbierul din Sevilla", mi-l amintesc în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Serie nouă; 13) * Eminescu în critica germană. Selecție, traducere, introducere, note și bibliografie de Sorin Chițanu. Iași: Junimea, 2005, 304 p. (Eminesciana. Serie nouă; 14) * IACOBAN, Mircea Radu. Căminarul. Iași: Junimea, 2012, 212 p. Eminesciana. Serie nouă; 15 (77) * COJOCARU, Carmina Mimi. Antropogonia eminesciană. Prefață Dumitru Micu. Iași: Junimea, 2012, 202 p. Eminesciana. Serie nouă; 16 (78) * CODREANU, Theodor, Basarabia eminesciană, Iași: Junimea, 2013, 244 p. Eminesciana. Serie nouă; 17(79) * RACHIERU, Adrian Dinu, Conviețuirea cu Eminescu, Iași: Junimea, 2013, 244
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
exemplu, fostul primar Vasile Buhnilă își amintește de tatăl său Costică, mort de tânăr, și-i laudă pe cei doi copii, Titi Vasile Buhnilă Botezatu (inginer în Tecuci, cu 2 copii ă) și Titina (din Podu Turcului cu 2 fete, Carmina, reporter la Antena 1, București și Eugenia, economistă în localitate, (cu o fetiță). Pe un alt fir, Nicolae Machidon (tatăl, Ghiță Machidon) poate lesne face legătura cu Ștefan, acela din 1823 care scria jalbă către domnitor, alături de Ioan Marin. Marin
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
nelipsind familiile Balan, Băluță, Buhnilă, Butnaru, Chirilă, Chitic, Dorin, Herescu, Ivan, Machidon, Marin, Marin, Popa, Tătărăscu, Țarin ș.a . Al treilea val este cel al copiilor acestora, maturi azi, destul de necunoscuți nouă, dintre care amintim pe Cristina Juks (actriță TG. Mureș), Carmina Pricope (reporteră TV) +Eugenia (economistă), Daniel Cernat Marin (avocat), Radu D. Marin (inginer și patron), Marius Costache (director liceu), Dorian V. Marin, important om de afaceri în Iasi, Sorina V. Marin, Maria, fiica lui Ion Balan, Felix Bănilă, prim procuror
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
următoare, formați cuvinte care se scriu cu literă mare la început: -na, Ca-, -men, Car-, -na, -man, -mi-, Cri-, rai-, Car 30. Scrieți după dictare textul: Camera Marinei e mare. Ea are un recamier cu arcuri. Mara e cu Crina. Carmina rumenea carnea. Mica arunca mierea. Marina, ai amnar cu cremene? Nu am nimic. „o O” 31. Citiți și arătați asemănările și deosebirile în șirurile de cuvinte: om nor nor ore coc ou noi cor ori cor oi noi mor uneori
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
22, 4 : CUF, éd. R. Turcan, 1982. Grigore al Elvirei (?), De Salomone, cap. 12 : SL 69, éd. V. Bulhart, 1967. Grigore al Elvirei, Tractatus Origenis de libris Sanctarum Scripturarum, tract. 18 : SL 69, éd. V. Bulhart, 1967. Grigore de Nazianz, Carmina moralia, vol. 37, col. 963 : PG 37, col. 521-968. Grigore de Nazianz, De pace 2 (orat. 22), vol. 35, col. 1140 : PG 35, col. 1132-1152. Grigore de Nazianz, In laudem Athanasii (orat. 21), vol. 35, col. 1105 : PG 35, col
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
intr., trad. et notes par V. Nikiprowetzky, in La Bible. Écrits intertestamentaires, Paris, 1987, t. I, pp. 1037-1143. Victorin de Poetovio, Sur l’Apocalypse et autres écrits, intr., éd., trad. et commentaire par Dulaey, M., Paris, 1997, SC 423. Commodiani carmina, B. Dombart (éd.), CSEL 15, Vienne, 1887. Commodiano, Carme apologetico, intr., texte critique, trad. italienne, glossaire et index par A. Salvatore, Turin, 1977. Durel, J., Les Instructiones de Commodien, Paris, 1912. Lactance, De mortibus persecutorum, éd. et trad. par J.
