386 matches
-
Ceaușescu pînă la un Potîngă sau un Topor sau alte cozi de topor - tot acolo, “în spatele colinei”... O spaimă străveche (spaima de moarte) “m-a făcut, la 12 ani, să fug de-acasă, într-o noapte, la gară, unde spectacolul carnavalesc și sublim vulgar al copiilor vagabonzi a calmat isteria mea metafizică. Această fugă «tolstoiană» a mea (după cum observați, toate experiențele fundamentale eu le-am lichidat încă din pubertate) a fost primul meu exercițiu de exorcizare a morții, prin terapeutica derizoriului
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
afară, adică în acea poziție ingrată a naratorului obiectiv. Și ca în orice poveste nesfîrșită, spusă pe voci și pe tonalități diferite, în opera lui Constantin Baciu se găsesc de toate: culori fremătătoare, animale, plante și gîze, copii exuberanți, adunări carnavalești, tîrguri baroce, siluete în disoluție, bătrîni solitari și îngîndurați. Dar această lume nu are identitate și nici statut social, nu este localizată într-un spațiu anume și nici așezată într-un timp determinat, realitatea ei ținînd exclusiv de puterea imaginației
Portrete în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6630_a_7955]
-
Firește, autobiografia lui Fellini nu e una care îți oferă pe tavă concluzia, după ce te-a purtat pe un traseu clasic de Bildungsroman. E chiar contrariul: nu se manifestă prin sondarea analitică a sufletului/psihicului/inconștientului, ci printr-o degringoladă carnavalescă de imagini care ilustrează tocmai relativitatea faptului psihic. Astfel și-a câștigat reproșul că privilegiază imaginile în defavoarea ideilor. Dar nu asta faci când ești cineast?! Nu gândești ideile în imagini?! În introspecția lui Fellini ai șanse mari să te pierzi
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
Guido, un regizor care încearcă să-și recupereze inspirația. Ceea ce nu e ușor când ești prins între carnal și spiritual, între realitatea pragmatică și oniricul care domină imaginația acestui regizor și, nu în ultimul rând, între artistic și vandabil. Degringolada carnavalescă e de data aceasta ilustrată printr-o paradă în care cohorta de personaje e condusă de clovni, Fellini folosind adeseori combinația dintre elemente fantastice, spectaculare, și cotidianul sec ca o metaforă pentru comunicarea interumană. E regizorul la care, dacă vezi
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
circuitul vaselor prin care circulă sîngele Iașului, al lui Bikinski, adică, macină asfaltul prefăcîndu-l într-un ,covor de sunet și lumini". Cosmic și teluric, orașul e personajul creat de tălpile, tramvaiul, plicurile, alcoolul, pantofii și adidașii antieroilor din romanul burlesc/carnavalesc al lui Nichita Danilov; din această perspectivă, protagonistul din Tălpi. Șotronul e Iașul, devenit, iată, ceea ce se numește un topos, o paradigmă literară, cum, la fel, va fi fiind urbea moldavă în proza lui Val Gheorghiu, Cătălin Mihuleac ori Lucian
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
considere pe povestitor drept o a doua instanță terapeutică, în stare să trateze emoțional ceea ce rigoarea rece a pshiha-nalistului lasă neacoperit. Scenele sunt, ce e drept, palpitante. Începând cu copilăria petrecută între miasmele aspre ale porcilor familiei, continuând cu ritualul carnavalesc al înmormântării pe care adolescentul Joseph și sora sa o pregătesc familiei, sfârșind chiar cu rememorarea acestor mărturisiri făcute pe canapeaua medicului bătrân și indiferent. Nu un rezumat al romanului Necredinciosul îmi propun prin aceste reduse mostre de întâmplări pe
Scepticul mântuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8258_a_9583]
-
același palavragiu i se recomandă drept ditictiu. Detectiv, adică. De la astfel de inventatori spontani de vocabule, preia și Niculae Gheran câteva vorbe fără perdea: țumbaișpil sau biziculină. Ce mai, un adevărat bazar de comicării inocente! Tragediile sunt, până și ele, carnavalești. Târgul Moșilor se încheie cu o înțeleaptă lecție de viață. Imobilizat la pat și forțat să respecte cu strictețe un regim alimentar anost, un anume Deftu, mare chefliu la vremea lui, convoacă în secret, în absența nevestei, vechi prieteni de
Oborul pentru totdeauna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5722_a_7047]
-
