8,983 matches
-
CIO votează măsuri de reformă. Procedurile de alegere pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2006 au fost schimbate. Se înființează Comisia Etică, care Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 135 elaborează Codul Etic și aduce schimbări în Carta Olimpică și Comisia CIO 2000 care propune un număr de 49 de reforme. În decembrie 1999 la Sesiunea 110 a CIO aceste reforme sunt votate. Recomandările preliminare ale celor 3 grupuri de lucru ale Comisiei CIO 2000: Reformele includ o
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
CIO am dus-o bine fără TV timp de 60 de ani și cu siguranță o vom duce așa și în următorii 60 de ani” - Avery Brundage, președintele Comitetului Internațional Olimpic. 1958 Problema drepturilor de televizare a fost încorporată în Carta olimpică prin introducerea articolului 49: „dreptul va fi vândut Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 148 de Comitetul de organizare cu aprobarea CIO și veniturile distribuite în concordanță cu instrucțiunile sale”. 1960 JO de la Roma. Aceste JO
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Difuzarea olimpică Televiziunea este mașina care a condus la creșterea Mișcării Olimpice. Transmiterea globală a JO la o audiență incredibilă, le-a transformat în cel mai mare eveniment sportiv vizionat din lume. Politica fundamentală de televizare a CIO, specificată în Carta Olimpică, asigură prezentarea maximă a JO la audiența globală. În plus, drepturile de televizare principale ale JO sunt vândute numai transmițătorilor care pot garanta transmiterea pe teritoriile respective. Strategia pe termen lung a CIO până în 2008, privind drepturile de televizare
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
reprezentat un aspect important al puterii unui stat. Conducători ai fostelor state socialiste au căutat să obțină diferite distincții și nominalizări care să le susțină politica. S-au extins și în domeniul sportului relațiile dintre marile puteri mondiale. CIO, prin Carta Olimpică, a utilizat noțiunea de „țară” sau „națiune” și nu cea de „stat”, ceea ce a condus în realitate la recunoașterea unui stat, sportul devenind astfel o curea de transmisie a politicii partidului sau a conducătorului aflat la putere în țara
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
RSC) joacă un rol de relief în construirea și consolidarea reputației companiilor și în managementul identității organizaționale. La nivelul Uniunii Europene (UE), dezbaterea legată de responsabilitatea socială corporativă a început în anii 1990203. În 2001, Comisia Europeană a lansat o Cartă Verde care punea în discuție RSC. Comisia a decis în martie 2006 să creeze o Alianță europeană pentru RSC. În martie 2007, Parlamentul European a adoptat un raport ca răspuns la o comunicare a Comisiei. Raportul Parlamentului face recomandări precum
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
al creării unor facultăți în orașele unde era dificil să găsești și profesori de liceu n-a convins pe nimeni. Într-un lanț al slăbiciunilor tipic levantin, universitățile de subprovincie au devenit veritabile centre de activitate politică. Deși nu există cartă universitară unde să nu figureze prevederi limpezi privind neutralitatea politică a universităților, în realitate ele sunt aparate de sprijin a unuia sau altuia din partide. Din acest motiv, va fi aproape imposibil de desființat veritabilele combinate socialiste de produs imagine
Criza din învățământ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9133_a_10458]
-
valori literare: entuziasmul s-ar fi temperat nițel, favorizând nuanța în receptare și un verdict purificat de circumscrierile excedentare ale complicităților afective. Cu toate acestea, volumele ulterioare nu au infirmat, nici unul, diagnosticul inițial. Dimpotrivă. Dacă de atunci, chiar de la prima carte (Povestiri cu înjurături, 2000), talentul autorului se cristalizase deja într-o formulă narativă precis conturată, percutantă și uimitor de matură, mascând carența experienței de viață printr-o excepțională disponibilitate empatică, formulă manevrată dezinvolt de un povestitor însetat de concret, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 10 decembrie 1948; Pactul Internațional referitor la drepturile economice și culturale, adoptat de Adunarea Generală a O.N.U. la 16 decembrie 1966 și intrat În vigoare la 3 ianuarie 1976; Carta Socială Europeană, adoptată de Consiliul Europei În anul 1961 și intrată În vigoare la 26 februarie 1965; Recomandări și Convenții ale Organizație Internaționale a Muncii (exemplu: Recomandarea nr. 135/1970 privind fixarea salariului minim și Convenția nr. 95/1949 privind
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
constituțional - art. 41. alin. 1), nu proclamă În mod direct, dreptul la muncă, așa cum o fac importante documente internaționale (Declarația universală a drepturilor omului - art. 23 pct. 1, Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale - art. 6 pct. 1, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - art. 15 alin. 1). Așadar, România, ca stat membru al Uniunii Europene, ar trebui să coreleze atât dispoziția constituțională (art. 41 alin. 1), cât și pe cea din Codul muncii (art. 3 alin. 1) cu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