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Serie nouă; 13) * Eminescu în critica germană. Selecție, traducere, introducere, note și bibliografie de Sorin Chițanu. Iași: Junimea, 2005, 304 p. (Eminesciana. Serie nouă; 14) * IACOBAN, Mircea Radu. Căminarul. Iași: Junimea, 2012, 212 p. Eminesciana. Serie nouă; 15 (77) * COJOCARU, Carmina Mimi. Antropogonia eminesciană. Prefață Dumitru Micu. Iași: Junimea, 2012, 202 p. Eminesciana. Serie nouă; 16 (78) * CODREANU, Theodor, Basarabia eminesciană, Iași: Junimea, 2013, 244 p. Eminesciana. Serie nouă; 17(79) * RACHIERU, Adrian Dinu, Conviețuirea cu Eminescu, Iași: Junimea, 2013, 244
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
imperială. 25. Cf. Stein, op. cit., vol. II: De la disparition de l’Empire d’Occident à la mort de Justinien (476-565), p. 125. Ennodius precizează și faptul că acest prieten al regelui era un remarcabil poet (In veterum morem pangit nova carmina Faustus - „Faustus a semănat poeme noi în obiceiul celor vechi”) și a făcut o investigație a bibliotecii sale pe care a consemnat-o meticulos: De epigrammatis per armaria domini Fausto factis („Despre însemnările făcute printre rafturile dlui Faustus”) (Carmen, II
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
amănunte interesante la P. Courcelle, „Boèce et l’école d’Alexandrie”, în Mélanges d’histoire et d’archéologie, École Française de Rome, 1935, și în Dizionario Biografico degli Italiani (Roma, 1972). 28. Pierre Riché (op. cit., p. 306) amintește că Fortunatus (Carmina, III, 18, 7 și VII, 8-25, în Monumenta Germaniae Historica, vol. IV, pp. 70-102) face aluzie la acest lucru. Riché se întreabă dacă este vorba doar de o amintire literară. În schimb H.-I. Marrou, în La Vie intellectuelle..., ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Kligman - Nunta mortului 14, 15. Jean Delumeau - Păcatul și frica 16. Mihail Psellos - Cronografia. Un veac de istorie bizantină. 976-1077 17. Cicero - Despre divinație 18, 19. Elena Niculiță-Voronca - Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică 20. * * * - Carmina Burana. Antologie de poezie latină medievală 21. Paul Zumthor - Babel sau nedesăvârșirea 22. Porfir - Viața lui Pitagora. Viața lui Plotin 23. E.R. Dodds - Grecii și iraționalul 24. Jean Delumeau - Mărturisirea și iertarea. Dificultățile Confesiunii. Secolele XIII-XVIII 25. Thomas de Aquino
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Ioan 88. Daniel Dubuisson - Mitologii ale secolului XX. Dumézil, Lévi-Strauss, Eliade 89. Marie Capdecomme - Viața morților. Despre fantomele de ieri și de azi 90. Vladimir Petercă - Mesianismul în Biblie 91. Evagrie Ponticul - Tratatul practic. Gnosticul 92. Iamblichos - Misteriile egiptenilor 93. * * * - Carmina Burana. Antologie de poezie latină medievală (ediția a II-a) 94. Erving Goffman - Aziluri. Eseuri despre situația socială a pacienților psihiatrici și a altor categorii de persoane instituționalizate 95. Michel Foucault - Hermeneutica subiectului. Cursuri la Collège de France (1981-1982) 96
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
București, 1940; Poezia lui Lucian Blaga și gândirea mitică, București, [1940]; Cărți și o altă carte, îngr. și pref. Aurel Sasu, București, 1999; Jurnal, Pitești, 2000; Cruciada umbrelor, îngr. și pref. Aurel Sasu, Pitești, 2001; Narațiuni, pref. Al. Husar, îngr. Carmina Popescu, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: C.B. [Camil Baltazar], Constantin Fântâneru, „România literară”, 1932, 35; Mircea Eliade, Un debut: Fântâneru, CU, 1932, 2710; Al. A. Philippide, Un nou scriitor, ALA, 1932, 622; Nicolae Roșu, „Interior”, CRE, 1932, 118; Ionescu, Război, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