al primărei municipiului București a patra ediție a „Festivalului Internațional de Teatru de Stradă B-FIT in the Street!” Autor: Diana-Monica Vulpescu Timp de patru zile, 20 de trupe de teatru din 5 țări vor transforma spațiul urban într-un univers carnavalesc. Personajele desprinse din lumea extraordinarului vor interacționa cu spectatorii pentru a le fura un zâmbet, o emoție, o atitudine. În acest sens, artiștii se vor folosi de principiile artei contemporane pentru a crea o altă receptare a spațiului, timpului și
Festivalul Internațional B-FIT in the Street, în septembrie () [Corola-journal/Journalistic/21345_a_22670]
-
această săptămână dintr-un turneu în Franța, țară de care artiștii timișoreni se simt legați afectiv prin amintirea unor succese de poveste: „precum cel de la Festivalul de la Confolens, în care, au fost duși triumfal pe brațe, într-o adevărată frenezie carnavalescă“, își amintește, cu plăcere, prof. Pavel Dehelean, directorul Casei de Cultură a Municipiului Timișoara. În turneul recent încheiat, Ansamblul „Timișul“ a susținut zece spectacole în regiunea Poitiers. Cele 18 suite de dansuri românești prezentate de timișenii al căror nivel de
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]
-
trupe de teatru la ansambluri folclorice etc. Scriitorul, un prozator ingenios dublat de un sociolog speculativ, e cu adevărat cuceritor când descrie plăcerea de a trăi din anii '60, reflectată în ofertele de mici și bere ca "ofrande ale trupului carnavalesc", în "reveria duminicală a individului domestic", printr-o relație specială dintre omul social și omul festiv (în capitolul 3 din primul volum). Al doilea volum, consacrat anilor șaptezeci, înseamnă o revenire subtilă a criticului literar Petru Poantă, ce se insinuează
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
țară înapoiată, cu oameni umiliți trăind în sărăcie și frică, izolați de restul lumii de sârma ghimpată, dominați de o clică de conducători inculți și cruzi și de lacheii lor. Multiplele peripeții ale conflictului sunt schimbătoare, uneori de-a dreptul carnavalești: după o perioadă în care e întemnițat și supravegheat de funcționarii regimului, Gulliver devine un fel de consilier al Marelui Granit, dictator ce se consideră spiritul cel mai luminat al tuturor timpurilor, dornic să creeze un om nou care să
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
În timp ce la autorul Călătoriilor lui Gulliver întâlnim încă, cel puțin în unele dintre prozele sale, ecoul unor utopii sociale în tradiția Utopiei de Thomas More sau Cetatea Soarelui de Tommaso Campanella, deși uneori într-o formă mai puțin serioasă, chiar carnavalescă, intenția lui Ion Eremia a fost să exprime, prin ficțiunea literară, despărțirea sa netă de o mare utopie a omenirii (după propriile sale cuvinte din prefața romanului: "...deși fusese unul dintre partizanii și fruntașii regimului, divorțase de mult de el
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
își dădea peste cap poalele/ n-ar fi vrut nici brumă de cap/ iar nepăsarea mea odată nepăsătoare i-ar fi ajuns pînă la brîu/ atît de înalt era pe atunci cerul" ( puțin pămînt îndrăgostit). Dincolo de chipul său teratologic ( exercițiu carnavalesc, mijloc naiv, în fond, de defensivă), poetul e un inconformist abulic, un huligan melancolic, un hippy introspectiv. Peisajul său sufletesc se încheagă din contraste ce se îmbină cu indolență, ca într-un joc de puzzle: "de mult nu mă mai
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
asemenea, Nicolae Stan are o știință a detaliului analizat în reacțiile spontane, un maestru, aș zice, al crizelor de moment, psihologii, care vasăzică, migăloase. Nicolae Stan are în vedere o umanitate ce refuză cunoașterea, pentru că, înrobită de bună dispoziție și carnavalesc, ea arată cel mai limpede pervertirea din istoria totalitară. „Crăsănenii învățaseră să tacă asupra marilor probleme, ca și când cuvintele deveniseră prea mici, prea strâmte pentru a cuprinde-n ele toată tărășenia acestor cumplite întâmplări”, sună una dintre concluziile naratorului. Starostele, Solomon
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
originar. Civilizațiile străvechi utilizau masca și travestiul, neavînd o comportare naturalistă, ci una artificială. Revenirea la natură e, în pofida aparențelor, o caracteristică a unor societăți obosite (romantismul neconstituind decît un stigmat al epuizării!). Astfel că estetica urîtului, variantă al unui carnavalesc crud, a unei "bufonerii sîngeroase" (Baudelaire), cu conotații cultice, atît de "modernă", de "decadență", nu reprezintă decît o mișcare a unei regresiuni răscumpărătoare a spiritului care se scaldă, chiar și atunci cînd nu ne dăm seama, în misterul începuturilor.
