501 matches
-
a 10-a, varianta 999 coduri de boală) I. Criterii de includere: Pentru indicația prevăzută la pct. 1.a: – vârstă peste 18 ani; ... – ECOG 0-2; ECOG peste 2 în situații particulare în care beneficiul depășește riscul; ... – cancer de prostată rezistent la castrare care prezintă progresie după tratamentul anterior, care a inclus un agent hormonal nou; ... – stadiu metastatic; ... – mutație BRCA1/2 germinală și/sau somatică prezentă; ... – probe biologice care să permită administrarea medicamentului în condiții de siguranță, în opinia medicului curant. ... Pentru indicația prevăzută la
ORDIN nr. 1.386/292/2024 () [Corola-llms4eu/Law/280016]
-
biologice care să permită administrarea medicamentului în condiții de siguranță, în opinia medicului curant. ... Pentru indicația prevăzută la pct. 1.b: – vârstă peste 18 ani; ... – ECOG 0-1 și o speranță de viață de minimum 6 luni; ... – cancer de prostată rezistent la castrare care nu are indicație clinică pentru chimioterapie; este permisă utilizarea anterioară a chimioterapiei sau a unui agent hormonal nou (altul decât abiraterona) în alte situații clinice (de exemplu, nmCRPC sau mHSPC) cu condiția ca aceasta să fi fost întreruptă cu
ORDIN nr. 1.386/292/2024 () [Corola-llms4eu/Law/280016]
-
cu proces de masculinizare deficitar, testicule mici, ginecomastie,deficit intelectual de intensitate variabilă. Deficienţă funcţională uşoară, incapacitate adaptativă 20-49% Semne/Forme clinice: forme clinice cu tablou oligosimptomatic, compensat prin substituţie cu hormoni sexoizi, fără scăderea capacităţii de efort fizic, fără tulburări psihice, castrări chirurgicale, radice, medicamentoase Investigaţii :determinări hormonale normale/variaţii uşoare; Fără limitarea activităţilor : pot efectua activităţi profesionale organizate, zilnice, cu implicare în toate aspectele muncii, cu finalizarea acestora, independent şi în grup, corespunzătoare lucrului cu normă întreagă Fără restricţii de participare la
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
de prostată metastazat, sensibil la terapie hormonală (mHSPC, metastatic hormone sensitive prostate cancer), cu risc crescut, diagnosticat recent la bărbații adulți, în asociere cu o terapie de deprivare androgenică (ADT) ... 2. tratamentul adenocarcinomului de prostată în stadiu metastatic rezistent la castrare, la bărbați adulți cu simptomatologie absentă sau ușoară, după eșecul hormonoterapiei de prima linie (blocada androgenică completă, analog GnRH +/- antiandrogeni), la care chimioterapia nu este încă indicată din punct de vedere clinic. ... 3. tratamentul adenocarcinomului de prostată în stadiu metastatic
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
adulți cu simptomatologie absentă sau ușoară, după eșecul hormonoterapiei de prima linie (blocada androgenică completă, analog GnRH +/- antiandrogeni), la care chimioterapia nu este încă indicată din punct de vedere clinic. ... 3. tratamentul adenocarcinomului de prostată în stadiu metastatic rezistent la castrare, la bărbați adulți a căror boală a evoluat în timpul sau după administrarea unei terapii cu docetaxel. ... ... II. Criterii de includere în tratament – adenocarcinom al prostatei, confirmat histopatologic; ... – boala în stadiu metastatic - confirmat imagistic ... – Pentru indicația nr. 1 de mai
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
de energie care se produc în acțiunile pe care membrii societății le exersează unii asupra altora"274. Iar pedeapsa își are scopul tot în limitarea pierderilor de energie. Exagerarea rolului naturalului în unitatea umană are, între consecințele sale diverse, ideea "castrării ucigașilor" pentru a împiedica transmiterea ereditară a instinctului de ucigaș. În sistemul lui W. Ostwald, o asemenea idee este firească, întrucât ceea ce contează pentru om ca ființă socială este ameliorarea transformărilor de energie pe care le intermediază omul însuși. Orice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
periclitate. Doar și pentru aceste motive trebuie să ne silim să restaurăm cât se poate de repede aspectul estetic al feței. Datorită simbolismului esențial al acestor părți din trup, extracția unui dinte sau căderea părului sunt adesea echivalate inconștient cu castrarea sau emascularea. De aici, între pierderea unui singur molar și pierderea tuturor dinților există o întreagă gamă, nu numai de vătămări organice și funcționale, ci și de reacții psihice la aceste situații diferite. Pierderea dinților din față este trăită ca
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de a te bucura valorează cât un îndemn de a te folosi de el. Cu ce ar semăna un Dumnezeu care ar da bărbaților și femeilor o putere impunându-le să nu recurgă la ea, eventual cu stăruința perversă a castrării? Hedonismul presupune, atât cât este practic cu putință, supunere față de impulsul imprimat de Natură - celălalt nume al lui Dumnezeu. Sexualitatea derivă din formele luate de divinitate în lume. Când aceste relații duc la procreație, botezul nu-i trebuincios. în afară de faptul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cunoscut și necunoscut. Păstrarea numelui „Dumnezeu”, utilizarea lui în aceste scopuri nihiliste, plasează într-o perspectivă în care toate se echivalează pentru că nimic n-are valoare. Dumnezeul dintr-un loc nedeterminat - teist sau deist - care judecă, face viața imposibilă prin castrare, interdicție și lege, prezente pretutindeni; Dumnezeul de nicăieri, deci de peste tot - panteist - produce același tip de efect dar în virtutea altor așteptări: sub regimul său ontologic, în lipsa unor principii și legi în stare să determine regulile jocului pentru a edifica suportabilul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
