654 matches
-
luase un aer gânditor. Trase cu ochiul la femeie, care, aparent fără să le dea atenție, se așezase pe un scăunel, lângă foc, și începuse să coasă, cu un ac mare și cu fâșii subțiri de piele, niște piei de castor, pe urmă încuviință, vorbind ca pentru sine: — După ce ți s-a născut ultimul fiu, nevasta ta nu mai e ca la început, dar, fără îndoială, încă e o femeie frumoasă. Audbert ridică din umeri și privi drept în ochii migdalați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
vlăguite de fâlfâit zadarnic. Îi povesti despre vulpi ce-și lăsau piciorul însângerat în capcană, ca o ofrandă adusă libertății. Despre biberi, vânați în Siberia pentru testiculele lor din care vracii extrăgeau "castoreum" un remediu împotriva holerei și a epilepsiei. Castorii hăituiți își smulgeau cu dinții testiculele așa cum elefanții își frângeau de stânci colții de fildeș lăsându-le pradă vânătorilor. O făceau din instinct de autoconservare sau, mai degrabă, pentru a evita privirea și gesturile violente ale celui înarmat; tot așa cum
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
să vi se alăture celelalte legiuni din Illiria. Acum însă, în ciuda înfrângerii lui Caecina... pe când Caecina se retrăgea spre Cremona, soldații noștri au început să dezerteze. Am aflat că, în ciuda victoriei othonienilor într-o localitate unde se afla templul lui Castor și al lui Pollux... în ciuda victoriei... — Hai, spune, ce s-a întâmplat? întrebă Antonius bătând cu pumnul în masă. Vorbește! — Unii dintre soldații noștri s-au alăturat trupelor vitelliene. Printre alții, s-a predat lui Caecina și Julius Briganticus, batavul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
terenurile de badminton de la capătul coridorului. Sportivii ăștia sclipitori, miștocari, țipau și înjurau și se bășeau în timp ce se dezbrăcau pentru duș. Nu le-am văzut fețele. Nu puteam să-mi ridic capul fără să dau de pămătuful cât blana de castor al unei subsuori sau de hieroglifele păroase care acopereau vreun spate. O dată, chiar, am deschis ochii ca să mă trezesc cu o sulă zdravănă, care mi se bălăngănea la doi centimetri de nas, ca într-o secvență de film porno. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
vreunul care știa nemțește din familie, sau care venise de la Evanghelică, și-l punea să traducă bucata. Noi scriam traducerea pe maculator și trebuia să scoatem cuvinte acasă. Ieșeai la lecție cu caietul de cuvinte, pe care însă îl prezentai castorului, nu profesorului, cum ar fi trebuit. Fischer se plictisea să te-asculte cuvinte; această muncă didactică o îndeplinea șeful clasei. Datorită acestui fapt, fiecare elev știa bine cam 20―30 de cuvinte nemțești, pe care le scria pe-o foaie
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
consumată. Pagină separată Când se întoarce la Oxford, totul s-a schimbat - sau este la fel; de fapt, e cam greu de spus. Rudolf Valentino mai rulează încă la cinematograful de pe strada George, dar în alt film. Moda blănii de castor a trecut și bărbații cu barbă pot merge pe stradă liniștiți, fără a se teme că vor fi ridicoli. Cineva a instituit moda parașutismului. Un publicist întreprinzător a angajat un autobuz care să meargă prin centrul orașului cu numele său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
am prins-o de talie. Nu mai privisem niciodată o femeie goală de la 30 de centimetri. E drept, verișoarele mele se jucaseră cu vlăjganul meu, dar asta fusese de mult, pe când el nu era decât un cocoșel. Într-adevăr, mângâiasem castorul soră-mii, dar și asta fusese de mult, pe când umezeala ei de melc fără cochilie mă păzise de năzbâtii mai mari. Acum însă eram în fața femeii! Femeia cristalină, dominatoare și fragilă, femeia cu care umblasem trei luni de mână și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Java, cu aripi de piele neagră și lucioasă ca dată cu cremă de ghete, susținute de oscioare pneumatice și cu gheare la umeri, bineînțeles marsupialele: cangurii tronconici, mai mici decât ai fi crezut, lupul cu pungă și alți australi excentrici. Castorul rânjit, gata să-ți facă triunghiul masonic în palmă dacă i-ai fi strâns laba, furnicarul fără Dali și porcul spinos, mai mult spinos decât porc, se strâmbau în vitrina din stânga, arătîndu-și cusăturile și suturile retușate artificial; în dreapta era neamul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
