25,038 matches
-
micilor actori ai vieții, relevă deja o manieră atipica de a înțelege practică jurnalistică, una care o recomandă pe Tita Chiper ca model pentru cei care urmeaza Facultatea de Jurnalistică. Andrei Pleșu chiar își exprimă speranța că va exista o catedră care să-i poarte numele. Sunt remarcabile curiozitatea și deschiderea Țiței Chiper față de o umanitate complexă, pestrița, flexibilitatea și lejeritatea cu care se mobilizează la fața locului, în funcție de "mișcările" interlocutorului, fie că e vorba de Ion Iliescu, Corneliu Coposu, baroana
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
Moț explică, didactic, care e "esența literaturii" ("e important să reținem deosebirile esențiale dintre adevărul vieții și minciuna romanescă, substanță a operei literare") și se pune, pe sine, în postura cititorului ideal al lui Creangă. De pe această "poziție superioară" (a catedrei gimnaziale?) criticul literar ad-hoc ne aduce, tuturor, iluminarea: Creangă nu e un poporean care scrie precum vorbește, e o "conștiință cultă", așa că unele lucruri n-ar trebui luate "drept bune", iar altele nu sunt ceea ce par a fi. Un lector
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
Lazăr, ce sugerează o posibilă înviere". Interpretările sunt aiuristice și forțate, argumentate cu o logică ilară sau lipsite total de argumentație. Tonul este, însă, unul didactic, serios și monoton, enormitățile sunt perorate cu morga inflexibilă și serioasă a autorității "de catedră". Uneori Mircea Moț se miră cât de evidentă era semnificația pe care el a întrevăzut-o și alții nu: "încă două elemente nu credeam că pot fi trecute cu vederea în lectura fragmentului....". Așa că ne întrebăm, retoric: o fi oare
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
care l-a prezentat în toată amploarea demersului său științific și în toate relațiile sale umane și sociale. în grija de a nu omite nimic, monografistul tratează prea detaliat unele capitole, cum este acela, însumând 50 de pagini, despre o catedră universitară aprig disputată, la care însă nu Motru a candidat, ci au candidat D. C. Nădejde și D. Gusti, cum sunt, de asemenea, capitolele despre un incident în centrul căruia s-a aflat Mihail Dragomirescu și cel despre un presupus
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
de anglistică clujeană și-a manifestat de la începuturile sale interesul pentru traducerea literaturii române în limba engleză, gest cultural de mare importanță pentru cunoașterea României în lume. Se cuvin amintite, în acest sens, traducerile eminesciene ale lui Peter Grimm, întemeietorul catedrei de engleză de la Cluj-Napoca, prima catedră de anglistică din România, ori versiunile din poezia blagiană la care a trudit cu har Mihail Bogdan, continuatorul lui Peter Grimm la conducerea catedrei de specialitate din Cluj-Napoca. Din generațiile mai noi au tradus
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
de la începuturile sale interesul pentru traducerea literaturii române în limba engleză, gest cultural de mare importanță pentru cunoașterea României în lume. Se cuvin amintite, în acest sens, traducerile eminesciene ale lui Peter Grimm, întemeietorul catedrei de engleză de la Cluj-Napoca, prima catedră de anglistică din România, ori versiunile din poezia blagiană la care a trudit cu har Mihail Bogdan, continuatorul lui Peter Grimm la conducerea catedrei de specialitate din Cluj-Napoca. Din generațiile mai noi au tradus literatură română în limba engleză angliștii
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
în acest sens, traducerile eminesciene ale lui Peter Grimm, întemeietorul catedrei de engleză de la Cluj-Napoca, prima catedră de anglistică din România, ori versiunile din poezia blagiană la care a trudit cu har Mihail Bogdan, continuatorul lui Peter Grimm la conducerea catedrei de specialitate din Cluj-Napoca. Din generațiile mai noi au tradus literatură română în limba engleză angliștii clujeni Virgil Stanciu, Fred Nădăban, Ancuța Vultur, Liviu Bleoca, Cristina Litvinchievici, Cristina Tătaru. O ofertă de acest fel a fost sprijinită de editura clujeană
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
că în cultura română este nevoie și de un astfel de tip, care lucrează în tăcere și care pune carte după carte, și până la urmă lucrurile încep să se aranjeze. Mi s-a spus că la facultățile de literatură, la catedrele de teoria literaturii, se predă, se dau ca lucrări obligatorii de consultat, cărțile mele. Începe să se recunoască și un astfel de efort. Asta nu înseamnă că îi elimin pe alții, dar o cultură trebuie să fie cât mai bogată
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
un discurs eretic la Marbach, la vernisajul expoziției închinate vieții și operei lui Schiller. Conferențiarul a fost un cunoscut critic, George Steiner, un emigrant care a părăsit cu familia Germania în perioada persecuțiilor naziste și deține de două decenii o catedră de literatură în Anglia. A cucerit o reputație de savant, cu intuiții inopinate, nu rareori excentrice. Nimeni nu a protestat că o reuniune oficială a admis în expozeul central un ton mai puțin ceremonios și unele întrebări provocatoare. Cum e
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
