356 matches
-
cuvintele protagoniștilor Tratatului perfecțiunii triunghiului militar din 1459, al lui Alfonso de Pelencia. Aici, un personaj declară că el este "spaniol al celei mai întinse Spanii" (cea a coroanei Castiliei) în timp ce un altul, adresîndu-se unui cetățean "catalan", recunoaște că "vouă, catalanilor, pe drept cuvînt vi se cuvine numele de spanioli"102. Cu toate acestea, cele mai impresionante nume de identități colective precoce se reflectă în atitudinea evreilor ladinos, expulzați din Spania în 1492, sau în cea a morisques-lor musulmani convertiți cu
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
poporului cu monarhia. Însă acest procedeu era folosit foarte rar, în momente extrem de critice: un exemplu este cel petrecut între anii 1563-1565 cînd Caterina de Medici îl expune peste tot în regat pe tînărul Carol al IX-lea, sau cînd catalanii revoltați s-au văzut obligați să contemple ciudatul spectacol al "chipului regelui" în 1575. În orice caz, această comuniune funcționa mai degrabă între suveran și supuși, decît între un supus și altul. Natura prea puțin populară a acestui echilibru politic
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
English wool for French wine" (fără lînă englezească pentru vinul franțuzesc); strigătul acesta va fi pe deasupra auzit în Parlament, care, în bucuria populară, va respinge tratatul de comerț cu Franța.114 Un alt exemplu: în secolul al XVII-lea, împărțirea catalanilor din Cerdagne între Spania și Franța conduce repede la identificarea acestora cu una sau alta din cele două țări, atît de diferite totuși.115 Chiar înainte de aceasta însă, ideea că limba definește spațiul se impusese deja destul de mult pentru ca Henri
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sau, mai tîrziu, pentru Arkansas, pentru irlandezi, de aici încolo, va conta și mai mult încă. Separatismele pe care Europa de Vest le considerase neglijabile se pot observa de altfel și în Spania sau Belgia. În Spania, particularismul basc ca și cel catalan se situează la pri-ma vedere în categoria "naționalismelor orientale" de care, nu fără paradox, vorbea John Plamenatz. Faptul este argumentat prin cronologia destul de recentă a dezvoltării lor politice, ca-re nu coboară mai mult de 1870-1890 cît și prin resortul etnic
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de excese. Dimpotrivă, s-ar putea spune că mișcarea catalană s-a orientat chiar de la început spre o perspectivă democratică, îndeplinind astfel un rol de precursor la scara întregii Spanii. Cu reprezentanți ca Valenti Almiral și Francesc Pi i Margall, catalanii s-au situat, între 1870 și 1880, pe poziția apărătorilor unui proiect federal care ar fi schimbat viitorul întregii țări, dacă ar fi fost acceptat de către elita madrilenă. Ca urmare, crearea în 1887 a Ligii catalaniste s-a situat pe
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și mai cu seamă Castilia. În felul acesta, puterea politică se trezește izolată în "centrul castilian", în vreme ce puterea economică se transferă la periferie; rupturii culturale și politice deja existente, i se suprapune și cea materială. În raport cu acestă mișcare, bascii și catalanii au reacționat în primul rînd rezistînd măsurilor centralizatoare ale guvernelor liberale de la Madrid prin supralicitarea sentimentului patriotic, exprimat în decursul celor două războaie civile, dintre 1833-1837 și 1874-1976. În cele din urmă, învinși din punct de vedere militar și, deopotrivă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
imigranților din celelalte regiuni ale Spaniei, cărora le-a fost impusă fără a se recurge la presiuni excesive. Astfel, un sondaj din 1985 arată că 1 738 de cetățeni din 2 200 intervievați se considerau cel puțin tot atît de catalani pe cît erau de spanioli 385 (în 1992 situația rămîne sensibil identică cu un raport de 752 de persoane la 1 200 "sondate"386). În schimb, limba bască nu era practicată decît de o minoritate situată în doar cîteva zone
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mari comunități care pot reclama precedente istorice pe baza unei identități culturale specifice, opunîndu-se astfel tuturor celorlalte. Primele dintre acestea, respectiv Catalania, Țările basce și, cu mai puțină fermitate, Galicia și-au revendicat deja autonomia. În cazul bascilor și al catalanilor au existat elemente ce ambiționau o independență totală. În orice caz, aceste trei regiuni și-au lărgit la maximum cîmpul competențelor pe care le oferă Constituția, pînă într-atît încît Catalania spre exemplu își consolidează o rețea de relații internaționale, în
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
este așa. Statul Madrid și-a pierdut na-ționalitatea odată cu poporul și cu teritoriul. Problema este însă că aceste comunități au tendința de a încarcera o națiune între granițe fixe, rigide. După acestea, pare imposibil să fii castilian în Catalania sau catalan în principatele Asturiei; tendința este aceea de-a dizolva individualitatea cetățeanului în acea naționalitate în mijlocul căreia trăiește. În felul acesta, naționalis-mele spaniole se îngustează la scară aproape microscopică; în schimb s-au demultiplicat datorită unei intransigențe alimentate de furia neofiților
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în Țările basce, contra 32,9 % și 12,1 % în ansamblul Spaniei, și 32,1 % abțineri și 9,5 % voturi negative în Catalania. 385 Din 2 200 de persoane interogate, 321 se simțeau numai spanioli, 117 mai mult spanioli decît catalani, 988 împărtășeau ambele identități, 425 se considerau înainte de toate catalani și 325 numai catalani. Eșantionul număra astfel 1 214 catalofoni, 871 hispanofoni, 107 bilingvi complet și 8 persoane care practicau în mod uzual alte limbi (1989, Sondatge d'opinió Catalunya