unei constelații nemuritoare. Antrenament erotic Deseori mi se întâmplă să fiu foarte deprimat din cauza stării mele șubrede de sănătate. Atunci Aia îmi recită versurile inițiale din Ars: Si quis in hoc artem populo non novit amandi/hoc legat et lecto carmine doctus amet („Dacă vreunul din mulții cititori arta iubirii nu o cunoaște,/Citească-mi poemul și, instruit, să se grăbească-a iubi”). Aia mă întreabă dacă poate continua să-mi citească: eu mă înfurii, la început... Apoi izbucnesc în râs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să-ți manifești dorința de a începe o nouă viață. Acum vreau să învăț bine limba asta ca să ajung să o stăpânesc și să scriu în ea. În epistola către Carus am scris: Nec te mirari, si sint vitiosa, decebit/carmina, quae faciam paene poeta Getes/a, pudet, et Getico scripsi sermone libellum/structaque sunt nostris barbara verba modis: et placui (gratare mihi) coepique poetae/inter inhumanos nomen habere Getas» („Ai face bine să nu te miri dacă poemele/pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fost acela care m-a călăuzit în această alegere. Ubi bene ibi patria, spune, pragmatic și falsificator, un dicton latin. Pentru mine, „patria” înseamnă mai ales limba mea, latina, pe care n-am trădat-o niciodată. Știu că ale mele carmina vor rămâne întru eternitate, și prin ele și limba în care sunt exprimate se va salva. Am învățat și graiul getic, scriind câteva versuri în onoarea celor ce m-au ospitat aici. Aia a scris jurnalul meu în această limbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Serie nouă; 13) * Eminescu în critica germană. Selecție, traducere, introducere, note și bibliografie de Sorin Chițanu. Iași: Junimea, 2005, 304 p. (Eminesciana. Serie nouă; 14) * IACOBAN, Mircea Radu. Căminarul. Iași: Junimea, 2012, 212 p. (Eminesciana. Serie nouă; 15 (77)) * COJOCARU, Carmina Mimi. Antropogonia eminesciană. Prefață Dumitru Micu. Iași: Junimea, 2012, 202 p. (Eminesciana. Serie nouă; 16 (78)) * CODREANU, Theodor, Basarabia eminesciană, Iași: Junimea, 2013, 244 p. (Eminesciana. Serie nouă; 17(79) * RACHIERU, Adrian Dinu, Conviețuirea cu Eminescu, Iași: Junimea, 2013, 244
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Daisa Victor Vlad Dumitriu Andrei Filip Sergiu Adrian Halipa Laurențiu Herciu Tiberiu Huțuțuc Dana Alexandra Irimia Alexandru Irimiea Cătălina Manole Andrei Mercaș Alexandru Cristian Mihăilă Maria Luisa Radu Adina Manuela Pandelea Bogdan Vlad Păsat Sebastian George Pricochi Mihai Sebastian Scafariu Carmina Nicoleta Sîrghe Anca Alexandra Stan Roxana Elenă Stoleru Ștefan Octavian Tiron Cristina Ionela Tofan Roxana Țoncu Sonia Elenă Clasa a XII-a Matematică Informatică 2 Archire Iuliana Larisa Calancea Andrei Eugen Chirițoi Mihaela Ciupilan Elenă Cogălniceanu Alexandru Codrin Condurache Adrian
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
să susțină concerte la diverse Filarmonici, cu care a păstrat o permanentă legătură. Mai întâi s-a remarcat prin interpretarea anumitor arii din opere și apoi a fost mereu solicitată și programată în concerte cu partituri grele, cum ar fi Carmina burana de Karl Orff, Missa încoronări și Requiem de W.A.Mozart, cu Magnificat de I. S. Bach, sau un alt Requiem de Gabriel Faurré ș.a. Fie că a cântat ca solistă cu Filarmonicile din Bacău, Arad, Botoșani, Constanța, Iași