unde fuseseră elevi, cu ceva timp în urmă, Coșbuc și Rebreanu, drept "mica patrie originară". De altminteri, după absolvirea Facultății de Filosofie din București, cu o licență la Mihai Ralea, în Estetică, revine tot în acest liceu, ca profesor, slujind catedra patru ani. Până când pleacă la Universitatea din Cluj. în 1959, este chemat la Facultatea de Filologie din Iași, oraș în care se statornicește pentru toată viața. în vremea studenției, colaborează asiduu, cu poezie, eseistică, proză, traduceri - la mai multe reviste
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
din Cluj, traducea aici din Goethe, în biroul numit până azi "bârlogul lui Faust". După ani de tăcere, Blaga s-a bucurat de un succes considerabil vorbind despre Titulescu, pe care-l cunoscuse ca diplomat, înainte de a fi promovat la catedră. A fost un triumf. în sala de conferințe a bibliotecii, a venit atâta lume încât conferința a trebuit repetată, cu auditoriul pe scări. La aniversarea sa, într-o sală de curs, Liviu Rusu a vorbit despre Blaga cum nu se
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
puțin convenabile din viața acestuia. În toamna anului 1940, în urma apariției Decretului-lege de purificare a funcționarilor publici, profesorul Dan Barbilian a depus la Comisia pentru verificarea cadrelor didactice din învățămîntul superior, mai multe rapoarte privindu-i pe colegii săi de catedră, inclusiv despre marele matematician Simion Stoilow. Tonul acestor delațiuni (să nu ne ferim de cuvinte) nu mai are nevoie de comentarii: În interesul moralității și prestigiului științific al corpului didactic universitar, pun la îndemîna Comisiei următoarele informații asupra unora din
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
tocmai vocația istoricului literar (să înțeleagă funcțiile și disfuncțiile literaturii într-o epocă). Prestigiul lui Al. Piru (azi, mult diminuat) era datorat în mare măsură faptului că a "lucrat" cu G. Călinescu (debut la "Jurnalul literar" în 1939, asistent la catedra lui G. Călinescu în 1946, doctorat cu o teză despre G. Ibrăileanu în 1947). Dar ucenicul e mult prea limitat în perspectiva sa, ca un simplu laborant față de un cercetător. Știe tot despre eprubete, recipiente și preparate, dar experimentul în
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
putut să o fac, mai ales în ceea ce privea pasiunea lui europeană), întîlnirile mele cu Adrian Marino datează de mult. L-am cunoscut, ca student, în 1947, pe cînd era, împreună cu Al. Piru, Dinu Pillat și Valeriu Ciobanu, asistent la catedra lui George Călinescu. Profesorul, pe atunci, de curînd instalat în București, venise de la Iași cu învățăceii săi, cu Jurnalul literar (în format redus) la care, împreună cu maestrul, colaborau și ei. Numele lor apăreau de asemenea în ziarul Națiunea condus tot
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
europene, cei care citesc cu atenție paginile în care sînt descrise contactele sale intelectuale cu personalități culturale occidentale nu pot să nu remarce faptul că întîlnirile au fost destul de puține și de prea redusă însemnătate. În Danemarca, este invitat la catedra de limba română din Aarhus ("lingviști și critici danezi"", p. 170), la Odense, de profesorii-editori ai revistei Orbis Litterarum, care îi oferă prilejul de a ține o conferință în seminarul lor de romanistică, iar la Copenhaga este primit de Eugen
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
Traian Lalescu, Grigore Moisil, Alex. Elian, Radu Sighireanu ș.a. La celălalt capăt al "buclei" istorice să menționăm că majoritatea acestor "spiriști" vor trece prin închisorile comuniste sau vor cunoaște experiența interdicției. Profesorii, la rîndul lor, puteau, cei mai mulți, onora oricînd o catedră universitară, iar nivelul de exigență al liceului era extrem de ridicat. Chiar și așa, aici se respira un aer "modernist", "revoluționar" și "relativist", în comparație cu mai cazonul, mai "neo-sămănătoristul" Liceu "Gh. Șincai" (după cum transpare din microromanul Eseu romanțat asupra neizbînzii, apărut la
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
vecini pe H.-R. Patapievici și Ileana Mălăncioiu. Relația canon-public este discutată și de Tania Radu care dă peste un paradox extrem de interesant: "În literatură, ceea ce va schimba radical canonul nu vor fi polemicile de revistă, nici chiar cele de catedră, ci reacția publicului cititor și cumpărător. Or, aici, România se găsește în plin paradox. Cine are succes de public astăzi la noi? Au reprezentanții elitei, Ťboierii mințiiť, și mai are subcultura, soap-ul pe hârtie. Ambele zone au șanse să modeleze
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
didactic, ținându-se cont de cititorul țintă căruia i se adresează: elevi, studenți. De cele mai multe ori așa se și întâmplă. Textul dă impresia că e ostracizat de intenția educatoare, că e tras în jos de repetitivitatea ticăită ce vine de la catedră, menită să fixeze cunoștințele. Un alt păcat al unor astfel de cărți, sortite să ofere, în puține pagini, un stoc esențial de informație de tipul literatura română în zece lecții, e senzația că originalitatea argumentației și inovația sunt abandonate în schimbul
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
În solara lumină, aceea scânteiază. În aceeași lumină, elegia cântă. Nevăzută, cosmică liră. Să ne mai întrebăm de ce mitul lui Orfeu, de oriunde va fi venit bardul, s-a născut în Grecia? * Profesor de limba și literatura greacă veche la Catedra de Filologie Clasică a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, al cărei recent volum, Elegia greacă arhaică. București, Editura Niculescu, 2002; 208 p., constituie prilejul însemnărilor din Semnalul clasic de astăzi.
