211 matches
-
perioadă de 6 luni de la trimiterea informațiilor complete. ... (5) După ce Oficiul Internațional de Epizootii a stabilit o procedură pentru clasificarea țărilor pe categorii și dacă a plasat țară solicitanta în una dintre aceste categorii se poate aplica o reevaluare a categorisirii comunitare a țărilor solicitante în concordanță cu cele stabilite de Oficiul Internațional de Epizootii. ... (6) În măsura în care Comisia Europeană apreciază că informațiile trimise de un stat membru sau de o țară terța, conform cap. A și B din anexă nr. 2
NORMA SANITARA VETERINARA din 3 aprilie 2002 (*actualizata*) privind stabilirea regulilor de prevenire, control şi eradicare a unor encefalopatii spongiforme transmisibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142781_a_144110]
-
precum și a distribuirii acestora. Articolul 9 Marcarea documentelor Fiecare parte va înscrie - prin stampilare sau marcare - denumirea guvernului furnizor pe toate informațiile militare secrete de stat primite de la cealaltă parte. Pe aceste informatii se vor înscrie și elementele referitoare la categorisirea părții care le-a primit și care le va asigura același grad de protecție cu cel stabilit de către partea emițătoare. Articolul 10 Distrugerea A. Documentele și suporturile ce conțin informații militare secrete de stat și care fac obiectul prezentului acord
ACORD din 21 iunie 1995 între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la măsurile de protecţie a informaţiilor militare secrete de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145662_a_146991]
-
modificări și evoluții implicând și atitudinea generală față de persoanele cu diverse dizabilități. Astfel de la percepția acestor persoane atât de negativă încât se prefera uciderea lor ca în cazul spartanilor sau a regimului hitlerist din al II-lea război mondial, la categorisirea ca ,,vrăjitori” a unor deficienți mintal sau persoane cu tulburări psihice în evului mediu și tratarea lor ca atare, la începutul generalizării interesului față de problematica diverselor deficiențe și atitudinii de sprijin specifice secolului XIX, astăzi societatea pare a se fi
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
explicate, este potrivit să facem din nou trecerea de la general spre particular, încercând a sesiza eventualele elemente, dincolo de cele mai sus menționate, care vin în sprijinul literarității cărții lui Frossard. Ca și în cazul Jurnalului fericirii, și aici dificultatea încadrării, categorisirii cărții este semnificativă. Un ajutor vine, însă, din partea autorului însuși: " Această carte nu este o confesiune; n-aș fi în stare să mă dedic acestui gen literar..." 17. Este refuzată de asemenea ideea de autobiografie: "nu scriu pentru a-mi
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
firul din punctul în care se oprise Wolfe atunci când notează, plecând de la un sondaj întreprins în ziare, că amestecul între tehnica ficțională și analiza jurnalistică de profunzime a devenit orice altceva decât un lucru obișnuit. Ceea ce constată el este, asemeni categorisirii lui Wolfe, faptul că articolele din ziare au "narațiune pe secvențe" și "dialoguri"(3). Dar Berner mai adaugă procesualizarea, punctul de vedere, drama, previziunea, metafora și ironia, printre altele la taxinomie. Așa cum notează Connery, poate că cea mai importantă contribuție
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
1996]) sau în faptul exprimării unei opinii și justificarea acesteia în mod rațional în fața unui public, efectiv sau virtual. Unele norme de comportament sunt rezultatul unui proces decizional deliberat, menit să stabilească obligații și limite acțiunilor sociale. Din acest considerent categorisirea situației de acțiune ("a lua loc la masă" este un "acord tacit"), dacă este făcută de un actor sau de câțiva actori în numele unei întregi colectivități, este o formă de exercitare a puterii. De acea categorizare depinde, de fapt, ce
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
imaginea orașului... și pe a lor. Trebuie să recunoaștem că în anii 1980 personalitatea primarului părea că angajează identitatea orașului (Baudis la Toulouse, Bousquet la Nîmes etc.). Personalizarea unui teritoriu părea să devină preambulul calificării sale, mai ales după ce această categorisire nu mai era legată de valorile erei industriale: facilitățile de aprovizionare cu materii prime, punerea la dispoziție a unei forțe de muncă bine pregătite și ieftine etc. Marketingul urban exista deja la sfârșitul anilor 1960, devenind mai vizibil cu ocazia
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dorite". Ultima situație, cea a abordării relației management-leadership de pe poziții intermediare, ca de la parte la întreg, este mai puțin vizibilă în ansamblul interpretărilor oferite celor două concepte. În ceea ce ne privește, nu putem decât să ne detașăm de o asemenea categorisire, întrucât nu se poate vorbi de obligativitatea coexistenței celor două abilități. Ea se probează, așa cum menționam anterior, numai în situațiile în care vorbim de existența unui proces managerial performant, calitativ, profesionist. În caz contrar, putem vorbi de conducători ce au
