801 matches
-
bazilare, A.C.I. și ramurile ei periferice participă la formarea poligonului lui Willis. A.C.I. este împărțită în 7 segmente convenționale (116): - segmentul C7 (comunicant) - segmentul C6 (oftalmic) - segmentul C5 (clinoidian) - segmentul-C4-(cavernos) (Segmentele C4, C5 și C6 formeaza „sifonul carotidian”). - segmentul C3 (segmental laceral - la nivelul foramen lacerum) - segmentul-C2 (petros) - segmentul C1 (cervical). RAMURILE EMERGENTE ALE A.C.I: 1. A. oftalmică și colateralele sale: 1.1. A. etmoidală posterioară; 1.2. A. etmoidală anterioară, cu ramul său important a. meningee
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
callos. 5. A. cerebrală mijlocie (SYLVIANA) (care, având calibrul egal cu cel al Segmentului C1, dă impresia că ar continua direct acest segment !), cu cele 5 segmente convenționale: 5.1. Segmental M1 (retroorbital), în plan frontal, ramură lateral a furcii carotidiene; 5.2. Segmentul M2 (insular), cu ramul său A. în candelabru; 5.3. Segmentul M3 (al arterelor ascendente); 5.4. Segmentul M4 (parietal, terminal al arterei Sylviene); 5.5. Segmentul-M5 (temporal) cu ramurile: M5a-A.-temporală-anterioară M5b-A. temporală posterioară (care poate
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și prima pneumoangiografie pe propria persoană. Școala înființată de Dos Santos realizează primele limfografii în 1930 (Rodriguez A., De Carvalho R., Perreira S.). În 1935 Dos Santos realizează primele flebografii. În 1936, Loman și Myerson, folosind THOROTRAST, au introdus angiografia carotidiană percutanată iar, în acelasi an, Schimidzu a introdus angiografia carotidiană prin puncționarea arterei subclavii (metoda este folosită actualmente rar). Tehnica angiografiei a fost pusă la punct de C. Perreira, Castellanos și Garcia de Cuba în 1937 și perfecționată de Rob
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Santos realizează primele limfografii în 1930 (Rodriguez A., De Carvalho R., Perreira S.). În 1935 Dos Santos realizează primele flebografii. În 1936, Loman și Myerson, folosind THOROTRAST, au introdus angiografia carotidiană percutanată iar, în acelasi an, Schimidzu a introdus angiografia carotidiană prin puncționarea arterei subclavii (metoda este folosită actualmente rar). Tehnica angiografiei a fost pusă la punct de C. Perreira, Castellanos și Garcia de Cuba în 1937 și perfecționată de Rob Steinberg și H. Taussig, la New York, în 1938. În 1947
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
jacksoniene sau crize grand mal, hemipareze, hemiplegii, afazie, tulburări de sensibilitate, convulsii, lipotimii, come); f) manifestări oftalmologice (hemianopsii); g) complicații locale (hematom local, lezarea endarterei cu apariția trombozei locale, stenozantă în timp). De aceea, selecția riguroasă a cazurilor pentru angiografii carotidiene este obligatorie ! Complicațiile mortale s-au întâlnit în 1/100.000 de angiografii efectuate prin tehnica Seldinger pe plan mondial. Noi am folosit aproape întotdeauna numai substanțe de contrast organoiodate (Omnipaque, Ultravist, Iopamiro) și am preferat injectarea „in bollus” a
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
constatat creșteri ale tensiunii arteriale la nici unul dintre cazuri iar în cazul scăpărilor paravenoase de substanțe de contrast organoiodate nu am constatat creșteri ale rezistenței periferice prin spasm și/sau reducerea vitezei de circulație la nivelul creierului. 3. Contraindicațiile angiografiei carotidiene Contraindicațiile angiografiei carotidiene sunt următoarele: a)Vârstele extreme; b)Starea generală prea alterată a bolnavului; c)Deficiențe de coagulare; d)Terapie anticoagulantă în curs; e)Infarct miocardic recent; f)Cardiomiopatii decompensate; g)Diabetul zaharat - formele severe; h)Insuficiență reanală; i
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
