255 matches
-
scrisului lui Ion Vianu ies în evidență din însăși dispunerea paragrafelor. În primul rând, avem de-a face cu o viziune a omenescului întemeiată pe ideea de putere. Și, mai mult decât atât, pe ideea de diversitate a puterii. Aceea casantă, care ne e tuturor familiară, e numai una din formele de manifestare. Ion Vianu nu are rețineri în a etala și celelalte forme. Măcar în treacăt. Literatura însăși (autorul n-o spune direct, dar o putem înțelege) constituie, de la un
Schiță de portret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5164_a_6489]
-
cu sine în pledoaria-i prorealistă, cu o amprentă a naturalismului, acesta și-a singularizat anacronismele și prin atitudinea față de critică. Cu reflexul demiurgic-demonic ce, după cum am văzut, și-l arogă, are aerul a nu accepta decît autocritica ce intervine casant în procesul elaborării "operei", neted numită așa, la antipodul, bunăoară, al recuzărilor umilității lui Arghezi, care, de altminteri, n-a șovăit a-l executa: Nu sunt deloc indulgent față de opera mea. Nu mă sfiesc niciodată a tăia în carne vie
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
adevăr, și poate că un naiv ar putea considera aceste trimiteri kitsch din imaginarul medical o formă incipientă de poezie. Numai că Dan Sociu e departe de a fi un naiv. E mai degrabă un sentimental lucid. De o luciditate casantă. Interesul acestor asocieri vine din puterea coincidenței, din pura întâmplare că niște sunete imprecise (și naturale) pot fi asociate cu alte sunete imprecise (și la fel de naturale). Ce rezultă, din punctul lui de vedere, nu e nici măcar o sinestezie. E un
Naivii și sentimentalul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4264_a_5589]
-
în conversațiile mondene, fraze atât de fine încât îți spui că, de fapt, nu-i aparțin ei ci limbii franceze, așa cum degeaba ai încerca să găsești un anumit ton al ironiei seci dacă nu ești englez, sau un anumit umor casant dacă nu ești detectiv privat american. Ce-i determină pe oameni să se lase atrași într-un dialog dificil se întreabă Andrei Cornea, pornind de la cei ce se angajau în discuții cu Socrate. În legătură cu aceștia, primul impuls este să răspunzi
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6229_a_7554]
-
uscat, în temeiul faptului că viața lucidă și responsabilă a omului are îndatoriri imprescriptibile față de sine însăși. Ci moartea ne va dezrobi mîine, scria Georges Bernanos, citat de Ierunca, iară adevărul ne poate dezlega încă de azi". Adevărul a cărui casantă afirmare este deja o formă a justiției. Asumându-și dificila misiune a rostirii adevărului justițiar, autorul volumului Românește, alături de Monica Lovinescu, cu care și-a împletit destinul, n-a beneficiat - așa cum insinuează unii - de "privilegiul" exilului, căci, în pofida acestui "adăpost
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
nesatisfăcătoare pentru atât de severul ei autor) va avea 470 de pagini ! Nimic fad în felul de a fi al lui Papahagi: predispoziția ludică îi prilejuiește o serie de momente de grație. Nu e vorba numai despre bijuteriile de „diplomație” casantă: „am dormit pe un câmp plin de hippy, unde între altele am scos dintr-un râu, unde căzuse, pe un amic de-al meu, canadian și beat” (p. 63) sau, mai încolo, „de cum am picat la Academie, am avut (împreună cu
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
o judecată proprie. Ce este tipic la jurnalismul de tip CTP este dorința de a obține o priză directă, un contact direct cu cel care primește mesajul. De aceea e crud, de aceea e judgmental, de aceea e atât de casant: pentru ca vămile raționale să cadă și contactul lui cu receptorul să fie direct. E o fraudă aici. Acest tip de jurnalism este cel care domină în presa românească". Vezi și: “Patapievici face un fals premeditat cu ticăloșie”. Cum demontează CT
Tolontan îl contrazice pe Patapievici când vine vorba de CT Popescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64643_a_65968]
-
clișeelor, persoana eseistului dispare în spatele paravanului lexical. Lipsește o cît de mică manieră în legarea cuvintelor, autorul lăsîndu-se posedat de ifosul înfiorător al snobismului de aparat. Doar tema e clară și indicată de la început. În schimb, timbrul e metalic și casant, respingînd prin secimea sterilă a abstracțiunilor livide. Nu e nimc de gustat sau de intuit aici, doar o pletoră verbală care inspiră consternarea. Pofta de a citi ți se taie după cîteva paragrafe, sațietatea fiindu-ți întărită de lectura prin
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
viziune, occidentală de asemenea, asupra a ceea ce era sau trebuia să fie atmosfera universitară. Fenomenul era similar și în universitățile din provincie, precum cele din Iași sau Cluj. Dacă nou-veniții "asigurau" latura ideologică, dovedită a fi, în timp, o pojghiță casantă, cei rămași asigurau pregătirea de fond. Sub înrâurirea benefică a ultimei generații de universitari cu studii în Occident, s-a format o nouă generație de specialiști: Alexandru Niculescu, Florica Dimitrescu-Niculescu, Mioara Avram, Gheorghe Mihăilă, Valeria Guțu-Romalo, Matilda Caragiu-Marioțeanu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga
