1,078 matches
-
carte. Dovezi incontestabile ale vechimii scrierii în această regiune avem din timpuri îndepărtate. Săpăturile arheologice făcute pe la anul 1900 de către Gr. Tocilescu, repetate ceva mai târziu de lingvistul și arheologul rucărean Dumitru (Tache) Băjan au dat la iveală cărămizi ale castrului roman de pe vechiul drum al limesului transalutanus, în punctul numit "Scărișoara", aflat în imediata apropiere a satului. Cărămizile descoperite poartă pe ele inscripția "Cohors II Flavia". Avem deci dovezi ale scrierii pe teritoriul satului nostru încă de acum 18 secole
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
În acest timp Pilat rămase îngândurat în jilțul său. Faptul că Hasim din Rekem ar fi putut fi amestecat în dispariția lui Baraba îl îngrijora pe procurator. Porunci lui Naulius ca prin mesajele purtate de porumbei, patrulele romane situate în castrele limitrofe dar și garnizoanelor mai îndepărtate din limesuri să cerceteze pe toți călătorii întâlniți în cale. Cei însemnați cu fierul roșu urmau a fi aduși de îndată la Ierusalim. Obsesia lui Pilat în legătură cu Baraba își reluă cursul. De aceea simțea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-11) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343730_a_345059]
-
de ape și aceasta se umplu până sus, de nu se mai cunoștea nimic. Căutară romanii femeile și copiii ca să-i ia robi în cetățile lor, dar nu găsiră pe nimeni și , cu puțina pradă din cetate, plecară înapoi spre castrul lor, ca să-și serbeze victoria. Tarnita așteptă apoi câtva timp, apoi, prin cuvinte magice, deschise o poartă și scoase afară pe cei din peșteră, zicându-le: - Mergeți și ridicați-vă case și trăiți pe aceste locuri,dar să nu uitați
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
la sud se dezvoltă însă pe o deschidere uneori până la 10 Km pentru că apoi să se continue cu o prelungire numită Seaca, ultimul cătun fiind cel al Gurii Văii, unde lărgimea plaiurilor capătă o mărime semnificativă. Existența termelor de la Bivolari, castrele române, drumul săpat în defileu încă din vremea românilor mărturisesc - dacă mai e nevoie - latinitatea noastră că de altfel și existența unui templu păgân aflat în curtea mănăstirii Cozia zidit de daci dar dărâmat în timpul lui Bibescu voda1(*. Că meleagurile
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
cuprinde așezări și vestigii istorice și culturale de mare preț, multe dintre acestea fiind unicate precum mânăstirile: Cozia, Hurezi, Govora, Bistrița, Dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota, Episcopia Râmnicului, Mănăstirea Frăsinei cu fascinantă ei istorie(Athosul Valcii). Acestora li se adaugă castrele și cetățile geto-dacice și daco-romane de la Buridava sau de pe Calea lui Traian, pe Valea Oltului, Castrul Român Arutela și Masa lui Traian. În rezervațiile naturale din munții Coziei și Munții Buila, Vanturarita și Căpățânii sunt ocrotite, ca monumente ale naturii
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
mânăstirile: Cozia, Hurezi, Govora, Bistrița, Dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota, Episcopia Râmnicului, Mănăstirea Frăsinei cu fascinantă ei istorie(Athosul Valcii). Acestora li se adaugă castrele și cetățile geto-dacice și daco-romane de la Buridava sau de pe Calea lui Traian, pe Valea Oltului, Castrul Român Arutela și Masa lui Traian. În rezervațiile naturale din munții Coziei și Munții Buila, Vanturarita și Căpățânii sunt ocrotite, ca monumente ale naturii, o serie de specii rare din floră și fauna României. O altă componentă de mare interes
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