n-a făcut mofturi. ― Cei din casă au prins mișcarea? ― Nu cred. ― În regulă. Unde-i? ― Alături. Avea un palton lung, pe talie și purta ochelari cu rame subțiri de aur. Peste servieta diplomat, își așezase căciulița din blană de castor. Figura era inexpresivă și, în afară de aerul "străin", nimic altceva nu l-ar fi putut caracteriza. Cristescu se simți vag dezorientat, incapabil să-l califice, să-l situeze undeva, într-un cadru oarecare. După aparențe, Van der Hoph putea fi orice
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și rugători. Purta, legată larg, o cravată papion și un paltonul cu guler din vulpe argintie așezat peste umeri. Pe dedesubt avea un costum muștar cu o vestă asortată de culoarea smaraldului. În poală ținea o căciulă din blană de castor, peste care stăteau împăturate mănușile din piele de căprioară. Avea părul adunat în bucle strânse în jurul gulerului și părea prospăt bărbierit, ceea ce îl făcu pe Porfiri să suspecteză că obrajii săi nu cunoscuseră încă lama briciului. Mai mult, ghici în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
asta, mi-am amintit cum strângeau mamele mele tot din grădinile lor atunci când plecau să trăiască în alt loc. M-am aventurat în piață de una singură și am schimbat majoritatea fleacurilor mele pe ulei de măsline și ulei de castor, pe ulei de ienupăr și pe diverse boabe, pentru că auzisem că în vale nu erau prea mulți pomi. Am scotocit prăvăliile după cel mai bun cuțit și, cu o zi înainte de plecare, Meryt și cu mine ne-am dus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
urmă, după ce am Învățat să merg - În bucătărie - am fost trimis În stradă ca să inspectez realitatea mai Îndeaproape. Una dintre primele impresii puternice a fost imprimată de uriașii stâlpi electrici sau de telegraf care mărgineau trotuarul. Aveau culoarea blănii de castor, erau netezi și putrezi. Pe grinzile transversale sau pe multiplele lor brațe purtau o droaie de sârme sau cabluri, Într‑o nesfârșită Încâlcitură de relee care se lăsau În jos și se Înălțau, iar cădeau, iar se Înălțau. Pe portativele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
a rostit acea frază celebră: „Unde pot merge să vizitez Natura neprihănită?“ Și-a devansat epoca și a prezis distrugerea marilor păduri și a resurselor naturale din America de Nord. A desenat toate păsările din Statele Unite și a protestat împotriva masacrării bizonilor, castorilor și a animalelor libere de pe pășuni - mângâie cu tandrețe mâna soției sale. Paula pretinde că semăn cu el, pentru că, aidoma lui, zbier și dau din picioare în apărarea unei cauze pierdute. — Și Paula e naturalistă, interveni părintele Carlos. O autoritate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
tot felul de clime și recolte bune. Când vara pârjolește pășunile, refugiul lui e în aerul curat, la poalele munților, cu râuri cristaline și iarbă nouă. Iar toamna, când caii sunt grași, putem coborî în vale să vânăm bizoni și castori. Iarna, găsim ocrotire în pădurile adânci sau pe valea Râului Vântului, unde este multă iarbă. Țara tribului crow este exact în locul potrivit. Nu e altă țară cum e țara tribului crow.“ — E frumos. — Cel mai frumos lucru pe care vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
să fi dus la un alt rezultat. Era de mirare că blondele nu-și vopseau părul negru, nici măcar roșu. Dansatoarea lui Jesper, cel mai bun prieten al lui Thomas, avea părul roșu; Thomas credea că asta fusese cauza Îndobitocirii lui Castor - Thomas era Pollux, așa erau numiți de către o parte din cunoscuți cei doi. Din Dioscur, Castor ajunsese cățel, doar zgardă nu-i pusese Messalina lui, pentru că acesta era numele de scenă al stăpînei. Din semizeu, sclav! Dar Jesper doar atunci
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
negru, nici măcar roșu. Dansatoarea lui Jesper, cel mai bun prieten al lui Thomas, avea părul roșu; Thomas credea că asta fusese cauza Îndobitocirii lui Castor - Thomas era Pollux, așa erau numiți de către o parte din cunoscuți cei doi. Din Dioscur, Castor ajunsese cățel, doar zgardă nu-i pusese Messalina lui, pentru că acesta era numele de scenă al stăpînei. Din semizeu, sclav! Dar Jesper doar atunci fusese fericit sau cel puțin așa părea; se angajase apoi În Legiunea Străină pentru a muri
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