Unde ni sunt profesorii... by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8347_a_9672]
-
Reveniseră în facultate Mihai Pop, personalitate de formație europeană, Al. Piru, ucenicul lui G. Călinescu, ori se formaseră alții mai tineri precum Dan Grigorescu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu sau Mircea Martin. în același timp, pojghița ideologică dovedindu-se, cum spuneam, casantă, "dezghețul" de după 1965 avea să-i recupereze pe Dumitru Micu, Paul Cornea ori Ov. S. Crohmălniceanu. Așa se explică de ce, până spre sfârșitul "epocii de aur", la facultățile cu profil pedagogic declarat sau doar implicat se făcea carte, cum se
Unde ni sunt profesorii... by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8347_a_9672]
-
de vocație feminină - dincolo de relații sentimentale. De obicei e un simplu popas între două aventuri, o forță neîntrebuințată momentan în preocupări mai esențiale". Ce-ar fi spus doamnele din preajmă-i, dacă ar fi dat de frază! De reținut, dincolo de casantul diagnostic, altul, aparținînd, de data asta, Elenei Zaharia-Filipaș, în recentul său studiu de literatură feminină: "Se întîlnesc și se confruntă, în teoria despre feminitate a mentorului de la Sburătorul, două tipuri de constructe mentale, emanînd din nivele diferite ale gîndirii sale
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]
-
nu poți cumpăra decât pe bon o sticlă de votcă, atunci când se bagă; e atât de frumos cu tufele lui de trandafiri care parcă înfloresc numai rămurele uscate și spini, scaieți imuni la devenirea întru anotimpuri, adică mereu galbeni și casanți, bănci de fier pe care nu te poți așeza decât ca un fachir, leagăne, tot din fier, pentru copiii surzi ca să nu le audă scrâșnetul sinistru și pentru copiii care visează să ajungă în Afganistan unde pericolele sunt mult mai
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
Tanka, de altfel învață japoneza la școală și nu ratează nici o manga) completat de "Journal du mouvement du monde" (în 7 capitole). Ambele eroine ale romanului regardent les riches: Paloma din interior, cu ingeniozitate sarcastică, Renée, din exterior, cu ironie casantă. Un roman ce pare a fi construit în concordanță cu regula celor trei unități postulată de clasicism: de loc (evenimentele se desfășoară în imobilul din 7, rue de Grenelle), de acțiune (raporturile cu ceilalți) și de timp, față de care autoarea
Fals tratat de eleganță by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/8250_a_9575]
-
mi-a atras atenția prin franchețea lipsită de orice menajamente. A fost întrebat dacă filmul său nu prezintă cumva o imagine idilică a vieții la țară din perioada comunistă. Regizorul a dat un răspuns pe cât de sec, pe atât de casant: „Așa au crezut toți proștii!” Există întotdeauna pentru marile opere riscul de a fi citite exact pe dos decât modul în care au fost concepute. Ceea ce poate spori confuzia în cazul filmului lui Menzel vine dinspre comedie, și mai ales
Viața la țară cu Jirí Menzel by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3517_a_4842]
-
practicată de Ilarie Voronca (7), a fi acidulat alături de Nichita Stănescu (Poem, Autoportret), a realiza un umor așa zicînd la pătrat, pe spezele umorului lui Emil Brumaru (Numărătoare pentru babalîci obsedați de puștoaice, Numărătoare pentru puștoaice și babalîci), să devină casant în raport cu Nina Cassian (Metempsihoză). Reproducem în continuare texte referitoare la Emil Brumaru: „Baudelaire mi-a spus: să te lipești de Maia/ Nu ajunge s-ai cultură, ci chiar cultura Maya! (Un distih cu iz etern pentru Maia Morgenstern). „Fumează Maia
Un parodist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3457_a_4782]
-
p. 200). Aceiași actori sunt, în continuare, protagoniștii unei scene altminteri nu lipsite de farmec. Opresc mașina în drum și încep să arunce cu pietre într-o sperietoare de ciori. Cum el nu nimerește cu nici un chip, ironia ei cade casant: „N-ai o treabă !” (p. 209). Un fel de „n-ai nici o treabă” telegrafic și, în definitiv, neuzual. Nici sintaxa și topica nu sunt menajate. „Am o mulțime de amintiri de care un Alzheimer cinstit m-aș bucura să mă
Stângăcii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3370_a_4695]
-
schimbat), ceva rămâne intact. Nu-i greu de bănuit ce anume. Lirismul elementar. O bună intuiție în privința aceasta avea Raluca Dună atunci când insista (în numărul trecut al revistei) asupra continuității valorice. Metoda lui Marius Ianuș, întemeiată pe o franchețe adeseori casantă, nu admite, de fapt, scăderi semnificative. Odată familiarizat cu poezia lui, cititorul n-are altceva de făcut decât să-i recunoască forța. (Dincolo de simpatii sau idiosincrazii.) Forță substanțială, care vine de undeva din interior. Căci un lucru e sigur. Ianuș