foișoarele unde cântă odată fanfara militară, portul popular - splendida îndeletnicire a oamenilor, forma de transmitere a unui meșteșug aparte, chiar unic în zonă. Nu am uitat binenteles locurile pline de istorie, monumentele, mănăstirea Cozia, masa lui Traian, Schitul Ostrov, bisericile, castrul român de la Bivolari și drumul care străbate șerpuind un defileu sălbatic dar mai ales pitoresc, săpat în stâncă încă de pe vremea românilor. Un capitol special l-am consacrat minunatului loc care a fost insula paradisiacă Ostrov, formată de cele două
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
la un loc! Am surprins aici doar câteva dintre ele, celelalte fiind descrise în capitolul Litografii romă nesti - ”Monografii ilustrate ” - Cairo 2006. Mânăstirile și bisericile vechi sunt o prezență plăcută în capitolul dedicat monumentelor istorice alături de masă lui Traian și castrul de la Bivolari. Că și în Moldova turiștii dornici de autentic pot contemplă aici în județul Vâlcea încă pe locul lor schitul Ostrov, Bradu, Iezer, Păpușă, Troianu, mânăstirile Cozia, Cornetu, Turnu, Stânișoara, Horezu, Arnota, Bistrița, Surpatele, Dintr-un Lemn dar și
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
case își trăiau nevoile câțiva români care, poate făceau puntea de legătura dintre strămoșii noștri Daco-Romani și noi Românii” (I.Simionescu - |ara noastră. Oameni, locuri, lucruri, ed. ÎI București, 1938). De altfel pe toată valea Oltului sunt presărate urme române (castrul de la Daesti, urmele termelor române de la Bivolari, Masa lui Traian etc.) care mărturisesc latinitatea noastră. Urmele așezării se pierd în negura vremurilor, localitatea actuala infiripandu-se probabil în secolele V - VII e.n. cand vechea obște săteasca, ce se întindea pe
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
carta federală prin care jurau să lupte împotriva habsburgilor! Mărturii văzute încă pe locul lor - precum Masă lui Traian din defileul Oltului, dăltuita în stâncă de români în scopul construirii drumului din defileu, pe lângă care trece azi calea ferată, Bivolari - castru român construit din piatră în timpul împăratului Hadrian - cu terme ce foloseau apele minerale din jur, 1 (* Memeriu istoricu asupra mănăstirii Cozia, 1882. Tezaurul de monede dacice format din 300 de piese, găsit la Jiblea, precum și monedele de la Bivolari - toate acestea
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
acoperișul din țigla. Gospodăriile sunt mai arătoase și mai înstărite decât în restul satului - subliniază profesorul I. Petrescu-Burloiu. Efectele curative, folosirea apelor termale este însă atestata mult mai înainte - de pe vremea românilor - când în timpul împăratului Hadrian (117 - 138 e.n.) la castrul român Bivolari se foloseau apele sulfuroase pentru tratarea reumatismelor. Efectul terapeutic al apelor minerale ia amploare mai ales odată cu descoperirea izvorului nr.1 din Caciulata considerat de specialis ți drept ”o comoară, un isvor unic”. {n 1854 ia ființă la
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
iar câmpul verde pădurile comunei, mize ale dezvoltării agroturistice. Florile de sare - plante ocrotite național și internațional - reprezintă flora locală și fac trimitere la toponimul Sărățeni, unde, din antichitate, s-a exploatat și vămuit sarea. Câmpul crenelat de argint reprezintă castrul roman de la Sărățeni și valorile patrimoniale arhitectonice ale comunei. Lada de zestre simbolizează meșteșugul tradițional al prelucrării și ornării lemnului, ce conferă peisaj pitoresc și faimă comunei, bogată în piese muzeale. Ornamentele lăzii fac referire la geografia și biosfera
HOTĂRÂRE nr. 502 din 22 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298517]
-
toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cele trei stele sunt elemente din blazonul familiei Morutzi, familie care a deținut teritorii în comună. Brâul crenelat face trimitere la castrul roman din sec. I-II din epoca romană. Crucea face trimitere la biserica de pe incinta domnească, ctitorită de Antonie Vodă din Popești (1669-1671). Cele două spice fac referire la ocupația principală a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn
HOTĂRÂRE nr. 584 din 14 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299861]
-
rutei; modernizarea /reabilitarea siturilor turistice cu impact național și internațional incluse în cele 12 rute (225 de obiective culturale - 5 castele, 5 curii, 10 biserici din lemn, 5 cule, 5 mânăstiri din Moldova, 5 biserici/situri pe ruta Sfântului Ladislau, 5 castre române, 5 fortărețe, 8 case tradiționale din Delta Dunării, 172 de case rurale tradiționale); crearea/modernizarea a 8 muzee memoriale; crearea cadrului pentru operaționalizarea traseelor cicloturistice la nivel național și amenajarea a 2404 km de noi trasee naționale de ciclism în
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
culme în Vârful Muntelui și se continuă pe Culmea Jigorului spre sud până în borna 226. ... 6.2. Suprafața totală a zonei este de 231.01 ha pășune. ... 6.3. Valori de patrimoniu natural, cultural și istoric b. Monumente și situri arheologice i) Castrul roman pe platoul "Jigorul Mare" - cod HD-I-s-A-03157 - Ordinul Ministrului numărul 2314/2004 cu modificările și completările ulterioare; ... ... ... 6.4. Așezări umane: nu sunt; există stâni ... 6.5. Căi de acces - Drumul forestier de pe Valea Galbena, Drumul Forestier de pe Valea Taia
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
are rezonanțe dacice. Avantajele prezentate de relieful exocarstic au fost foarte bine valorificate de daci, prin puncte de supraveghere - Vf. Țâfla; peștera ca adăpost, dar și de către români -văile de doline - pentru drumul roman; interfluviile dintre văile dolinare pentru castre; izvoarele carstice - permanente surse de apă potabilă. Importanța perimetrului descris este triplă: peisagistică, științifică, cultural-istorică. Importanța peisagistică este rezultatul alternanței cristalinului cu relief greoi, cu calcarele ce impun dezvoltarea unui relief accidentat. Modelarea excepțională a reliefului carstic este favorizată de
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Vadu Crișului - Peștera cu Apă Locuire în peșteră RAN: 31985.02 11 Bihor VADU CRIȘULUI Așezarea neo-eneolitică de la Vadu Crișului - Peștera Devenț RAN: 31985.03 12 Bihor VADU CRIȘULUI Așezări neolitice la Vadu Crișului - Peștera Caprelor RAN: 31985.06 13 Cluj POIENI Castrul roman de la Bologa - Grădiște. Castru (categoria locuire militară) RAN: 59069.01 14 Cluj POIENI Sistem de supraveghere și apărare a limesului Daciei în sectorul castrului de la Bologa - Măgura Bologii Fortificație RAN: 59069.02 15 Cluj POIENI Fortificațiile romane de la
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
în peșteră RAN: 31985.02 11 Bihor VADU CRIȘULUI Așezarea neo-eneolitică de la Vadu Crișului - Peștera Devenț RAN: 31985.03 12 Bihor VADU CRIȘULUI Așezări neolitice la Vadu Crișului - Peștera Caprelor RAN: 31985.06 13 Cluj POIENI Castrul roman de la Bologa - Grădiște. Castru (categoria locuire militară) RAN: 59069.01 14 Cluj POIENI Sistem de supraveghere și apărare a limesului Daciei în sectorul castrului de la Bologa - Măgura Bologii Fortificație RAN: 59069.02 15 Cluj POIENI Fortificațiile romane de la Poieni. Fortificație RAN: 59050.01 RAN: 59050.02
