315 matches
-
stânse cu instituții ce promovează atitudini pro-sociale- biserică, ONG-uri (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) școală Eșec școlar, slabe rezultate școlare (NIDA,1997; Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Lipsa implicării instituției școlare în comunitate (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Jessor, 1991; Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Respingerea de către colegi în clasele primare (Hawkins, Catalano și Miller, 1992) Așteptări neadecvate Modificări la nivel structural și organizațional- întărirea legăturilor școală, comunitate, societate, abordarea diferită a disciplinelor de studiu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
slabe rezultate școlare (NIDA,1997; Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Lipsa implicării instituției școlare în comunitate (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Jessor, 1991; Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Respingerea de către colegi în clasele primare (Hawkins, Catalano și Miller, 1992) Așteptări neadecvate Modificări la nivel structural și organizațional- întărirea legăturilor școală, comunitate, societate, abordarea diferită a disciplinelor de studiu, apropierea fașă de elevi (Hawkins, Catalano și Miller, 1992) Orientare către școală (Jessor și colab, 1995; Spooner, Hall
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Respingerea de către colegi în clasele primare (Hawkins, Catalano și Miller, 1992) Așteptări neadecvate Modificări la nivel structural și organizațional- întărirea legăturilor școală, comunitate, societate, abordarea diferită a disciplinelor de studiu, apropierea fașă de elevi (Hawkins, Catalano și Miller, 1992) Orientare către școală (Jessor și colab, 1995; Spooner, Hall și Lynskey, 2001; Lane și colab, 2001) Climat școlar pozitiv ( Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Atitudini pro-sociale în grupul de colegi (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Reguli școlare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
behaviour disorders and maladjustment signs among adolescents", în Substance Use and Misuse, 32, pp. 1-24. Carroll, K.M., Kosten T.R., Rounsaville B.J. (2004), "Choosing a behavioral therapy platform for pharmacotherapy of substance users", în Drug and Alcohol Dependence, 75, pp. 123-134. Catalano, R., F., Park, J., Harachi, T., W., Haggerty, K., P., Abbott, R., D., Hawkins, D., J. (2008), "Mediating the effects of Poverty, Gender, Individual Characteristics, and External Constraints on Antisocial Behavior: A test of the Social Development Model and Implications
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
External Constraints on Antisocial Behavior: A test of the Social Development Model and Implications for Developmental Life- Course Theory", în David, P., (ed.), Integrated Developmental and Life Course Theories of Offending, Advances in Criminological Theory, vol 14, Farrington: Transaction Publisher. Catalano, R.F., Hawkins, J.D. (1996), "The Social Development Model: A Theory of Antisocial Behavior", în Delinquency and Crime: Current Theories, Hawkins, J.D. (ed.), Cambridge University Press, New York. Catalano, R.F., R. Kosterman, J.D. Hawkins, M.D. Newcomb, Abbott R.D. (1996), "Modeling the Etiology
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Course Theories of Offending, Advances in Criminological Theory, vol 14, Farrington: Transaction Publisher. Catalano, R.F., Hawkins, J.D. (1996), "The Social Development Model: A Theory of Antisocial Behavior", în Delinquency and Crime: Current Theories, Hawkins, J.D. (ed.), Cambridge University Press, New York. Catalano, R.F., R. Kosterman, J.D. Hawkins, M.D. Newcomb, Abbott R.D. (1996), "Modeling the Etiology of Adolescent Substance Use: A Test of the Social Development Model", în Journal of Drug, 26(2), pp. 429-456. Chazal, J. (1983), L'Enfant Délinquant, 11 ed.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Abuse and the Black Community: A Contemporary Analysis", în Journal of Drug, 15, pp. 81-91. Hawkins, J.D., Weis, J.G. (1985), "The Social Development Model: An Integrated Approach to Delinquency Prevention" în Journal of Primary Prevention, 6, pp. 73-97. Hawkins, J.D., Catalano R.F., Miller, J.Y. (1992), "Risk and protective factors for alcohol and other drug problems in adolescence and early adulthood: implications for substance abuse prevention", în Psychological Bulletin, 112(1), pp. 64-105. Henderson, D., Boyd, C. (1992), "Masculinity, Femininity, and
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
57, 94 Byrnes, J., 110 C Caine, W., 12 cannabis, 10, 11, 12, 13, 14, 17, 18, 19, 21, 22, 29, 33, 34, 35, 36, 37, 122, 134, 135, 136, 137, 141, 204 Carroll, K: M:, 31 Casas, M., 66 Catalano, R.F., 65, 75, 76, 112, 116, 117, 118 Chazal, J., 106, 107 Cicu, G., 66 Cîmpean, I., 63 Cloninger, C.R., 26 cocaina, 12, 13, 14, 17, 18, 19, 21, 22, 24, 29, 30, 31, 33, 36, 39, 69, 132, 133