Lirism elementar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5211_a_6536]
-
cupola translucidă și tremurătoare sub care acestea se adăpostesc pline de sfială. Coborît astfel din Materie, așa cum bizarul personaj al lui Urmuz cobora tacticos din maimuță, și înfruptîndu-se visător din deliciile dumnezeiești ale Substanței, Poetul suportă revelația magmei, a lumii casante și onctuoase în același timp, a luminii întrupate în corpuscul și undă (tertium datur est!), a orgasmului retinian și a urletului contiguu, adică revelația Culorii, a tonului, a pigmentului. Și atunci, ca într-un profund ceremonial mistico-alchimic, esența se mișcă
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
țevăriile de fier ale frigului/ putrezesc/ lent/ lent/ picuri de humă sînge disperate-avalanșe de raze/ în cușca zilnică mor lentilele aparatului de fotografiat/ chinul tău se dizolvă în ploaia somnolentă/ se scurge în canale mîzgoase" (Lostrița). Celebrînd în răspăr "formele casante în dimineața derizorie", Ion Vădan încearcă a se sustrage tiraniei acestora. Reacția sa instinctiv-defensivă este cea a relativizării lor prin aglutinări deformante, prin amestecuri confuze, într-un mediu al unei decompoziții ce precede dematerializarea. Astfel el urmărește priveliștea lor "topindu
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
de viață proiectată a CEN Paks era de 30 de ani, dar va fi extinsă cu încă 20 de ani. Componenta principală a CEN, vasul presurizat al reactorului, nu va fi schimbat, deși sub acțiunea fluxului de neutroni, oțelul devine casant în caz de răcire de urgență. Nu mai există în UE un astfel de proiect, care să permită funcționarea până în 2037 a unor reactoare proiectate în 1970. RMP, este un proiect nou, conform cu standardele actuale din industrie și de protecție
Comparație între riscurile unui accident la Centrala Nucleară din Paks și la mina de la Roșia Montană by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/50294_a_51619]
-
la abstragere și organizare, un artifex realizat prin ambițioase decantări. Lupta sa cu materia rămîne indecisă în fondul său vizionar, compensată fiind de acuratețea scriiturii cristalizate. Prin armonia sa scriptică, prin severitatea ordonării geometrizante a verbului și prin lumina limpidă, casantă emanată de acesta, lirica lui Ilie Constantin se vădește mai apropiată totuși de creația unor Alexandru Philippide sau Ștefan Aug. Doinaș. Stilată și supravegheată în dezolarea sa, pe cît de ireversibilă pe atît de expresiv filtrată, această producție transformă execuția
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
anumită visceralitate. Aici e vorba de cea legată de autenticism, cum ne obișnuise încă de la volumele de poezii. Baștovoi propune o paletă comună de atitudini aforistice, în care aluviunile ontologice strâng, deseori impercetbil, reziduuri biografice și le transformă în interogații casante. Textul lui Baștovoi este umanizat, ca la unii optzeciști, iar autoironia favorizează jocuri secunde. Nu ești copil dacă nu ai încercat să prinzi vreodată o pasăre cu mâna, spune naratorul. Este o himeră frumoasă, semn că realitatea nu e descompusă
Literatura basarabeană. Tainele rațiunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4489_a_5814]
-
minciuna". Există moraliști cinici, dar acum avem a face cu unul prin care se rostește bunul simț elementar pus la încercare, candoarea contrariată. În felul d-sale prevenitor, politicos, preferînd a-și filigrana dezaprobările decît a le da un aspect casant, Tudorel Urian e un critic ferm, în care se poate avea încredere. Moderația, aerul calm, de "cumsecădenie" nu-i suprimă opiniile nefavorabile, ci, dimpotrivă, le coroborează. Nina Cassian, nimfa realist socialistă căreia i se atribuie fabulosul ( donjuanescul!) număr de o
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
ar putea fi descifrată anatomic decât de un chimist, dar obiectele de artă produse în atelierele artistului nostru stratifică pas cu pas idei care capătă formă plastică și rezumă, ele însele, anatomia unor concepte ce se întâlnesc fericit în structura casantă a materiei. Criticul de artă Alexandru Guță conchide cu exactitate că toate temele adoptate de artist se supun cerințelor a ceea ce numim, începând de la arta antică, legea cadrului. Același critic de artă nu scapă observația că, la fel ca și
Cu Rembrandt într-un atelier de sticlărie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5814_a_7139]
-
Avem, ce-i drept, un teribil orgoliu al suferinței. Ce n-am înțeles eu este dispariția bruscă, odată cu decembrie ’89, a puzderiei de persoane cu care ne vedeam, sporadic ori sistematic în ultimii ani de ceaușism, de la Mircea Zaciu (mereu casant, vivace și la patru ace), Augustin Buzura (Doamne, ce căni de cafea putea să consume către miezul nopții!) și B. Elvin, la Val Condurache, Ștefan Borbely (care-a venit odată la noi cu poetul Marko Bela), Ioan Holban, Bedros Horasangian
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]