626 matches
-
sunt asimptomatici și leziunile sunt descoperite întâmplător, corelate fiind cu HTA sau cu insuficiența renală (23). Tipic pacientul cu boală aterosclerotică a arterelor renale este vârstnic, prezintă multiple localizări ale leziunii vasculare aterosclerotice (artere coronare, artere ale membrelor inferioare, 204 carotide) și sunt de obicei fumători, cu sindrom metabolic sau diabet zaharat și prezintă insuficiență renală (23). Un studiu realizat de Hansen și colaboratorii care a inclus 834 subiecți vârstnici și care a utilizat ecografia Doppler a arterei renale a identificat
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
se ajustează conform formulei Poiseuille pentru a menține valoarea optimă a lui τ. Fluxul arterial generează forțe hemodinamice cu efecte directe asupra biologiei endoteliale cu implicații în distribuția nerandomizată a leziunilor aterosclerotice (localizare frecventă la nivelul arterelor coronare, a bifurcației carotidelor, aortei abdominale și al arterelor femurale). Regiunile cu tulburări de flux sanguin sunt corelate strâns cu apariția precoce a aterosclerozei. Stress parietal de tensiune si stress parietal de forfecare Peretele vascular este subiectul unor variate forțe mecanice (fig. 4.14
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
iliac proximal). Carrallo determină suplimentar și tensiunea circumferențială medie utilizând în relația de mai sus TA medie în locul TAS. Raportul dintre tensiunea circumferențială și IMT permite determinarea stressului parietal circumferențial. Evident, acest parametru, relativ ușor de obținut la nivelul arterelor carotide nu a fost disponibil pentru bifurcația aorto-iliacă. Zarins calcula la nivelul aortei un stress parietal de tensiune de Pentru arterele carotide Carallo a obținut valori ale Tc de vârf (calculat pe baza TAS) de iar Jiang și colab. la lotul
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
tensiunea circumferențială și IMT permite determinarea stressului parietal circumferențial. Evident, acest parametru, relativ ușor de obținut la nivelul arterelor carotide nu a fost disponibil pentru bifurcația aorto-iliacă. Zarins calcula la nivelul aortei un stress parietal de tensiune de Pentru arterele carotide Carallo a obținut valori ale Tc de vârf (calculat pe baza TAS) de iar Jiang și colab. la lotul normal de referință și la lotul cu factori de risc cardio vasculari (Jiang Y, Kohara K, Hiwada K. Association between risk
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a sângelui. Pentru determinarea stressului de forfecare la nivelul joncțiunii în formula de mai sus s-au utilizat velocități medii citate în literatură iar sângele a fost asimilat unui fluid newtonian (ceea ce constituie o netă simplificare a analizei). Pentru arterele carotide Carallo a obținut valori ale Tau de vârf de 25.6 +/7.8 dynes.cm-2 iar Jiang și colab. 19.8 +/3.8 dynes.cm-2 la lotul normal de referință și 15.9 +/3.9 dynes.cm-2 la lotul cu
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
se naște un nou “standard de aur” prin expansiunea care a înregistrat-o în ultima perioadă ultrasonografia intravasculară. Pentru stadiile precoce ale aterosclerozei evaluarea "stării de sănătate a arterelor" se poate efectua prin determinarea GIM (grosimii inimă-medie la nivelul arterelor carotide), DFM (dilatarea flux-mediată la nivelul arterelor brahiale) sau prin angio RM fiecare dintre aceste metode prezentând o serie de limite. Practic, utilitatea lor se rezumă la investigarea trecerii de la leziunea endotelială (injurie primară) la disfuncția endotelială (generalizată) și ulterior la
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
sau chiar a regresiei plăcii de aterom sub terapie (ex. studiul Probucol Quantitative Regresion Swedish Trial - PQRST ). UNDE SA MASURAM ATEROSCLEROZA? Aceleași obiective, de cuantificare a aterosclerozei precoce, le-a urmărit și evaluarea ultrasonografică a grosimii intimă-medie la nivelul arterelor carotide (ex. Kuopio Atherosclerosis Prevention Study în cursul tratamentului cu pravastatin) precum și numeroasele studii efectuate în sectorul arterelor coronare. Există și o serie de studii recente în care interesul cuantificării leziunilor este cantonat la nivelul arterelor renale (Lalande A, și colab
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
precum și numeroasele studii efectuate în sectorul arterelor coronare. Există și o serie de studii recente în care interesul cuantificării leziunilor este cantonat la nivelul arterelor renale (Lalande A, și colab, Cherrak I și colab, grupul de la Universitatea din Leiden). Arterele carotide și cele femurale oferă o vizualizare vasculară mai bună ca urmare a accesibilității, dimensiunilor și mobilității lor limitate comparativ cu arterele coronare 88 dar trebuie avut mereu în vedere că severitatea aterosclerozei într-o arteră nu prezice cu acuratețe severitatea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
aortei și ramurile sale principale. 1991 - K. Perktold et al studiază fluxul pulsatil al unui fluid newtonian într-o bifurcație arterială. 1991 - K. Perktold et al analizează efectul unghiului de bifurcație asupra condiției hemodinamice în modele de bifurcație ale arterelor carotide. 1992 - JE Moore studiază fluxul pulsatil într-un model idealizat de aortă abdominală în repaus, postprandial și la efort. 1993 - Ch. Taylor et al inițiază Stanford Virtual Vascular Laboratory unde este generat proiectul ASPIRE 45. 1994 - DA Steinman și RC
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