filosofului. E conștient că, de regulă, căsătoria - la care consimte, desigur, dar în forme mai puțin obișnuite - duce la apariția copiilor și că timpul reflecției, atât de prețios pentru travaliul filosofic, este astfel spulberat. Frica de vaginul cu dinți, de castrare - pentru a vorbi în termeni freudieni... - îl bântuie pe acest pasionat de libertate. îi poate cineva demonstra că greșește? 43. Despre timpul petrecut cu femeile. în această privință, Montaigne gândește ca un epicurian convins: în Eseuri, el susține că n-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a conștiinței ficționale, metaforice, sursă imaginală ce ar constitui punctul de adâncime la care se articulează modelele cosmologice. „Un nou gnosticism” anunță Culianu În analiza sa fantasmologică neterminată din Iocari serio, care face din imaginarul modern o reducție imaginală, o castrare a posibilităților de figurare renascentiste. Preocupat de modul „cum ar trebui să arate subiectul cunoscător pentru ca magia să nu fie o superstiție?”2, Culianu imaginează o modalitate de presupunere ontologică prin care să se epuizeze toate posibilitățile configurative, Într-un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru că noua construcție teoretică este clădită pe negarea lumii, așa cum există ea de la creația primordială, o lume dominată de relații oedipiene. Negarea și reinventarea iubirii, a morții, a naturii, a relațiilor dintre oameni, depășirea ipostazei omului născut din complexul de castrare și din traumatismul natal - acestea sunt obiectivele. Hazardul obiectiv, visul și înlocuirea realului prin posibil sau contopirea lor reprezintă bazele noii construcții a lui L. Inventatorul iubirii, datat 24 octombrie 1942, introduce în literatura română un tip de îndrăzneală morală
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
cincisprezece ani în urmă, rupsese logodna lui Constantin al VI-lea, fiul ei, cu fiica lui Carol Rothruda [grecii, iubitori de matateze, îi ziceau Eruthro], emitentă a unor ordine - drastice în urma cărora niște complotiști au fost orbiți [bizantinii practicau și castrarea, iar unii inamici erau hirotonisiți preoți - și Irina a dat o astfel de poruncă - și eliminați astfel din viața civilă]), protectoare la nivel instituțional a adoratorilor imaginilor sacre. în anul 786, un sinod început la Constantinopol se pregătea să condamne
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care caută să pună În valoare persoana respectivă, transformând-o În unele situații În „personaj eroic” sunt și cazuri destul de multe În care romanul psiho-biografic urmărește să scoată În evidență tocmai evenimentele dureroase ale vieții, traumatismele, situațiile frustrante, carențele și castrările individuale, eșecurile persoanei. În aceste situații, Eul personal manifestă serioase forme de regresiune. Cea mai generală dintre acestea este cea de victimizare a persoanei. Ne aflăm În fața a două modele biografice: romanul apoteotic și romanul victimizant. Romanul apoteotic pune În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care refuză. De regulă, aceasta este o persoană frustrată, care prin refuzul ei de a oferi sau de a ajuta proiectează, de fapt, propriile sale frustrări și eșecuri asupra persoanei care-i solicită ajutorul. Furtul este un act imoral de castrare. A lua de la altul, a-l deposeda pentru a „avea tu ceea ce are el”, este pentru persoana care comite acest act o compensare a propriilor sale castrări anterioare, dar concomitent și un act prin care se substituie persoanei prejudiciate prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
eșecuri asupra persoanei care-i solicită ajutorul. Furtul este un act imoral de castrare. A lua de la altul, a-l deposeda pentru a „avea tu ceea ce are el”, este pentru persoana care comite acest act o compensare a propriilor sale castrări anterioare, dar concomitent și un act prin care se substituie persoanei prejudiciate prin frustrarea acesteia. În ambele situații, de „refuz” sau de „furt” suntem martorii unui grav conflict al eului, cauzat de anumite structuri sau „dispoziții morale” ale supraeului. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fapt semnificația unei complementarități a unuia față de celălalt. În locul atracției, care a dus la constituirea cuplului, apare respingerea, refuzul partenerului respectiv. Dacă atracția reprezintă completarea persoanei mele prin celălalt, respingerea are inițial semnificația unei frustrări, iar după separare, a unei castrări psihologice și morale a persoanei, care se consideră abandonată și expusă unor pericole datorate pierderii suportului psihologic și moral pe care-l avea În interiorul cuplului respectiv. Conflictele generează situații complexuale, pe care le trăiesc partenerii cuplului ca urmare a conflictelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a pulsiunilor agresive ale individului către un obiect, o persoană, un grup de indivizi etc. Ne vom referi În special la prejudiciul adus unei persoane. Prin prejudiciu, cel care acționează comite un act de frustrare a altui individ, sau de castrare, Întrucât prejudiciul reprezintă fie o atingere a persoanei respective, fie deposedarea ei de ceva care Îi aparține, sau se referă la natura sa. La baza acestor pulsiuni agresive stă adversitatea sau ura agresorului față de victima sa Orice prejudiciu, din punct