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Universitatea Tîrgu- Mureș. BUTIURCA D., Butiurca V-O, 2014: Doina Butiurca, Butiurca Vlad-Olimpiu, "Rolul hiponimiei în dinamica dezvoltării subdomeniului/ ramurii medicale", în Annales Universitatis Apulensis, Philologica 15/1/2014, Alba-Iulia. CABRE, M.T., 1998: Maria Teresa Cabré, La terminologie, traducere din catalană, Monique C. Cormier și John Humbley, Armand Colin, Les Presses de l`Université d`Ottawa, Armand Colin. CABRE M.T., 1999: María Teresa Cabré 1999: María Teresa Cabré, La Terminología - Representación y comunicación - Elementos para una teoría de base comunicativa y
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
câțiva ani, În februarie, se organizează În memoria lui un concurs internațional de poeme. La mormântul lui vin spaniolii să se reculeagă, iar de curând un lider politic spaniol și-a lansat programul la mormântul lui Machado. Toată coasta aceasta catalană e renumită prin vii și gastronomie. Viile sunt cățărate pe dealuri, pe pante abrupte uneori, pe un pământ pietros, calcaros, iar pivnițele de vin sunt răspândite peste tot, inclusiv pe marginea drumului. Undeva În piața centrală e.un.Maison.de la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nu se mai păstrează nici identitatea și nici unitatea limbii latine. Limbile romanice au apărut în zona de sud și centrală a continentului European și sînt în număr de zece: româna, dal-mata (astăzi dispărută), retoromana, italiana, sarda, provensala (occitana), franceza, catalana, spaniola și portugheza. Ele au fost clasificate în mai multe moduri, mai întîi de însuși întemeietorul lingvisticii romanice (sau romanisticii 39) Friedrich Diez, care avea în vedere modul de formare al pluralului. După acest criteriu, româna și italiana sînt limbi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
româna și italiana sînt limbi asigmatice deoarece formează pluralul în vocală, iar celelalte sînt sigmatice pentru că formează pluralul cu desinența -s. O altă clasificare, care are în vedere mai multe criterii, distinge trei grupuri de limbi romanice: iberoromanic (spaniola, portugheza, catalana), galoromanic (franceza, provensala) și italo-ro-manic (italiana, româna, dalmata, sarda, retoromana). Indiferent de modul în care pot fi clasificate, limbile romanice au trăsătura definitorie că moștenesc elementele lor de bază din latina populară și, prin aceasta, sînt înrudite între ele. Nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
maurilor, unitate care întrunea teritoriile celor două limbi. Ca atare, deși are unele trăsături care o apropie de spaniolă și de portugheză (precum existența pronumelui demonstrativ cu trei grade de depărtare: aquest "acesta", aqueix "acesta de lîngă interlocutor", aquell "acela"), catalana are numeroase finale consonantice spre deosebire de celelalte limbi iberice (așa cum prezintă și româna modernă). Catalana are circa 7 milioane de vorbitori pe coasta de est a Peninsulei Iberice, în sud-vestul Franței și în Insulele Baleare, fiind atestată în scris din secolul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care o apropie de spaniolă și de portugheză (precum existența pronumelui demonstrativ cu trei grade de depărtare: aquest "acesta", aqueix "acesta de lîngă interlocutor", aquell "acela"), catalana are numeroase finale consonantice spre deosebire de celelalte limbi iberice (așa cum prezintă și româna modernă). Catalana are circa 7 milioane de vorbitori pe coasta de est a Peninsulei Iberice, în sud-vestul Franței și în Insulele Baleare, fiind atestată în scris din secolul al XII-lea. Faptul că în veacul următor a devenit limbă oficială în Aragon
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la madre ama el jardin = mama iubește grădina. Pronumele de politețe este în spaniolă usted (la sg.) și ustedes (la pl.), care provin din sintagma reverențială Vuestra Merced. La pronu-mele demonstrative există trei grade de depărtare (la fel ca în catalană și în portugheză): éste "acesta (de lîngă mine)", ése "acesta (de lîngă tine sau de lîngă noi") și aquél "acela (de acolo)". La fel ca portugheza, spaniola are două verbe pentru semnificația "a fi" și două verbe pentru semnificația "a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a treia. Dacă s-ar fi manifestat analogia, care presupune atracția sau influența exercitată de o conjugare asupra alteia pe baza unor forme asemănătoare sau identice, ar fi dispărut conjugarea a doua care avea verbe mai puține. De altfel, în catalană, s-a produs pierderea conjugării a doua, iar verbele poartă accentul pe temă, iar nu pe terminație. Cel mai bine s-a păstrat modul de repartizare a verbelor din conjugările latinești în limbile română și italiană, fapt care se poate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
interromanică constituie o trăsătură unificatoare pentru idiomurile romanice, care le distanțează de limbile cu alte origini. Chiar în cazul în care contactul între vorbitorii limbilor romanice este redus sau absent (cum ar fi între vorbitorii de română și cei de catalană, de exemplu) această trăsătură nu lipsește. Aceasta se datorează faptului că există elemente lexicale interromanice, al căror statut se poate compara cu cel al cuvintelor internaționale. Astfel, cuvinte internaționale precum: bibliotecă, cultură, telefon, telegraf, universitate pot fi înțelese în aproape
