760 matches
-
de sport, de agrement etc; ... h) rândul "Măgari" - cod rând 59 - reprezintă totalitatea animalelor din specia măgar indiferent de vârstă, sex și destinație economică; ... i) rândul "Catâri" - cod rând 60 - reprezintă totalitatea animalelor rezultate prin încrucișarea dintre iapă și măgar (catâr) ori dintre măgăriță și armăsar (bardou), indiferent de vârstă, sex și destinație economică; ... j) pe rândul "Iepuri total din care:" - cod rând 61 - se înregistrează numărul total al iepurilor din rasele de carne, de blană, de păr etc; se evidențiază
NORME TEHNICE din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298327]
-
cureaua lată cât palma ce-i împrejmuia gâtul trăgându-l spre el. Poiata se transformă într-un ring de luptă. De o parte, trupul obosit al bătrânului cu osul călit de atâtea încercări, de cealaltă Ninel - proaspăt, încăpățânat ca un catâr și imprevizibil. Secunde bune cei doi se confruntară fară ca vreunul să se impună. Pe neașteptate un hluj uscat, noduros, venit din senin, îl altoi peste fund, pișcându-i codița. Surprins, Ninel își pierdu curajul. Se strecură în țarcul lui
Calea lactee () [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
izbândă, dacă n-ar fi fost abătut de la această încercare din pricina unei întâmplări. Un animal de povară aruncase sarcina de pe el și cineva a strigat pe stăpânul animalului să îndrepte povara, zicându-i în limba maternă: torna, torna, fratre. Stăpânul catârului n-a auzit glasul, dar l-au auzit ostașii și, crezând că sunt înfrânți de dușmani, au luat-o la fugă, strigând în gura mare: torna, torna. Cuprins de spaimă grozavă, hanul a început să fugă și el din răsputeri
Despre puterea exemplului*, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339352_a_340681]
-
blegul abia reuși să spună cu satisfacție: Ioane, să fiu al dracului dacă nu merită să i-o fac, dar cum? - Mergi degrabă și ia-l ca din oală, că o să-l găsești cu Didina în pat; s-a dedulcit catârul, și nici prin cap nu-i trece că te-ntorci așa repede de la cârciumă. În minte îi suna glasul Didinei care-l asigura că nu-l înșeală: „Năică, mă jur, mă jur!... niciun un pic nu dau din cur.” Se
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
o sfătuise în zori să meargă cu prietenele ei la râul ce se varsă în mare, ca să spele hainele fraților ei mai mari și să le gătească de nuntă. Și Nausikaa i-a dat ascultare zeiței și și-a înhămat catârii la căruțele pline cu haine, a coborât din casele tatălui ei de pe deal și și-a făcut, vrednică, toată treaba. Iar acum, când a apărut din senin străinul acesta magnetic, așteaptă să se usuce straiele la soare. Construcții aberante de
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi () [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
Spre tot ce-am neglijat întreaga viață, Prinși în deșertăciuni și-apostazii, A dreaptei Sfânt Ioan e-o dimineață Care ne-așează pururea-ntre vii ... Să crezi fierbinte-n Domnul, cin΄ te-nvață? Doar Sfântul Munte, mustul lui din vii. Catârii sunt numiți aici mulari ... Catârii sunt numiți aici mulari Și-s singurii ortaci pentru monahi, Greci, Ruși, Români, Bulgari și Vlahi. Ei duc spre mânăstiri, cu pașii rari, Varză, fasole, morcovi și mărar Și-așa, cum în Egipt sărmani felahi
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
întreaga viață, Prinși în deșertăciuni și-apostazii, A dreaptei Sfânt Ioan e-o dimineață Care ne-așează pururea-ntre vii ... Să crezi fierbinte-n Domnul, cin΄ te-nvață? Doar Sfântul Munte, mustul lui din vii. Catârii sunt numiți aici mulari ... Catârii sunt numiți aici mulari Și-s singurii ortaci pentru monahi, Greci, Ruși, Români, Bulgari și Vlahi. Ei duc spre mânăstiri, cu pașii rari, Varză, fasole, morcovi și mărar Și-așa, cum în Egipt sărmani felahi, ΄nălțat-au pentru-ai lor
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
culcat... Vioara-l privea, Era-nmărmurită: „A dracu' lichea!... Nemernică vită.” - Ce nu îți convine, Scripcă maronie! De te uiți la mine Parcă-aș fi stafie? - Ce vrei, gloabă slută? Te trezii din somn!... Mârțoagă limbută, Te crezi mare domn? Catâr... corcitură, Nu mai necheza!... Și mai taci din gură; Nervii nu-mi călca. Tont neobrăzat, Ești o farfara!... Râzi ca un turbat, Zbieri ca o lichea. Crede-mă că bine... N-ai să mi te simți, La boier i-oi
CALU ȘI VIOARA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377629_a_378958]
-