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ansamblul Spaniei, și 32,1 % abțineri și 9,5 % voturi negative în Catalania. 385 Din 2 200 de persoane interogate, 321 se simțeau numai spanioli, 117 mai mult spanioli decît catalani, 988 împărtășeau ambele identități, 425 se considerau înainte de toate catalani și 325 numai catalani. Eșantionul număra astfel 1 214 catalofoni, 871 hispanofoni, 107 bilingvi complet și 8 persoane care practicau în mod uzual alte limbi (1989, Sondatge d'opinió Catalunya, Barcelona, ICPS, 1993, p.11). 386 1992, Sondeig d'opinio
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
insultă, sau mai exact, la o pseudo-lege penală a injuriei și a defăimării. Chiar și astăzi, acolo unde nu a căzut în desuetudine, ea are ca efect suspendarea regulilor de poliție care interzic îmbulzelile zgomotoase și gălăgia nocturnă". Cum spun catalanii: "Per carnaval, tot s'hi val" (pentru carnaval, totul este permis). Pe durata carnavalului, populația vechii Franțe avea obiceiul să imite justiția și să dea sentințe burlești, parodii ale celor emise de către judecătorii reprezentanți ai regelui. Tagma oamenilor legii, în
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
național. Exista cu toate acestea o piață a alcoolului. De origine grecească (ambix) apoi arabă (al ambic și al kohol), producerea acestuia a fost realizată în secolul al XIII-lea în cadrul Universității din Montpellier de către un medic și alchimist 64 catalan, Arnau Vilanova, al cărui nume francizat devine Arnaud de Villeneuve (1238-1314). Cu două secole mai târziu, rachiul din vin se afla în concurență cu alcoolurile extrase din cereale fermentate. Astfel, uisge beatha (apa sfințită), băutură de origine galică, era obținută
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Catalunia, Insulele Baleare, Comunitatea Valenciana / N Franța, Italia; două etape: veche (sec. XI - XV) și modernă (din sec. XVI); primul text catalan, un frangment dintr-o carte de cult, Homilies d'Organya (sfîrșitul sec. al XII-lea); dialecte: leridan, valencian, catalan central, rosellonez, balearic, algherez familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (sau galoromanic sau occitano-romanic); SVO; silabica (controversată) latină 62. cebuano (sebuană) OR Filipine (Bisayas, Mindanao) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez central; VSO; adj. - subst. latină 63. cecena O Cecenia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pe scenele italiene încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. E suficient să amintesc numele unor Elena Teodorini, Giovanni Dimitrescu, Grigore Gabrielescu și Onoria Popovici, dar, mai ales, al celebrissimei Hariclea Darclée, ale cărei calități artistice l-au făcut pe Catalani să îi încredințeze opera La Wally, pe Mascagni Amicul Fritz, iar pe Puccini nici mai mult, nici mai puțin decât Tosca. Între 1970 și mijlocul anilor 1990, Viorica Cortez a devenit una dintre cele mai importante succesoare ale acesteia, favorizată
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
generice" bazate "pe cunoașterea extralingvistică și pe atitudinile și credințele despre "lucruri"", care ascund "caracteristici și evaluări adesea declarat subiective" și pe care Coșeriu le-a exclus din sfera semanticii "idiomatice"353. Asemenea aserțiuni ("spaniolii sunt cinstiți/ cavaleri/buni luptători", "catalanii sunt negustori/muncitori/ harnici/ economi", "rușii beau mult", "englezii sunt flegmatici", "indienii sunt ipocriți", "turcii fumează foarte mult" etc.) ascund, într-adevăr, stereotipuri etnice care sunt acceptate în numeroase comunități lingvistice. Însă ele nu sunt configurate și în planul limbilor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
plec�nd de la arhitectură gotic? luat? ca model de ra?ionalitate arhitectonic?, func?ional? ?i compozi?ional?, teorie susceptibil? s? hr?neasc? problematicile arhitecturale generate de societatea modern?. Lucrarea să Entre-tiens sur l�architecture (1863-1872) are o influen?? pro-fund? asupra catalanului Gaudi, asupra americanului F.�L.�Wright, a germanului Mies van der Rohe, �ntre al?îi. �n Fran?a, A. de Baudot (1834-1915), unul dintre asis-ten?îi s?i, reu?e?te la biserică Saint-Jean din Montmarte (1894-1904) o interpretare a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ncepere din 1901, ?i construind, �n 1906, ?coală de Arte Decorative de la Weimar (Germania), devenit?, �n 1919, Bauhaus. F?r? s? �ncerc?m s? for??m lucrurile, pare legitim s? punem la un loc mi?carea Art nouveau ?i Modernismo catalan ?i �n primul r�nd construc?iile lui A. Gaudi (1852-1926), care se emancipeaz? de ancorarea să medieval? �n anumite p?r?i ale bisericii Sagrada Familia (Barcelona, 1883; �n curs), dar mai ales la casa Batllo (Barcelona, 1904-1906), a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
opere au �n comun o extrem? tensiune dinamic?, care vine at�ț din c?utarea expresiv?, c�ț ?i din �ns??i natură structurilor lor. Aceast? energie, că s? zicem a?a, exhibi?ionist?, atinge paroxismul �n lucr?rile lui Catalan S. Calatrava, cu o propensiune c?tre mimetismul simbolic (gară TGV de la aeroportul Lyon Satolas, 1989-1994). O energie mai re?inut? difuzeaz? puternică citadel? de beton a aerog?rîi nr. 1 de la aeroportul Roissy � Charles de Gaulle (1967-1974) de P.