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
romane ale lui Ishiguro, iar ultimul mă fascinează. Cred că ceea ce scrie W.G. Sebald e oarecum mai aproape de ce scriu eu. (Unul din poemele lungi din cartea care urmează să-mi apară îi e dedicat). Recunosc că astfel de categorisiri ale scriitorilor sunt o etapă necesară, dar nu mă simt în largul meu când sunt categorisit. N-am încercat niciodată să fiu scriitor străin. Mi-am dorit să fiu scriitor englez. S-ar putea ca reușita mea să se bazeze
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
subscriem la ele sau din perspectivă istorică ne apar astăzi ciudate, sau mai greu de acceptat, ele trebuie luate și judecate așa cum sunt, în litera și spiritul lor, dincolo de care ni se impune aprecierea, judecarea și, în cele din urmă, categorisirea operei, a valorii, originalității și șanselor ei de a transcende vremii în care a fost scrisă și mai apoi înscrisă în patrimoniul peren al culturii naționale. Etichete precum „Labiș - poet al revoluției”, „Labiș - poet comunist”, „Labiș - poet al obedienței față de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
a limbajului imprimă anumite caracteristici „rolului mediator al limbajului în organizarea și maturizarea structurii morfofuncționale perceptive” (136; p.189). Vom încerca să vedem care sunt diferitele modalități în care se produce această mediație. Limbajul intervine în activitatea de denumire, permițând categorisirea diferitelor aspecte ale realității, în calitate de complex de deprinderi formate prin relațiile și legăturile existente între cuvinte și în calitate de for de organizare rezultând din complexitatea structurilor lingvistice. Învățarea denumirii obiectelor obligă pe copil să-și îndrepte atenția asupra aspectelor realității care
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Max Weber: "Ziaristul (și toți cei cu ocupațiuni asemănătoare din ziua de azi, n.n.) împărtășește aceeași soartă cu toți demagogii, inclusiv cu avocații (și artiștii): cel puțin pe continent, spre deosebire de situația din Anglia și din vechea Prusie, el scapă oricărei categorisiri sociale precise. Aparține, într-un fel, unei caste de paria, judecată întotdeauna de către "societate" după reprezentanții săi de cea mai joasă speță morală. Reprezentările curente despre ziariști și munca lor sînt dintre cele mai grotești. Nu oricine își dă seama
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dintre diferitele modalități ale iluziei. *3 Care este legătura dintre narațiune și viață ? Clasicii sau neoclasicii ar răspunde că narațiunea prezintă tipicul, universalul - avarul tipic (Molière, Balzac), fiicele ingrate tipice (Regele Lear, Moș Goriot). Dar nu țin oare astfel de categorisiri de domeniul sociologiei ? O altă concepție afirmă că arta înnobilează sau idealizează viața. Există, desigur, un astfel de stil artistic, dar el este doar un stil, nu esența artei ; deși nu încape îndoială că creând distanță estetică, dând faptelor formă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
idealurile și identitatea grupului de apartenență și invenție de practici sociale noi. Ca subiect social, angajat Într-o luptă identitară, individul se construiește prin observarea mediului său și prin compararea cu ceilalți, prin confruntarea judecăților sale cu ale altora, prin categorisire socială. Un sociolog, Vincent de Gaulejac, considera că această noțiune este eminamente psihosocială pentru că individul, deși are caracteristici unice, particulare, specifice, care-l singularizează, Își extrage substanța din afară, de la societatea ce-i conferă atribute sociale și juridice care-i
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a purtat Lorenzo acestor orașe nu va fi foarte surprinzător, deoarece aceste orașe tindeau să fie cele mai populate și, de asemenea, cele mai importante din punct de vedere economic din întregul dominion. Însă factorul cel mai important care explică categorisirea acestor orașe era fără îndoială disponibilitatea de posturi civice salarizate pentru care Lorenzo putea să numească candidați după gustul lui și se întâmplă să existe mai multe posturi în aceste comune foste independente. (Disponibilitatea acestor posturi explică, de asemnenea, acordarea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
prietenul nostru Adrian Mihalache, dinspre zona Politehnicii, așa că nu pot să nu te întreb : cum ești perceput de către ceilalți critici drept ”unul de-al lor” sau doar cronicar, eventual ”amator” ? Cum te vezi tu ? Și cum ți se par aceste categorisiri : mai sunt sau ar trebui să mai fie ele pertinente în zilele noastre, când există o inflație de bloguri în care oricine își dă cu părerea despre orice ? într-un cuvânt : mai rezistă ierarhiile (făcute, după cum se știe, de critici
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