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
din Messa da Requiem de Giuseppe Verdi, în interpretarea întregului ansamblu orchestral și coral, având ca solistă pe Mioara Cortez, a făcut dovada unui rafinament artistic, cu rare pianissime tălmăcite de dirijorul Doru Morariu. Finalul concertului, cu O, Fortuna din Carmina burana de Carl Orff, sub bagheta sigură și plină de vigoare a lui Alexandru Lăscae, a marcat apoteotic aproape trei ore și jumătate de Mare Muzică! Acest final, prin calitatea excepțională a interpretării tuturor compartimentelor, conduse cu înaltă măiestrie de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
volumul de proză scurtă Je ne regrette rien, la Eikon a apărut a doua ediție a jurnalului meu Et in America... și tot la această editură am decis în ultimii doi ani să tipărim revista de care suntem foarte mândri, Carmina Balcanica. Vorbesc acum la plural, după cum observi, deoarece la această publicație lucrăm mai mulți, iar printre cei care trudesc complex îi voi numi îndeosebi pe Dan Anghelescu și pe Marius Chelaru. Așadar, la Festival am venit cu ediția a doua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
după cum observi, deoarece la această publicație lucrăm mai mulți, iar printre cei care trudesc complex îi voi numi îndeosebi pe Dan Anghelescu și pe Marius Chelaru. Așadar, la Festival am venit cu ediția a doua a Jurnalului și cu revista Carmina Balcanica, nr. 12. Mă vei întreba, probabil, amănunte despre cele două ... Dacă prima ediție a Jurnalului cuprindea anii 1999-2005, adică perioada americană (când am fost profesor la Catedra "N. Iorga" de la Universitatea Columbia, din New York, timp de patru ani, după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vechi, Despina, reprezentată cu peste douăzeci de ani mai înainte. Prefigurare a Doamnei Clara din Vlaicu-Vodă a lui Al. Davila, eroina continuă șirul unor personaje tradiționale ale teatrului românesc, precum Vidra din Răzvan și Vidra de B. P. Hasdeu sau Carmina din Despot-Vodă de V. Alecsandri. Bulevardieră este Crimă sau virtute (1901). Ultima piesă, Mustrare de cuget (1913), e o reușită idilă în mediu rustic, B.-D. realizând aici un tablou de un pitoresc robust, susținut de un dialog vivace, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
Serie nouă; 13) * Eminescu în critica germană. Selecție, traducere, introducere, note și bibliografie de Sorin Chițanu. Iași: Junimea, 2005, 304 p. (Eminesciana. Serie nouă; 14) * IACOBAN, Mircea Radu. Căminarul. Iași: Junimea, 2012, 212 p. Eminesciana. Serie nouă; 15 (77) * COJOCARU, Carmina Mimi. Antropogonia eminesciană. Prefață Dumitru Micu. Iași: Junimea, 2012, 202 p. Eminesciana. Serie nouă; 16 (78) * CODREANU, Theodor, Basarabia eminesciană, Iași: Junimea, 2013, 244 p. Eminesciana. Serie nouă; 17(79) * RACHIERU, Adrian Dinu, Conviețuirea cu Eminescu, Iași: Junimea, 2013, 244
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
curtea mănăstirii și-mi aranjez în șifonierul înalt cele câteva haine ce le-am adus cu mine, pe masă mi-am scos din rucsac caietele mai mici de desen, creioanele, cărbunele, jurnalul în care scriu, pixuri, casetofonul cu căști, casetele, Carmina Burana, două casete cu Mozart, ceva Bach, dar și Vanghelis, J.M. Jarre, Bon Jovi, Enigma, apoi aparatul de ras, after shave, periuța de dinți, pasta Colgate, săpun, hârtie igienică, Dumnezeule, și dintr-o dată mi-e rușine de toate aceste obiecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]