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1927) rezult? din subtile varia?îi pe tipologii proprii unui mediu urban sau altuia, astfel reamenajat cu bl�nde?e (centrul de primire universitar de la Li�ge, Belgia, 1985). �n opozi?ie cu acest rafinament, dou? personalit??i se impun. Catalanul R. Bofill (1939) folose?te, de c�nd lucreaz? �n Fran?a (1974), indicii stilistice pe care le adapteaz? prefabric?rîi grele, nu f?r? o emfaz? destul de seac?. Britanicul J. Outram (1934), �n ceea ce�l prive?te, converte?te
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Marschform op. 18 Grecianinov, Alexander (1864-1956) Compozitor rus - Im Grünen op. 99 Gál, Hans (1890 1987) Muzicolog și compozitor austriac - 3 Marionetten op. 74 (1960) Galante, Carlo (n. 1959) Compozitor italianUn bestiario fantastico (1992) - RomanzaFantasia sopra una tema di Alfredo Catalani (1984) Gedalge, Andre (1856 -1926) Pianist, compozitor și pedagog francez - 4 piese op. 18 (1899) Gentilucci, Armando (1939 -1989) Pianist, compozitor, dirijor și pedagog italian - Echi del suono (1985) Genzmer, Harald (n. 1909) Compozitor german - 1 und 2 Spielbuch zu
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
folosea la răsărit. Încă de la începutul secolului al XV-lea, turcii cuceresc aproape în totalitate Asia Mică și amenință Constantinopolul. Incapabil să reziste în fața amenințării numai cu forțele proprii, împăratul Andronic al II-lea trebuie să se folosească de mercenarii catalani comandați de Roger de Flore, care, după ce i-a răpus pe turci, se grăbesc să jefuiască Asia Mică. Zilele orgoliosului Bizanț sînt de acum numărate, singura întrebare fiind în mîinile cărui adversar va sfîrși. Secolul al XIV-lea și începutul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
încetează să cîștige în exactitate; în sfîrșit, astrolabul dă indicații valoroase pentru determinarea latitudinii și stabilirea poziției. În acest mod, europenii de la sfîrșitul secolului al XV-lea descoperă marile rute oceanice. Încă de la începutul secolului al XIV-lea, genovezii și catalanii au trecut de coloanele lui Hercule (strîmtoarea Gibraltar), au ajuns în Oceanul Atlantic și au descoperit insulele Canare, Azore și insula Madera. După cucerirea Ceutei în 1415, stimulați de Henric Navigatorul, portughezii explorează coastele africane. Înconjură mai întîi Marocul musulman și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nicicum la originea lor și steagul catalan se află peste tot, uneori singur, alteori alături de cel francez și cel european. Privind atent la cele trei care flutură pe poarta de intrare a fortului Mont Louis, am întotdeauna impresia că cel catalan este cu o idee mai înalt decît celelalte. Dar poate că-s gură rea... Steagul acesta are și el povestea lui. Cred că am mai povestit-o așa că pe cei care m-au citit deja îi rog să mă ierte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
literară, deși pare sigur că ele au existat în latina populară, și, în acest caz, metoda comparativ-istorică poate contribui la reconstituirea acestor corespondente. Astfel, în română există verbul a îngîna, căruia îi corespunde italianul ingannare, vechiul francez enjener, provensalul enganar, catalanul enganyar, spaniolul și portughezul enganar. Aceste cuvinte se aseamănă foarte mult din punctul de vedere al formei și al conținutului, iar fenomenul nu poate fi explicat decît de faptul că pornesc de la același element latin, care, potrivit regulilor de evoluție
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]