o omoare. Filozofia lui neagră, născută imediat după ruptura cu dansatoarea, sufoca tot ceea ce mai rămăsese din legătura dintre cei doi bărbați, aproape nepămînteană, așa putea fi numită, marile amiciții fiind tot mai rare. Cum Își pierdeau, Doamne, unii mințile! Castor avea să se Întoarcă vin decat. Dar, se temea Thomas, acesta s-ar fi putut să o reîntîlnească pe pacostea lui ori să dea peste alta la fel și să o pățească iar. Thomas nu știuse niciodată ce Înseamnă iubirea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
de unde atîta onoare cînd noi nici rușine nu am avut destulă? S-ar putea, În războaiele tale, să Îmi omori un fiu, Jesper, sau o fiică, În unele războaie mor mai mulți copii decît soldați; eram ca Dioscurii, cîndva: tu, Castor, eu nu mai știu dacă sînt Pollux, de la sosuri ni se trag mai toate, ne-au omorît, Jesper, trăim doar În aparență, carcasele noastre pline pe dinăuntru cu sos ne poartă doar numele, nici sînge nu mai avem, Jesper, după ce
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
trebui, mai Întîi, să ne acuze cineva, și cine mai are dreptul să ne arate cu degetul, Jesper, sîntem ca adultera din evanghelii, cine să ne judece pe noi? Mai există cineva fără vină? Nu ne va atinge nici o piatră, Castor, sîntem Dioscurii, Încă mai avem ceva Îndrăzneală, avem motocicletele, tu ai și o mitralieră, ești soldat, Încearcă să scapi de ea, sîntem Încă tineri, sîngele Încă se ridică În mădular, Încă se mai fabrică votcă, o noapte alergăm pe motoare
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Jesper, știi și tu, Berger, or mai fi, dar nu Îi știm noi, poate preoții, dar unii au ademenit copiii În paturile lor, de ce aș fi eu mai vinovat, noi? Thomas Îl aducea cîndva și pe Jesper la anticar. Dar Castor se cam plictisea, prea se credeau deștepți cei de acolo; el era pentru fapte; bune, rele - fapte; viață. Vorbe, prea multe vorbe. Nu prea avea dreptate, faptele dacă nu erau redate prin vorbe aproape că nu existau, puteau fi chiar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nemăritate, care, poate prea pretențioase, nu aflaseră Încă bărbatul dorit. Nu mai era Thomas chiar un Romeo, dar nici ele nu mai erau Juliete de mult; de la o vîrstă, exigențele scădeau. Dar Jesper? Frumoși fuseseră amîndoi! Nedespărțiți, Într-o vreme! Castor și Pollux În vremuri nepotrivite eroismului; pentru cine, pentru ce aveai să te mai lupți acum, Într-o lume lipsită de mari idealuri, dar mai plină ca oricînd de mizerie? Jeg, cum zicea Jesper, chiar dacă nu era cel mai Îndreptățit
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nu ținea mult; Jesper Își aducea iar aminte de cine știe ce mîrșăvie aflată din ziare ori de la televizor și atmosfera dinainte revenea, mai apăsătoare. Lui Jesper - dintr odată - nu-i mai era de-ajuns sticla lui cu bere. Cerea o ladă. Castor și Pollux În impas. Beau. Dacă Thomas s-ar fi Înrolat, În urmă cu ceva ani, Împreună cu Jesper, În Legiunea Străină, altfel ar fi stat acum totul. „Erai În siguranță aici, Thomas, acasă, În vreme ce eu stăteam În tranșee, În junglă
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
După cum putea fi doar un balast: cei doi judecau mai adînc, adică Întîrziau: nu mai luau hotărîri pripite, cum, dintr-un avînt nestăvilit, făceau cîndva; de multe ori, acum, prea Întorceau lucrurile pe toate fețele pînă decideau ceva. „Eram, cîndva, Castor și Pollux! Ții minte? Tineri, frumoși, uniți, Thomas! În stare să murim unul pentru altul! Eu am ales să mor pentru bani! Tu ai rămas să te purifici! Profesor de etică! Dacă mi-ai fi spus cîndva asta, aș fi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
În zorii acelei zile, dormeau pur și simplu, Jesper nu plănuia nimic, nu mai risca pentru nimeni, indiferent de răsplată, mai ales că pe lume totul era de pierdut, nimic de cîștigat, aflase În expedițiile sale, vroia doar liniște acum, Castor și Pollux erau morți de mult, nici o speranță dinspre Jesper, dinspre Papă nici atît, avea probleme cu o seamă de cardinali doritori de băieței, nu găsea vreme pentru nu știu ce păcătos mirean, mai ales că turma parcă Înnebunise de la o vreme
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
pentru tot, altfel acesta ar fi deschis o groapă În trotuar, care l-ar fi Înghițit Într-o clipă. Thomas mergea Întins spre Christiania. Vroia să bea. Acolo l-a Întîlnit pe Jesper. Nu se mai văzuseră de ceva vreme. Castor și Pollux În infern. S-au bucurat amîndoi; o noapte ca odinioară. CÎndva, Christiania nu le era destul, porneau, spre ziuă, să se omoare, fără să izbutească, prin discoteci ori tot felul de spelunci, ajungînd de acolo, de multe ori
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]