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morală pentru victimă. Ea va suferi tulburări psihomorale de diferite grade și aspecte, atât În funcție de prejudiciu, cât și În funcție de natura sa psihomorală. Prima impresie pe care o va avea victima este aceea de frustrare și, ulterior, prin pierderea produsă, de castrare. Frustrarea este, În primul rând, de natură psihologică, dar poate fi și morală, sau și una și alta, În același timp. Același lucru se poate spune și despre situația castratoare pe care victima o resimte. Frustrarea victimei va fi condiția
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de sănătate mintală, generând în același timp noi „structuri sociale”. Masa populațională se va segrega în funcție de interese, accesul la valorile materiale, capacitatea competițională, nivelul de incompetență. La baza acestor „criterii de diferențiere” stau „factorii psihosociali” reprezentați de frustrare, marginalizare și castrare, care „motivează” interesele, nevoile și competiția acestor categorii de indivizi, constituite în următoarele forme de grupuri: a) grupuri decizionale, care conduc societatea, gestionează puterea și aplică legile, exercitând în felul acesta un „control” asupra instituțiilor și cetățenilor; b) grupurile de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de reproducere. Făcând o sinteză a datelor din literatura primelor două decenii ale secolului XX, M. Potet analizează „mijloacele de a împiedica procrearea de către indivizii predispuși la nebunie”. În scopul realizării acestei „eugenii totale”, M. Potet indică mai multe mijloace: castrarea sau sterilizarea; segregarea; sfaturile și propaganda. Castrarea constă în ablația chirurgicală a glandelor sexuale sau iradierea acestora, în scopul suprimării funcției reproductive. Legea eugeniei prevedea următoarele categorii de indivizi care să fie supuși acestui tratament (Ph. Ehrenström): indivizii cu diagnostic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din literatura primelor două decenii ale secolului XX, M. Potet analizează „mijloacele de a împiedica procrearea de către indivizii predispuși la nebunie”. În scopul realizării acestei „eugenii totale”, M. Potet indică mai multe mijloace: castrarea sau sterilizarea; segregarea; sfaturile și propaganda. Castrarea constă în ablația chirurgicală a glandelor sexuale sau iradierea acestora, în scopul suprimării funcției reproductive. Legea eugeniei prevedea următoarele categorii de indivizi care să fie supuși acestui tratament (Ph. Ehrenström): indivizii cu diagnostic de schizofrenie; indivizii cu PMD; bolnavii epileptici
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a idioților”. Legea nu a fost admisă, întrucât marea majoritate a deputaților elvețieni au protestat cu energie împotriva acestei „monstruozități morale”. Singura țară unde eugenia a fost legiferată în 1924 a fost SUA, unde ea a și fost practicată prin castrarea bolnavilor psihic. R. Mourgue afirmă că în Europa, la acea dată, acest proiect nu putea fi admis. Ideea avea însă la bază măsurile de protecție socială, realizate printr-un act de „selecție umană” (Ch. Richet, M. Potet). Ch. Richet susținea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
împiedica perfecționarea speciei, pe toți marii anormali fizic sau psihic”. Se poate remarca aici fundamentul teoriei darwinismului social, impus igienei mintale. Segregarea este a doua formă de eugenie preconizată. Ea are un caracter negativ. Pollock H.M. susține că acțiunea de castrare a bolnavilor psihic poate stârni proteste publice și din acest motiv apelează la segregarea lor socială, împiedicându-i să se căsătorească pentru a nu putea avea urmași purtători de tare psihice. A treia formă de măsuri eugenetice despre care vorbește
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
peste un milion la fiecare oră, iar numărul animalelor acvatice omorâte pentru hrană este mult mai mare. Aceste animale suferă din cauza înghesuielii stresante, a mediului steril ce le împiedică pornirile instinctuale, amputărilor fără anestezie (tăierea ciocului, a coarnelor, a cozii, castrare) și a altor proceduri dureroase (Dr. Bernard Rollin, Farm Animal Welfare).În mod obișnuit, tăierea implică teroare și de multe ori durere sfâșietoare (Gail Eisnitz, Slaughterhouse). Ilustrând cruzimea din industrie, animalele prea bolnave pentru a merge sunt mai degrabă târâte
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]