art. 15 alin. 1). Așadar, România, ca stat membru al Uniunii Europene, ar trebui să coreleze atât dispoziția constituțională (art. 41 alin. 1), cât și pe cea din Codul muncii (art. 3 alin. 1) cu art. 15 alin. 1 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, potrivit căreia „orice persoană are dreptul la muncă și dreptul de a exercita o ocupație aleasă sau acceptată În mod liber”. Pentru caracterizarea unui eveniment ca forță majoră trebuie să fie Îndeplinite În mod cumulativ
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
dezvoltarea schimbului de informații și de experiență asupra problemelor comune sistemelor de formare a statelor membre. În Uniunea Europeană, Recomandarea 93/404/CEE precizează că orice lucrător trebuie să aibă acces la formarea profesională continuă, fără discriminare, În timpul vieții sale active. Carta Socială Europeană revizuită, la rândul, său prevede În art. 10, intitulat „Dreptul al Învățătură”, că părțile semnatare se angajează: 1. să asigure sau să favorizeze, În funcție de necesități, formarea tehnică și profesională a tuturor persoanelor, inclusiv a celor handicapate, În consultare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
coloană de informare; pancarte și bannere; afișe; acordarea de premii; referințe din partea unor personalități cunoscute; recenzii; folosirea de publicații străine pentru a crea imagine propriului sistem; vizitarea orașului în care se găsește sediul central al sistemului; întreceri sportive; proiecții video; cartele telefonice; fundația sistemului; participarea la conferințe; brainstorming; sondajul direcționat (vezi Flaviu Călin Rus, PR și publicitate, 2004). Alături de metode și instrumente, o serie de autori propun mai multe tipuri de tactici și tehnici (care uneori se suprapun metodelor și instrumentelor
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
încercările de recuperare prin procedura medierii nu au dat roade. Dacă propietarul debitor a devenit insolvabil și nu are nici o altă posibilitate de achitare a debitului, instanța de judecată poate dispune motivat vânzarea apartamentului prin licitație publică care, potrivit dispozițiilor Cartei a V a Despre executarea silită, presupune o serie de activități prealabile în vederea evacuării și licitării imobilului. Unul dintre conflictele grave din cadrul unei asociații de proprietari este abuzul de folosință a apartamentelor închiriate unor persoane ce devin locatarii acestora. În
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
o creație artificială care îi protejează pe proprietari și manageri, în vreme ce perpetuează privilegiile corporațiilor și existența lor. Artificiale sau nu, corporațiile au acum mai multe drepturi potrivit legii decât oamenii, drepturi pe care guvernul le-a protejat cu forța armelor. Carta corporatistă reprezintă acordarea de către stat a unui privilegiu pentru un grup de investitori în vederea servirii unui scop public. Istoria sa începe în secolul al XIV-lea. [...] Mai bine spus, carta corporatistă reprezenta o favoare din partea Coroanei (britanice), care limita răspunderea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
scop public. Istoria sa începe în secolul al XIV-lea. [...] Mai bine spus, carta corporatistă reprezenta o favoare din partea Coroanei (britanice), care limita răspunderea legală a unui investitor la cuantumul investiției sale, constituind în sine un drept neacordat cetățenilor individuali. [...] Carta corporatistă este o invenție socială, creată pentru a acumula resurse financiare private în scopul servirii interesului public. Permite de asemenea unuia sau mai multor indivizi să manipuleze resurse economice și politice masive în spatele unor programe private foarte clar definite și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
au fost angajate de mai bine de 150 de ani într-un proces de restructurare a regulilor și instituțiilor de guvernare pentru ca acestea să convină intereselor lor. [...] America s-a născut dintr-o revoluție împotriva puterii abuzive a monarhiștilor britanici. Carta corporatistă a fost un instrument instituțional al acelor abuzuri. Corporațiile statuate erau utilizate de Anglia pentru a menține controlul asupra economiilor coloniale. Pe lângă asemenea corporații binecunoscute, ca de exemplu, Compania Indiilor de Est și Compania Golfului Hudson, multe colonii americane
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
industriilor considerate cruciale pentru interesele statului englez;” Secolul al XIX-lea a început ca o epocă de lupte juridice, active și deschise, între corporații și societatea civilă, în ce privește dreptul oamenilor, reprezentați de guvernele statelor lor, de a anula sau amenda cartele corporatiste. Acțiunile întreprinse de legislatorii statelor pentru a modifica, revoca sau, pur și simplu, a nu mai reînnoi cartele corporatiste erau destul de obișnuite în prima parte a secolului. [...] Războiul civil american (1861-1865) a reprezentat un moment crucial pentru drepturile corporațiilor