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
conținutului, aceasta fiind reprezentată, prin semnificația cuvîntului, de (aproximativ) aceeași componență în toate limbile în care este folosit elementul respectiv. Astfel, semnificația "floare" este redată în limba română prin forma floare 83, în franceză prin fleur, în spaniolă, portugheză și catalană prin flor, aceste forme avînd în structură componentele ce realizează tipul sonor [f][l]Vlab[r]84, care reprezintă invarianta formală ce permite comunicarea dintre vorbitorii limbilor respective, deși conformația tipului sonor variază parțial în funcție de limbă. Numărul trăsăturilor comune poate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în spațiul de limbă italiană. Prima, Romania orientală, cuprinde dialectele italiene de la sud de această linie și limbile dalmată și română, iar cea de-a doua, Romania occidentală, dialectele din nordul liniei respective și celelalte limbi romanice (provensala, franceza, sarda, catalana, retoromana, spaniola și portugheza). Cunoscută este și clasificarea realizată de Carlo Tagliavini, care îmbină criteriul geografic cu cel al trăsăturilor morfologice și realizează următoarele grupări: 1) romanica balcanică (româna), 2) romanica italică (dalmata, italiana, sarda, retoromana), 3) romanica galică (franceza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și portugheza). Cunoscută este și clasificarea realizată de Carlo Tagliavini, care îmbină criteriul geografic cu cel al trăsăturilor morfologice și realizează următoarele grupări: 1) romanica balcanică (româna), 2) romanica italică (dalmata, italiana, sarda, retoromana), 3) romanica galică (franceza, franco-provensala, pro-vensala, catalana) și 4) romanica iberică (spaniola, portugheza). Aceaste clasificări vizează, prin urmare, unitatea genealogică preromanică, adică cea anterioară formării limbilor romanice ca limbi independente și anterioară întreruperii contactelor cu Italia. Acest criteriu genealogic, deși esențial, nu reprezintă însă singurul mod de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
altor determinanți ai substantivului, precum adjectivul, dar în traducerea unui text original scris în engleză trebuie aplicate regulile de acord și de poziție a determinanților substantivali calificativi potrivit normei limbii scop (în care se traduce). Limbile iberice, spaniola, portugheza și catalana, au moștenit din latină trei grade pentru a exprima raportul cu obiectul: apropierea de vorbitor, apropierea de interlocutor și depărtarea. În aceste condiții, dacă într-o traducere unul dintre aceste idiomuri reprezintă limba scop, această opoziție ternară trebuie construită, iar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Middlesex, England, 1976 Zumthor, Paul, Babel sau nedesăvîrșirea, Polirom, Iași, 1998 Abrevieri a. = an(ul) abl. = ablativ acuz. = acuzativ adj. = adjectiv adv. = adverb alb. = albaneză, albanez aor. = aorist art. = articol; articulat art. hot. = articol hotărît art. neh. = articol nehotărît cat. = catalană, catalan ceh. = cehă, ceh cf. = confer, compară cuv. = cuvînt dan. = daneză, danez dat. = dativ d.Hr. = după Hristos dial. = dialectal engl. = engleză, englez f. = (substantiv) feminin fr. = franceză, francez gen. = genitiv germ. = germană, german gr. = greacă veche, grec gr.biz
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și Barcelona fiind singurele cu mai mult de douăzeci de locuri. Sistemul este astfel părtinitor în favoarea celor două mari partide naționale, dar este și destul de acceptabil pentru partidele naționaliste sau regionale, care sunt puternic înrădăcinate în provincii; astfel, partidele naționaliste catalane sau basce sunt bine reprezentate în parlament. Pe de altă parte, partidele mai mici al căror sprijin este disperat, precum partidele comuniste și de centru, începând cu anul 1982, nu sunt bine reprezentate. Sistemele electorale precum cel spaniol au un
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu peste 1,3 milioane de locuitori în orașul principal. Aterizarea... în drum spre Pamplona, 21 iulie Impresionant aeroportul din capitala Cataloniei. Știam că autohtonii sunt foarte mândri de regiunea și istoria lor. Observi acest lucru și în inscripțiile în catalană, urmate de cele în spaniolă și apoi engleză. Am luat un tren până la gara - centrală, Sants, de unde speram să găsesc un tren care să mă ducă spre nord cât mai aproape de locul de unde mi-am propus să încep pelerinajul
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
cu o cizmă ruptă și șchiopătând de un picior. Aici, la „crâșma” (Can Pau) în termeni românești, ne adunam noi cinci, căci finlandezii, ceilalți „pensionari” ai centrului cultural, nu vorbesc decât engleza, și catalanii nu vor să comunice decât în catalană, franceză, română și esperando. Aici ni se prezintă activitățile satului (aseară a fost un concurs „domino”) care a durat toată noaptea, săptămâna viitoare va fi altceva, la fel de antrenant, sau caii andaluzi care defilează din când în când prin sat, sau
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]