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
viață cotidian, sugerată de acest titlu, - spațiul poetic e, nu-i așa, ce al “transportului în comun”- se asociază aici înclinației deja atestate de restul operei spre fantazarea grotescă, cu conștiința statutului degradat al teatrului mundan, văzut esențialmente sub semnul carnavalescului ironico-parodic și implicând o marcată conștiință a derizoriului. “Personajul” Sam (scris cu literă mică) - poate ipostază schițată la mijlocul drumului dintre Samuel-ul biblic, legat de revelația morții, și mai contemporanul nume generic “american”, banalizat, - este aici masca (masculinizată) a eului precar
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
ordonam în curente / impresioniștii la dreapta / expresioniștii la stânga / la nord și la sud / câțiva ocoliți de binefacerile absolutului / și noi în centrul pământului / într-un ochi de reptilă”... Tocmai acest joc, și liber și reglat, între extrema grav-dramatică și ironismul carnavalesc al viziunii e definitoriu pentru discursul cultivat de Nora Iuga:”Toate cărțile junglei topite în groapa cu var”, - dar, imediat, și: “deschide fereastra / să intre puțină frivolitate”; sau: “la micul dejun gura / din care zboară zece misive de pace / o
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
al acestui poet iubitor nu de orizonturi îndepărtate, de magia distanței, ci, mai curând, de revelațiile apropierii, ale intimității și comuniunii empatice cu făpturile și lucrurile. Poemele înscenează, chiar, de cele mai mutle ori, un ceremonial ludic, cu valențe ale carnavalescului, prin care existența empirică, gravă a obiectelor este suspendată, instaurându-se un spațiu al jocului și sărbătorescului, al libertății de mișcare și de expresie, în viziuni candide și exuberante și într-o "retorică a exultanței senzuale" (Al. Cistelecan). Poet contemplativ
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
ori, în conjuncție cu clipa revolută, cu universul imponderabil și diafan al amintirii. Dinamica spațiului poetic trasat de autor este, astfel, una a abundenței senzoriale și a contemplației lumii sub specia proteismului său funciar, într-o deliberată mișcare de extaz carnavalesc, din care nu lipsește, însă, o undă de melancolie, ori un reflex parodic. Încercând să circumscrie trăsăturile particulare ale poeziei lui Emil Brumaru, Laurențiu Ulici sublinia că: "Rafinamentul lexical și parodic al poeziilor lui Emil Brumaru, frapant de la debut și
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
o adevărată vehemență a senzorialității. Efectul liric irezistibil reiese, însă, din asocierea sugestivă a elementelor de robustă materialitate și a unor epitete din altă sferă lexicală, epitete care indică suavitatea, irealitatea, de-materializarea. E, în aceste versuri, un adevărat spectacol carnavalesc al simțurilor dilatate ce sunt, parcă, incapabile să cuprindă, să-și anexeze o asemenea plenitudine vitalistă inaugurată de o memorie lirică ce caută să restaureze timpul paradisiac al copilăriei. Elementele gastronomice, obiectele, suprafețele și liniile sunt parcă erotizate; un flux
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
cum s-a întîmplat și în acest an la Tîrgul Internațional de Carte de la Frankfurt pe Main. Cînd oferta de informații de specialitate este dublată sau bruiată de un program de manifestări în care divertismentul ia proporții de-a dreptul carnavalești o distanță (critică) față de evenimente și față de înscenarea lor spectaculoasă devine indispensabilă. Așadar, Günter Grass, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură - 1999, și-a invitat admiratorii și admiratoarele la dans în seara zilei de 11 octombrie, tocmai în incinta Tîrgului de
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
și despre șaradă sau antihermeneutica lui Sontag, nu cred într-un punct final iluminator al acestei dispera(n)te căutări. Cu atât mai mult cu cât contrazice însăși metafizica construcțiilor lingvistice ale postmodernismului enciclopedic, mediatic în sensul cel mai larg, carnavalesc, ludic-apocaliptic. Paul Cernat întrevede foarte bine o posibilă cheie în profilul omulețului lui Escher ieșit din rând. Mie însă mi-a atras atenția celălalt omuleț (ocultat poate cu bună știință de însuși autorul când face descrierea gravurii Coborâre și urcare
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
roman polițist, mai rar - vizionarea unei piese de teatru, plimbări prin grădina orașului - singur sau în compania "câinelui de aer", îndelungi și melancolice popasuri la bufetul termita, conversații prelungite cu prietenii sau cu diverse "zeițe"), mopeteiana își dezvăluie treptat resursele carnavalești. Iar protagonistul, în ciuda aparenței sale umile se dovedește, până la sfârșit o figură nu doar ieșită din comun, ci și emblematică pentru un univers în care esențiale rămân răsturnarea ordinii prestabilite, schimbul de roluri, punerile în abis, simularea. Pentru a vedea
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
dihotomiei implicite dintre "realitate" și "ficționalitate", care deși nu pare a exclude cu totul unele asumpții metafizice, sugerează totuși că Logosul celebrat de moderniști nu poate supraviețui decât sfărmat și risipit în diferențe. Esențial rămâne aici jocul aparențelor derizorii, spectacolul carnavalesc al măștilor comic-serioase, susținut, în planul texturii, de un limbaj căzut în profan și, tocmai de aceea, mai permisiv, mai accesibil și mai dispus să se lase remodelat, fără a păstra impresiile fixe. Mircea Ivănescu pare să încerce o adevărată
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
nu găsesc argument mai bun decît că există și alcătuiri mai rele: că, de pildă, Adrian Păunescu nu e, totuși, Corneliu Vadim Tudor. Dar l-am văzut de atîtea ori suportîndu-l tandru pe mai tînărul său emul ca invitat în carnavalești emisiuni de televiziune, l-am văzut de atîtea ori răzgîind impertinența găunoasă, încurajînd impostura și cocoloșind țoapa, încît am sfîrșit prin a mă îndoi pînă și de ceea ce părea axa sentimentului păunescian al ființei: orgoliul. Ce lipsă de orgoliu, într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]