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
lucrare extrem de utilă în special studenților care intră pentru prima dată în contact cu dis ciplina numită Istoria veche a României. Nu în ultimul rând, remarcăm că această carte este expresia unei îndelungate activități didactice, desfășurate de profesorul Petolescu la catedra Facultății de Istorie a Universității București. Un demn urmaș al lui Vasile Pârvan, Vasile Christescu (1902-1939) a fost unul dintre cei mai de seamă istorici și arheologi ai României interbelice. Acesta și-a susținut teza de doctorat la Universitatea din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
numeroase piese originale cu semnificație religioasă, cunoscător avizat al istoriografiei problemei, formator de școală în mediul academic și științific clujean, astfel încât citirea textelor prezente nu poate fi decât profitabilă. Atalia Ștefănescu-Onițiu este lector la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul catedrei de Sociologie-Antropologie a Facultății de Sociologie-Psihologie. Specializarea autoarei acestui volum este religia romană, studiile ei pornind de la analiza aspectelor religioase înfățișate în opera lui Ovidius, terminând cu o temă specifică, anume religia din mediul militar în Dacia romană. Lucrarea de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
traduc Divină Comedie”, s-a destăinuit ea mai tarziu. Ne Întoarcem la Eminescu. De apreciat este și volumul „Poesie d'amore", tradus de prof. Mario Ruffini, apărut la Torino, În 1964 În splendide condiții grafice pentru a celebra, astfel, Centenarul Catedrei de Limbă și Literatura Română de la Universitatea din Torino. Blaj Recanati, orașe Înfrățite sub steaua lui Eminescu „La Recanati, orașul natal al lui Giacomo Leopardi, numele lui Eminescu este rostit cu prețuire și admirație. Cum de-a ajuns acest puternic
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
inervat”! Asta ca să pastișez cronicarul. Parcă Îl văd cu ochelarii pe nas și ținând mai tot timpul capul pe spate pentru a te putea vedea. Altfel privirea nui ajungea să te vadă decât până la gât. De aceia În clasă avea catedra pusă pe un podium foarte Înalt, pentru a fi aproape la Înălțimea cârlanilor. Avea un talent nemaipomenit de a desena pe tablă cu crete colorate planșele de anatomie, că tâmpit să fi fost, și tot Înțelegeai. Fiind deja În clasa
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
dacă nu aveai de unde?. Odată mi-a venit și mie rândul (vă aduceți aminte ce bătaie zdravănă ați mâncat o bună parte dintre voi din cauza mea?-) și m-a scos după tipic la tablă. Crețu, cunoscându-și mârlanul stâtea pe catedră cu o mâna sub falcă și cu alta mângâind prăjina. Mi-a cerut să descriu inima. La care eu, luând un aer patetic am Început: Înima, lăcașul tuturor sentimentelor omenești, ( În clasă s-a făcut liniște) Inima, de unde izvorăște iubirea
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
conservator) o femeie firavă, scundacă, dar energică foc, spre deosebire de soțul ei care era un om molcom și calm, mereu cu un zâmbet timid În colțul buzelor, parcă nevrând să deranjete cu prezența lui pe nimeni care abia răsărind din dosul catedrei, ne ținea atractive cursuri de sociologie. Îmi reamintesc cu ce clară viziune ne vorbea despre viitorul omenirii, noi crezând că sunt simple devagații, dar ale cărei preziceri, cel puțin În parte, aveau să se adeverească numai după 50 de ani
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]