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Bihor VADU CRIȘULUI Așezări neolitice la Vadu Crișului - Peștera Caprelor RAN: 31985.06 13 Cluj POIENI Castrul roman de la Bologa - Grădiște. Castru (categoria locuire militară) RAN: 59069.01 14 Cluj POIENI Sistem de supraveghere și apărare a limesului Daciei în sectorul castrului de la Bologa - Măgura Bologii Fortificație RAN: 59069.02 15 Cluj POIENI Fortificațiile romane de la Poieni. Fortificație RAN: 59050.01 RAN: 59050.02 RAN: 59050.03 RAN: 59050.04 16 Cluj POIENI Turn roman de la Hodișu Turn (fortificație) 17 Cluj POIENI Cetatea Bologa
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
albastru, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucișate în săritoare; 3) pe roșu, în partea de jos, trei brâuri subțiri, undate, de aur, deasupra cărora se află PORTA PRETORIA, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule
ORDIN nr. 5 din 17 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278415]
-
se află o cruce de aur susținută de doi păuni de aur, afrontați și pigmentați cu azur. Scutul este timbrat de o coroană murală de culoare argintie cu cinci turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Turnul reprezintă în limbaj heraldic atât castrul roman de interior, cât și Cetatea medievală Martinuzzi. Crucea și păunii simbolizează heraldic prezența pe teritoriul municipiului a celor două sedii episcopale armeano-catolic și greco-catolic. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate indică rangul de municipiu al localității. ----
HOTĂRÂRE nr. 597 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255509]
-
pilde poetastre, Geaba și sfeștania, Votul pildei mamii voastre...! Voi fugi-n Albania... Pe meleagurile noastre - A cobit Urania - Vin și vremuri mult mai proaste, Dar întâi campania... Ca un astru între astre - Mamii lui grijania, Doctor Ciomu să îl castre...! - Se-nălță gâjgania... Viețile de robi, sihastre, Ani și bani Ponta ni-i ia, Cățelandrul de fiastre...! Retreziți Golania! Referință Bibliografică: Dar, întâi campania... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1386, Anul IV, 17 octombrie 2014. Drepturi de
DAR, ÎNTÂI CAMPANIA... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379541_a_380870]
-
publicat în Ediția nr. 2071 din 01 septembrie 2016. GERMISARA, IZVOR DE POPOR (Poem istorico-turistic, pentru Festivalul de Literatură Satirică din Geoagiu, fosta Germisara, cu Băile termale "Dodonae"...) 1. Epoca romană Pe-un drum roman plin de dudău, Aveau un Castru la Cigmău. Patru centurii de ostași, Conduse de patru sutași, Păzeau cu strășnicie drumul Pe care transportau uiumul, Luat de la dacii supuși, Romanii de Traian aduși. Ei se distrau în Germisara, Loc fain cum nu-i în toată țara! Pe
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
Dodonae. Dar nu oricum, o apă caldă ... Citește mai mult GERMISARA, IZVOR DE POPOR(Poem istorico-turistic, pentru Festivalul de Literatură Satirică din Geoagiu, fosta Germisara, cu Băile termale "Dodonae"...)1. Epoca romanăPe-un drum roman plin de dudău,Aveau un Castru la Cigmău.Patru centurii de ostași,Conduse de patru sutași,Păzeau cu strășnicie drumulPe care transportau uiumul,Luat de la dacii supuși,Romanii de Traian aduși.Ei se distrau în Germisara,Loc fain cum nu-i în toată țara!Pe daci
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
va trebui să dăm vina pe cineva totuși. Caiafa deși nu are putere prea mare ne poate face totuși unele necazuri. Îl știi pe Tiberius. Când e vorba să aplice legea face exces de zel. Vrei să te trezești cutreierând castrele de la granițele cele mai barbare ale imperiului cum ar fi de exemplu prin Dacia? Sau mai rău, prin cele din Germania de la friguroasa graniță de nord? Asta în cel mai fericit caz. Oh, Simbinacus! Zeii fie cu tine dacă se
PRIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373286_a_374615]