forma unei ușoare zvâcnituri produsă la comprimarea unei artere pe un plan dur (osos) ce se produce aproape concomitent cu sistola ventriculară. Pulsul arterial poate fi perceput în acest mod la nivelul arterelor radială, temporală, pedioasă, și chiar la nivelul carotidei. Se poate înregistra mecanic și înscrie grafic cu ajutorul sfigmografului, sfigmograma fiind alcătuită dintr-o linie ascendentă - ramura anacrotă, urmată de o linie descendentă - ramura catacrotă. Pe ramura catacrotă se află o mică undă, unda dicrotă, provocată de închiderea valvulelor de la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
SISTEMELOR ARTERIAL ȘI VENOS ALE CREIERULUI I. Sistemul arterial I.1. A.C.C.Dr.: Ram desprins din trunchiul arterial brahiocefalic, având traiect ascendent de partea dreaptă a traheei și esofagului. În dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid se bifurcă dând naștere arterei carotide interne drepte și arterei carotide externe drepte. I.2. A.C.C.Stg.: Este al doilea ram important desprins direct din arcul aortic și este situat la stânga trunchiului brahiocefalic. Are aceleași traiecte și raporturi ca și artera carotidă comună dreaptă, dar
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
CREIERULUI I. Sistemul arterial I.1. A.C.C.Dr.: Ram desprins din trunchiul arterial brahiocefalic, având traiect ascendent de partea dreaptă a traheei și esofagului. În dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid se bifurcă dând naștere arterei carotide interne drepte și arterei carotide externe drepte. I.2. A.C.C.Stg.: Este al doilea ram important desprins direct din arcul aortic și este situat la stânga trunchiului brahiocefalic. Are aceleași traiecte și raporturi ca și artera carotidă comună dreaptă, dar pe stânga, dând naștere, la
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
dând naștere arterei carotide interne drepte și arterei carotide externe drepte. I.2. A.C.C.Stg.: Este al doilea ram important desprins direct din arcul aortic și este situat la stânga trunchiului brahiocefalic. Are aceleași traiecte și raporturi ca și artera carotidă comună dreaptă, dar pe stânga, dând naștere, la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid, arterei carotide interne stângi și arterei carotide externe stângi. Au aceleași traiecte, raporturi și ramuri atât-pe-stânga-cât-și-pe-dreapta. Arterele carotide externe au fiecare câte trei porțiuni: cervicală, subangulomaxilară
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Este al doilea ram important desprins direct din arcul aortic și este situat la stânga trunchiului brahiocefalic. Are aceleași traiecte și raporturi ca și artera carotidă comună dreaptă, dar pe stânga, dând naștere, la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid, arterei carotide interne stângi și arterei carotide externe stângi. Au aceleași traiecte, raporturi și ramuri atât-pe-stânga-cât-și-pe-dreapta. Arterele carotide externe au fiecare câte trei porțiuni: cervicală, subangulomaxilară și intraparotidiană. Ramurile colaterale ale A.C.E. sunt: 1. A. facială, care în șanțul nasogenian apare
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
desprins direct din arcul aortic și este situat la stânga trunchiului brahiocefalic. Are aceleași traiecte și raporturi ca și artera carotidă comună dreaptă, dar pe stânga, dând naștere, la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid, arterei carotide interne stângi și arterei carotide externe stângi. Au aceleași traiecte, raporturi și ramuri atât-pe-stânga-cât-și-pe-dreapta. Arterele carotide externe au fiecare câte trei porțiuni: cervicală, subangulomaxilară și intraparotidiană. Ramurile colaterale ale A.C.E. sunt: 1. A. facială, care în șanțul nasogenian apare sub numele de artera angulară
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Are aceleași traiecte și raporturi ca și artera carotidă comună dreaptă, dar pe stânga, dând naștere, la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid, arterei carotide interne stângi și arterei carotide externe stângi. Au aceleași traiecte, raporturi și ramuri atât-pe-stânga-cât-și-pe-dreapta. Arterele carotide externe au fiecare câte trei porțiuni: cervicală, subangulomaxilară și intraparotidiană. Ramurile colaterale ale A.C.E. sunt: 1. A. facială, care în șanțul nasogenian apare sub numele de artera angulară și care se anastomozează cu A. nazală, ram din A. oftalmică
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
New York, în 1938. În 1947 Chavez realizează opacifierea unor cavități direct prin cateter. În anii 1950 și 1951 sunt realizate primele dispozitive de schimbarea automată a filmelor și de expunere automată, simultan, în două planuri. Extinderea puncționării percutane a arterei carotide se datorează lui Engeset și Școlii Scandinave. Ulterior, s-a impus tehnica lui Seldinger și a lui Monquin de cateterizare a arterei femurale. 2. Incidente, accidente, efecte nedorite în timpul folosirii substanțelor iodate Efectele secundare ale substanțelor de contrast iodate pot
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cm3. Debitul sanguin cerebral (DSC) poate fi cuprins între 50 ml/100 g de țesut cerebral/minut și 55 ml/100 g de țesut cerebral/minut la un creier de ~1350 de grame, ceea ce reprezinta ~15% din debitul cardiac. Debitul carotidei interne reprezintă ~ 70% din cel al carotidei comune. În meningioamele de convexitate studiate de noi am găsit DSC, în medie, 64 ml/100 de grame de țesut cerebral/pe minut. Viteza de circulație în aortă este 20-50 cm/secundă, în
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cuprins între 50 ml/100 g de țesut cerebral/minut și 55 ml/100 g de țesut cerebral/minut la un creier de ~1350 de grame, ceea ce reprezinta ~15% din debitul cardiac. Debitul carotidei interne reprezintă ~ 70% din cel al carotidei comune. În meningioamele de convexitate studiate de noi am găsit DSC, în medie, 64 ml/100 de grame de țesut cerebral/pe minut. Viteza de circulație în aortă este 20-50 cm/secundă, în arterele mici de 5,6-5,8 cm
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]