tensiunii arteriale la nici unul dintre cazuri iar în cazul scăpărilor paravenoase de substanțe de contrast organoiodate nu am constatat creșteri ale rezistenței periferice prin spasm și/sau reducerea vitezei de circulație la nivelul creierului. 3. Contraindicațiile angiografiei carotidiene Contraindicațiile angiografiei carotidiene sunt următoarele: a)Vârstele extreme; b)Starea generală prea alterată a bolnavului; c)Deficiențe de coagulare; d)Terapie anticoagulantă în curs; e)Infarct miocardic recent; f)Cardiomiopatii decompensate; g)Diabetul zaharat - formele severe; h)Insuficiență reanală; i)Hipertensiune arterială gravă
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
angiografie a bolnavilor cu triadă simptomatică: Labilitate psihica + teren alergic + hipotensiune arterială, deoarece, statistic, sunt considerați un grup cu risc maxim! Testarea sensibilității la substanțe de contrast organoiodate este cel mai bine să fie făcută-extemporaneu. 5. Principiul metodei în arteriografia carotidiană, tehnica Seldinger. Se procedează la injectarea unui mediu radioopac - substanțe iodate -, în sistemul arterial, prin cateterism la nivelul arterei femurale. 6. Tehnica Seldinger Această tehnică permite vizualizarea tuturor ramurilor arterei aorte, în ordinea inversă desprinderii lor din trunchiul acesteia sau
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
explorăm. Cateterele folosite și tehnica introducerii lor sunt identice cu cele descrise în capitolul despre angiografia digitală. Substanța de contrast se injectează automat. Această tehnică permite ca printr-o singură puncție și cu o singură sondă să se vizualizeze sistemele carotidiene pe rând, în succesiunea dorită, sau simultan. La locul puncției arteriale se efectuează hemostaza corespunzătoare. După executarea arteriografiei bolnavul va fi urmărit ~ 24 ore, contorizând valorile pulsului, tensiunii arteriale, temperatura comparativă a membrelor inferioare, modificări la nivelul zonei unde s-
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
grame de țesut cerebral/pe minut. Viteza de circulație în aortă este 20-50 cm/secundă, în arterele mici de 5,6-5,8 cm/secundă, în arteriole de 0,28 cm/secundă iar la nivelul capilarelor 0, 5mm/ secundă. Sistemul arterial carotidian intern se opacifiază începând cu arterele lobului frontal, apoi arterele lobilor parietal și temporal aproape simultan și apoi arterele lobului occipital. 7. Substanțe de contrast folosite în angiografiile carotidiene: a) IONICE-TRIIODATE: 1. UROGRAFIN - Schering, UROMIRO - Bracco. Formula chimică: soluție apoasă
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cm/secundă iar la nivelul capilarelor 0, 5mm/ secundă. Sistemul arterial carotidian intern se opacifiază începând cu arterele lobului frontal, apoi arterele lobilor parietal și temporal aproape simultan și apoi arterele lobului occipital. 7. Substanțe de contrast folosite în angiografiile carotidiene: a) IONICE-TRIIODATE: 1. UROGRAFIN - Schering, UROMIRO - Bracco. Formula chimică: soluție apoasă injectabilă a sării metil-glucaminice a acidului N,N/diacetil-3,5-diamino-2,4,6-triiodbenzoic, în concentrație de 75%; 2. TELEBRIX 38 - Guerbet-Aulnay sous Bois. Formula chimică: amestec între ioxitalamat de meglumină
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
fluxului sanguin cu „end-diastolic flow arrest” sau „diastolic flow-reversal”. II. NON NEUROLOGICE II.1. HEMATOMUL LA LOCUL PUNCȚIEI. S-a raportat în 6,9-10,7% din cazuri (28,30) la nivelul puncției femurale și ceva mai multe procente pentru puncțiile carotidiene și, respectiv, brahiale/axilare. Vârsta pacientului (peste 60 de ani), cooperarea acestuia și mărimea cateterului au fost identificați ca factori favorizanți ai apariției hematoamelor la locul puncțiilor. II.2. TROMBOZA ARTEREI AXILARE. S-a consemnat doar în 1% din cazuri
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cortului; 5. Ram meningeal al clivusului; 6. Ram meningeal al coasei; 7. Artera faringuană ascendentă; 8. Ram arterial petromastoidian. 2. Artera carotidă internă, care irigă meningele la trei niveluri diferite (Fig. 29, 30, 31) astfel: 2.a. La nivelul sifonului carotidian, trimite ramuri spre clivus, spre fața antero superioară a stâncii și, în mod constant, la cortul cerebelului. 2.b. Prin A. oftalmică (care are originea la nivelul peretelui anterior al arterei carotide interne - segmentul A3 -, intern față de apofiza clinoidiană anterioară