ai fost ascultător, mă! Acum, stau și mă-ntreb: chiar am fost așa de ascultător? Și imediat mi-am adus aminte de o fază cu o încăpățânare stupidă, care ar fi făcut să crăpe de invidie pe orice măgar sau catâr ce se respectă. Cred că aveam vreo trei sau patru anișori. Era o zi frumoasă, cu soare blând și pomi înfloriți. Tinerii mei părinți, săraci, dar voioși și fericiți, doreau să se plimbe la Piatra, satul natal al mamei. Să
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
din cetate, vedeai o mulțime de oameni urcând-coborând pe cărările rătăcitoare spre creasta muntelui, cărând pe spinare fie desăgi cu marfă, fie cobilițe, de care atârnau coșuri. Alții, mai pricopsiți, duceau marfa la târg încărcată pe spinarea măgarilor, sau a catârilor. Cea mai mare pricepere la vândut produse în târg avea fata cea mare a familiei, Haldita. Avea ea un fel drăgăstos de a vorbi cu oamenii, iar aceștia o îndrăgeau mult și cumpărau mai tot ce aducea ea în târg
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
-o de capul nostru. Să ținem bine minte asta!... N-am rămas afară, blestemată să fie de treabă! L-am urmat, tot rugându-mă de el să se lase păgubaș. Hai, nu te mai scăpa pe tine, m-a bruftuluit. Catâr ai fost și catâr ai rămas! i-am răspuns. Și tot ciorovăindu-ne noi așa, am pătruns pe poartă. ...Acolo m-au prins. O învălmășeală de întâmplări derulate în câteva clipe. Succesiunea lor aproape că am uitat-o. Mult mai
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
Să ținem bine minte asta!... N-am rămas afară, blestemată să fie de treabă! L-am urmat, tot rugându-mă de el să se lase păgubaș. Hai, nu te mai scăpa pe tine, m-a bruftuluit. Catâr ai fost și catâr ai rămas! i-am răspuns. Și tot ciorovăindu-ne noi așa, am pătruns pe poartă. ...Acolo m-au prins. O învălmășeală de întâmplări derulate în câteva clipe. Succesiunea lor aproape că am uitat-o. Mult mai târziu, am încercat să
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
fost deodată invadat de o suită de turiști. Tineri viguroși însoțiți și conduși de ochelariști mai cu plete albe. Au sosit cu baloturi și alte bagaje neobișnuite la turiștii care vor să străbată căile bătute ale muntelui. Locuitorii satului și catârii lor au fost solicitați să ajute la transport. Între aceștia se afla și Nea Toader, cel mai bun și aprig gospodar al satului. Catârii lui erau, ca și el. De fapt, cei mai puternici. Deci Nea Toader, după o tocmeală
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
alte bagaje neobișnuite la turiștii care vor să străbată căile bătute ale muntelui. Locuitorii satului și catârii lor au fost solicitați să ajute la transport. Între aceștia se afla și Nea Toader, cel mai bun și aprig gospodar al satului. Catârii lui erau, ca și el. De fapt, cei mai puternici. Deci Nea Toader, după o tocmeală cu ochelaristul șef, a încropit echipa de săteni care va ajuta expediția. Și au plecat în munte. Nu pe căile marcate ce duceau spre
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
nemișcat, în picioare, la oareșce distanță de ușa cortului. Fără să strige, aștepta. Era sigur că oamenii din cort se treziseră de hăpăitul câinelui de sub căruța lor ce lătra a om și va deschide cineva să vadă cine este. Un catâr ce veghea sub învelișul de adăpostire agățată de belie și el tot în picioare, slobozi, ca o rafală de mitralieră, niște pârțuri din burdihanul mai mult gol. Apoi, blând, parcă să-l identifice pe musafirul nepoftit, întinse botul spre locul
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
o burtă și un corp de îmbrăcat. Dar nu numai venitul suferă de medii. Prin medie pot înțelege jumătatea drumului între extreme. Caragiale pune în gura eminentului pedagog de școală nouă Marius Chicoș Rostogan următoarea definiție pentru medie: „Ambigen este catârul, prostovane, deoarece nu-i nici cal și nici măgar”. Ambigen ca medie între masculin și feminin „perfect” definită. Să căutăm o medie între balenă și elefant. Ambele sunt animale mari care nasc pui vii dar balena trăiește în mare iar
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347774_a_349103]
-
de Ștefan Caraman, regia Nona Ciobanu 2008 - nu-i nimic. regia, conceptul și coregrafia Attila Bordás 2009 - Chips -Doamna noastră din Pascagoula de Tennesse Williams, regia Florin Fătulescu 2010 - Google țara mea! de Mihaela Michailov, regia Alexandra Badea 2010 - Prohor, Catâr, Chelner, Bărbat fără cap - Mantia de stele de Milorad Pavić, regia Nona Ciobanu 2010 - Crazy Stories in the City, un spectacol de Arcadie Rusu 2010 - Eddie, Ben Clark -Băieții de aur de Neil Simon 2011 -Dan, Hoțul - Zero decibeli de