la Misha Katz). Există și spectatorul avizat de teatru, care vrea spectacole de autor, care urmărește evoluția unui regizor etc. Bănuiesc că și publicul de film se poate subîmpărți în asemenea grupuri. în ceea ce mă privește, mi se par stupide categorisirile pe genuri : comedie romantică, thriller lipsesc ”comedie de sâmbătă seara”, ”siropel de duminică”, ”film cu bătăi”. La dolce vita ce e ? Dramă intelectuală ? ̨ n privința filmului românesc minimalist, cred că se întâmplă exact același lucru ca în toate domeniile
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
totul clar, reale pentru mine sunt tocmai acele spectacole de teatru sau filme care nu sunt realiste. Alex. Leo Șerban : Hmm... Pare-mi-se că am deschis Cutia Pandorei și că, de fapt, discuția abia începe. Ca să mă-ntorc la categorisiri și la ”ce e La dolce vita ?”, răspunsul cel mai adevărat este : un film de Fellini. (Știi poate anecdota aceea, spusă chiar de marele Federico, cum că taică-su voia să-l facă doctor, maică-sa preot, iar el a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
sigur, categoriile astea ad-hoc în care sunt puse filme celebre sună infinit de comic ; îmi pare rău că nu am colecționat unele dintre ele, de prin cotidiane sau ghiduri TV : erau de un haz enorm ! “i nu pentru că recurgeau la categorisirile deja știute (Vertigo e thriller etc.), ci pentru că adoptau formule inedite, încercând să prezinte filme care se sustrag îndeobște formulelor ; cum ar suna oare Povestea cu realismul este însă serioasă. (între paranteze fie spus, Antonioni este realist : poți reconstitui fără
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și spiritul, sunt sensuri. Sensul poate orienta esența și poate constitui cu ea nu o unitate, dar o fuziune. Dar cuvântul „spirit” este obiectul unei inflații îngrozitoare (începând cu majuscula : „în numele Spiritului !”); „spiritualitate”, „spiritualizare” etc. - vorbe fără nici o acoperire. Toate categorisirile astea, „spirit”, „rațiune”, „intelect”, necesare desigur, au ceva schematic și generalizator, ceva exsanguu și vacuu. Ar fi de dorit să mai fie invocată din când în când și inteligența, care e o calitate individuală, reală și reconfortantă. Inteligența și sufletul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
acelor gospodari muncitori de a fi categorisiți „chiaburi”, mai ales că dețineau suprafețe de teren arabil de 5-8 ha. Secretarii de partid din cele trei sate, împreună cu cel de la centru, de ce să nu aibă și comuna Hlipiceni chiaburi? Legea de categorisire a fost aplicată fără descernământ ci mot-a-mot. E drept că au avut, unii din ei prăvălie în sat, dar n-o mai au; alții din cauză că se ocupau cu creșterea albinelor plăteau sau dădeau în parte suprafața de teren ce o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
acelor gospodari muncitori de a fi categorisiți „chiaburi”, mai ales că dețineau suprafețe de teren arabil de 5-8 ha. Secretarii de partid din cele trei sate, împreună cu cel de la centru, de ce să nu aibă și comuna Hlipiceni chiaburi? Legea de categorisire a fost aplicată fără descernământ ci mot-a-mot. E drept că au avut, unii din ei prăvălie în sat, dar n-o mai au; alții din cauză că se ocupau cu creșterea albinelor plăteau sau dădeau în parte suprafața de teren ce o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nu diferă semnificativ de o distribuție normală. Atunci cînd condiția de normalitate a distribuției nu este îndeplinită, se recomandă: 1. fie aplicarea testelor neparametrice, 2. fie transformarea variabilei respective prin diferite operații cum ar fi logaritmarea, extragerea radicaluluietc., 3. fie categorisirea variabilei respective (împărțirea scorurilor pe trei nivele, de exemplu). Există două demersuri în verificarea normalității unei distribuții: unul grafic și unul statistic. În cazul demersului grafic, cea mai frecventă tehnică este reprezentarea datelor sub forma histogramei. În cazul demersului statistic
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Statu tului] Român, să ia măsuri succesive, pentru soluționarea radicală a acestei probleme, procedeu ce nu ar fi posibil într-o stare normală. A întocmi astăzi un statut al evreilor, prin care să acordăm anumite drepturi și să stabilim anumite categorisiri și obligațiuni, însemnează a ne pierde complet libertatea de acțiune și a ne pune singuri în situațiunea de a călca noi înșine o lege pe care am face-o. Secția II-a propune deci, să se renunțe în mod categoric
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
4.1.14. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii) 202 4.2. Metode de rezolvare de probleme 203 4.2.1. Reflecția personală 203 4.2.2. Problematizarea 203 4.2.3. Învățarea prin categorisire 205 4.2.4. Metoda concasării 206 4.2.5. Cubul 207 4.2.6. Tehnica bisocierii 207 4.2.7. Metoda rezolvării creative de probleme 207 4.2.8. Recensământul problemelor 209 4.2.9. Discuția-panel 210 4.2
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]