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
dureimater a convexității: 1. Teritoriul A. M. M.; 2. Teritoriul A. M. A.; 3. Teritoriul A. M. P. Fig. 31 Fig. 31. Schema vascularizației dureimater la nivelul bazei craniului: 1. Teritoriul etmoidal; 2. Teritoriul A.M.M.; 3. Teritoriul ramurilor meningee provenind din sifonul carotidian; 4. Teritoriul A. faringiene ascendente; 5. Teritoriul A O.; 6. Teritoriul A.M.P. În cele ce urmează (fig. 32, 33, 34, 35, 36, 37) exemplificăm cele arătate mai sus cu cazuri din colecția personală. Fig. 32 Fig. 33 Fig. 32
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
dr. Fig. 34 Fig. 35 Fig. 34 și 35: Angiografie A.C.I. dr., imag. AP și profil dr.: Deplasarea către în sus a segmentului M1 și spre stg. a segmentului pericalos. Vase de neoformație din A. O. și din sifonul carotidian dr. care irigă un meningiom al aripii mici dr. a sfenoidului. Fig. 36 Fig. 36. Angiografie A.C.C. dr., profil: Ramuri din A. O. (care are calibrul crescut cu ~40% față de normal) irigă un meningiom olfactiv. A. P. este are direcție
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
efect excitator asupra ariei C1, iar cel anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
presiunea arterială crescută scade activitatea baroreceptorilor, conducând la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de control pe termen scurt/mediu Reflexul chemoreceptor Receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
compensator renal, proces care durează câteva zile. Resetarea parțială a pH ului în LCR în comparație cu pH-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
zile. Resetarea parțială a pH ului în LCR în comparație cu pH-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering, ram al nervului glosofaringian). Conform acestei teorii există un feed-back negativ local: impulsurile generate la nivelul terminațiilor nervoase respective eliberează un transmițător excitator pentru celulele glomusului, determinând eliberarea de dopamină, cu acțiune inhibitorie asupra terminației nervoase care a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
scăderi ale pO2 în sângele arterial, precum și la scăderi de pH și la creșteri de pCO2 în sângele arterial. Acești receptori sunt unici în organism și sunt sensibili în special la modificările pO2 în jurul valorii de 500 mm Hg. Corpusculii carotidieni primesc un flux mare de sânge în comparație cu dimensiunile lor (20 ml/min/g), de unde rezultă o diferență arterio-venoasă a oxigenului foarte mică. In consecință ei sunt influențați numai de pO2 din sângele arterial, deoarece practic nu vin în contact cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de bioxid de carbon în oxigen, mai puțin de 20 % din răspunsul ventilator poate fi atribuit chemoreceptorilor periferici. Totuși, răspunsul lor este mult mai rapid și sunt utili pentru a adapta ventilația la modificări bruște ale pCO2. La om corpusculii carotidieni (dar nu și cei din arcul aortic) răspund la scăderi ale pH-ului arterial diferit în funcție de cauza respiratorie sau metabolică a modificărilor de pH. Activarea chemoreceptorilor prin scăderea pO2 arterial este potențată de creșterea pCO2 (scăderea de pH la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nu și cei din arcul aortic) răspund la scăderi ale pH-ului arterial diferit în funcție de cauza respiratorie sau metabolică a modificărilor de pH. Activarea chemoreceptorilor prin scăderea pO2 arterial este potențată de creșterea pCO2 (scăderea de pH la nivelul corpusculului carotidian). 18.6.3. Receptorii pulmonari Receptorii pulmonari de întindere. Receptorii pulmonari de întindere se găsesc la nivelul musculaturii netede a căilor aeriene. Ei sunt activați (descarcă impulsuri) ca răspuns la distensia plămânului și activitatea lor este susținută când plămânul este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]