O CONVERSAŢIE CU ŞTEFAN LUPU – ACTOR LA TEATRUL MIC DIN BUCUREŞTI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345084_a_346413]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > LIMBA ROMÂNILOR-4 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului 8. Cei care ne-au „dăruit” cuvinte Intuiția mea de catâr mă îndeamnă să pun la îndoială tot ce scrie în DEX referitor la etimologia cuvintelor, cu toate afirmațiile erudițiilor noștri. În această situație, din lipsă de argumente pro și contra sunt nevoit să recurg la un exercițiu de imaginație, pentru
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
colecție de balade pentru a fi tipărită imediat și dacă Dumnezeu mă ține voi aduna a treia parte, ca să-mi înzestrez țara cu propriile sale valori și să demonstrez astfel că cei care neagă existența unei adevărate literaturi naționale sînt catîri cu urechile retezate". În 1853, Doinas, poésies moldaves sînt publicate la Paris, fiind traduse de Voinescu, urmate de Ballades et chants populaires de la Roumanie, prefațate de Ubicini, care remarca: "Aici este sentimentul național care se trezește". Cititorul regăsește în această
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe baracă, jos, cîinele care latră la o scroafă slabă, cu purcel după ea. Întoarcere. Lumină agonică. Cimitirul și mai straniu. Celălalt paznic, cam nebun și cam beat, cu cîinele lui ud. Soldatul care prinde pește într-o baltă. Micuțul catîr fugind bezmetic, căutîndu-și mama. Raza orbitoare a farului vechi. Promenada înserării pe faleză. În ușă, la discoteca Albatros, o fată despletită cîntă la muzicuță. 3. "Faleza", cu restaurantul Farul, cu ceva din vechea Sulină, o casă frumoasă, nealterată de avîntul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În locul glasurilor încîntării, dogite orăcăituri prin ger dezarticulate; 40 În locul truditei griji de tată și al învățăturii dulci, da-le-voi Lanțuri de necunoaștere întunecată și corzi de strîmba îngîmfare Și bice de căința aspră și hrană de îndărătnicie de catîr, Să-l blésteme pe Tharmas, Dumnezeul lor, si pe Los, copilul sau cel înfiat; Să blésteme și să adore pe-ntunecatul demon al prăpădului; 45 S-adore groazele și de sălbatici să asculte. Mergeți nainte, fii ai blestemului meu. Mergeți
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
prin orice mijloace. Inc... din 23 aprilie, cu ocazia unei prime Întrevederi cu Molotov, ministrul sovietic al Afacerilor Externe, tonul noului președinte este mai mult decît ferm; interlocutorul s...u se va plînge c... a „auzit limbajul unui conductor de catîri din Missouri”. Suspendarea subit... a legii Lend-Lease (8 mai) Încordeaz... și mai mult relațiile dintre cele dou... state. CÎteva s...pt...mini mai tîrziu, o Întrevedere Harry Hopkins-Stalin nu Înl...tur... dificult...țile, desi Stalin d... asigur...ri c... nu
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
mai sus include ingredientele „canonice” ale sărbătorii: parada, luptele și jocurile, ospățul și elemente carnavalești. Parada pune În scenă actori sociali (milițiile, cavaleria) și actori simbolici - cavalerii, care reprezintă orașul și autoritățile sale, sau, În cod derizoriu, femeia călare pe catâr (element Împrumutat din charivari), ca simbol al cetății Înfrânte. Jocurile de pe Schutzenwerkstatt (iar În al doilea caz punerea În scenă a bătăliei reale de către cavalerii locului) conferă sărbătorii o dimensiune agonistică În timp ce ospățul, dansurile, bătaia pentru bani, imitarea parodică a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
caz punerea În scenă a bătăliei reale de către cavalerii locului) conferă sărbătorii o dimensiune agonistică În timp ce ospățul, dansurile, bătaia pentru bani, imitarea parodică a Înfruntării cavalerilor apar ca elemente tipice ale carnavalului: Coloana era Încheiată de o femeie pe un catâr, care reprezenta cetatea proaspăt cucerită. În această ordine s-au deplasat până În piață, aranjați după bresle și companii. Aici, la semnul dat de clopote, tunurile au fost aprinse cu un tunet puternic, amplificat peste măsură de multele tunuri din bastioane
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
punând la lucru puterea sa musculară. Tot astfel mai e încă în unele părți ale Indiei, unde brațul și umerele culilor sânt singurele vehicule obicinuite pentru a transporta călători și mărfuri. Dar industria locomoțiunii au progresat. Omul îmblînzește calul, măgarul, catârul, elefantul și-i impune ca să-i poarte sarcini. El inventă încă carul, căruța, corabia. Numaidecât se modifică natura muncii cerute pentru transportul mărfurilor și al oamenilor. Puterea musculară nu mai [e] de-ajuns, ba nu mai joacă decât un rol
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]