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
active și deschise, între corporații și societatea civilă, în ce privește dreptul oamenilor, reprezentați de guvernele statelor lor, de a anula sau amenda cartele corporatiste. Acțiunile întreprinse de legislatorii statelor pentru a modifica, revoca sau, pur și simplu, a nu mai reînnoi cartele corporatiste erau destul de obișnuite în prima parte a secolului. [...] Războiul civil american (1861-1865) a reprezentat un moment crucial pentru drepturile corporațiilor. Revolte violente împotriva recrutărilor zguduiau orașele și lăsau sistemul politic în derută. Cu profiturile uriașe care le intrau în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în domeniile tarifare, bancare, sindicale, ale căilor ferate și ale terenurilor publice, care să-i îmbogățească în continuare.” Iar, „grupurile cetățenești hotărâte să păstreze un control asupra corporațiilor au continuat să se lupte cu abuzurile corporatiste la nivelul statelor, iar cartele corporatiste au fost revocate atât de către tribunale, cât și de legislaturile statale;” Totuși, treptat, corporațiile au dobândit suficient control asupra organismelor legislative ale statelor cheie, pentru a rescrie în principiu legile care stipulau propria lor creație. Legislatorii din New Jersey
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
care stipulau propria lor creație. Legislatorii din New Jersey și Delaware au trecut în fruntea acțiunilor de slăbire a drepturilor cetățenilor de interveni în afacerile corporațiilor. Ei au limitat răspunderea juridică a proprietarilor și managerilor de corporații și au emis carte perpetue. Curând, corporațiile aveau dreptul să funcționeze în orice mod care nu era interzis efectiv de lege. Astfel, corporațiile au cerut în cele din urmă drepturile depline de care se bucurau cetățenii individuali, în vreme ce erau exceptate de la multe din drepturile
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în cele ale corporațiilor multinaționale, iar interesele acestor corporații se îndepărtează tot mai mult de interesele umane;” În spatele imaginii publice confecționate cu grijă și a multora dintre oamenii morali și integri pe care-i poate angaja, corpul unei corporații este carta sa, un document juridic, iar banii, sângele său. În esență este o entitate străină, care are un singur țel: să producă bani, să se hrănească și să se înmulțească. Indivizii pot fi înlocuiți. Ea nu este fidelă decât unei singure
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
anume e lectura unui text dacă nu înregistrarea anumitor recurențe tematice, a repetării unor forme și semnificații? Lectura electronică îmi furnizează o listă a frecvențelor; e suficient s-o parcurg pentru a-mi face o idee despre problemele oferite de carte studiului meu critic. Desigur, frecvențele cele mai înalte sunt înregistrate de serii de articole, pronume, particule, dar nu mă opresc asupra lor. Mă fixez imediat asupra cuvintelor celor mai bogate în semnificații, care-mi pot da o imagine destul de precisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
sau a două triunghiuri dispuse cruciș: pe galoșii produși de fabrica «Triunghiul» din Riga, În monogramele stilizate ale Împărătesei, În crucea Legiunii de onoare“. Domnul Duchelle, instruit În tradiția Iluminismului, Îi va urmări pledoaria cu neîncredere, solicitându‑i dovezi pozitive: Carta Împărăției lui Antichrist era, fără Îndoială, o mistificare, asemeni celor lui Eduard Drimon sau Leo Teksil, care la vremea lor derutaseră Întreaga lume catolică. În timp ce neîncrezătorul discipol al pozitiviștilor Își exprima Îndoiala, părintele Serghei se va scula brusc și va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lumină măsurată, de la modul de lucru spot meter, în care unghiul are mai puțin de 5°, până la cel evaluative meter, în care exponometrul calculează expunerea prin medierea mai multor puncte. O altă posibilitate de măsurare a luminii indirecte este folosirea cartei gri 18%, care reprezintă o medie acceptabilă a griurilor ce se pot găsi într-o imagine cu contraste mari (spre exemplu, fotografierea unui desen în peniță făcut pe o foaie albă, unde, dacă am folosi direct exponometrul, am obține o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
exponometrul, am obține o supraexpunere de două trepte, datorată luminii reflectate de hârtie). Carta gri 18% se așază în planul subiectului de fotografiat și apoi se măsoară lumina reflectată (figura 3.3). O altă soluție de compromis ar fi înlocuirea cartei cu palma, având în vedere că acestea două nu diferă prea mult. Corecții ale expunerii În situația în care nu putem folosi o măsurare cu exponometrul în modul de lucru spot și nici nu avem o cartă gri 18%, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]