442 matches
-
din București. Nicolae Lungu a scris multă muzică corală laică de influență folclorică (˝Măria neichii˝, ˝Mărie˝, ˝Alunelul oltenesc˝, Suita corală ˝Balcanica˝, ˝Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Răspunsuri liturgice˝, ˝Cântări din triod˝, ˝Cântări din penticostar˝), de asemenea colindele lui bucurându-se de mare popularitate (˝La Vitleem˝, ˝Mărire-ntru cele înalte˝, ˝Ne lasă gazdă-n casă˝), precum și muzică vocală
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
mai tineri. În zonele în care cei care practică botezul adulților formează majoritatea fizică sau culturală, ritualul poate funcționa ca un rit de trecere, prin care copilul primește statutul de adult. Candidații la botez urmează, în general, un program de cateheză, înțelegerea și acordul intelectual fiind condiții importante ale botezului. Multe denominații care practică botezul adulților specifică și modalitatea de botez, preferând în general imersiunea (prin care botezatul este scufundat complet sub suprafața apei) în locul afuziunii (prin care botezatul este stropit
Botezul adulților () [Corola-website/Science/303662_a_304991]
-
călătorește în numeroase țări ale Europei pentru a înființa și consolida Opus Dei în aceste țări. În același scop, el întreprinde între 1970 și 1975 două lungi călătorii în întreaga Peninsulă Iberică, Mexic, America de Sud, Guatemala, unde ține numeroase întâlniri de cateheză cu multe grupuri de bărbați și femei. Sfântul Josemaría a murit la Roma la 26 iunie 1975. Mii de persoane, dintre care numeroși episcopi, - mai mult de o treime din episcopatul mondial-, au solicitat Sfântului Scaun deschiderea procesului său de
Josemaría Escrivá () [Corola-website/Science/324997_a_326326]
-
activitatea sa s-a realizat pe liniile anunțate cu documentul de programare trienală: „Curaj, Biserică din Genova, Domnul te chiamă!” (2003): în timp ce promova o angajare sinceră și generoasă în toate aspectele pastoralei de toate zilele, accent preponderent a pus pe cateheză, pe inițierea creștină și pe celebrarea zilei Domnului, pastorale tineretului, pastorala familiară, pastorala scolastică (îndeosebi orele de religie în școală și creșterea calitătivă a școlilor catolice). Apreciată de enoriașii săi a fost insistența asupra formării permanente a tuturor (preoți și
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
fost reorganizată Dieceza de Iași și și-au reluat activitatea sau au apărut numeroase instituții bisericești: Curia Diecezană, Tribunalul Bisericesc, Consiliul Prezbiteral, Comisia pentru Cler, Comisia Liturgică, Comisia Biblică, Departamentul de Istorie a Bisericii Catolice din Moldova, Oficiul Diecezan pentru Cateheză, Centrul Misionar Diecezan etc. S-a reluat învățământul religios în școli. S-au înființat Seminarul Teologic Liceal din Iași, Liceul Catolic "Sf. Iosif" din Bacău, Colegiul Sanitar, Școala de Cântăreți Bisericești, Școala Postliceală "Fericitul Ieremia" din Iași etc. Începând cu
Petru Gherghel () [Corola-website/Science/306008_a_307337]
-
fost determinată de mai mulți factori: - nevoia Bisericii de a rezuma credința creștină într-un crez sau într-un simbol simplu, ce trebuia să fie reținut și mărturisit de candidații la botez; în acest scop, Chiril al Ierusalimului a scris Catehezele mistagogice (348); ele servesc departajării taberei proto-ortodoxe de alte tabere ale creștinismului primar; Crezul de la Niceea este lipsit de conținut în lipsa cunoașterii dogmelor acestor tabere, conform lui Ehrman menționarea unui singur Dumnezeu servind la departajarea de alți creștini care credeau
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
Fiului lui Dumnezeu și gnosticismul, care nega cunoașterea revelației și tradiția publică; - nevoia de a fundamenta hotărârile Sinoadelor ecumenice cu referire la ereziile trinitare și hristologice: în această privință, un rol important l-au avut Părinții capadocieni: Grigorie de Nyssa (Catehezele), Grigorie de Nazianz (Cuvântările teologice), Vasile cel Mare (Despre Duhul Sfânt); - nevoia de a sistematiza revelația creștină în ansamblul ei; de pildă, Origen (în Despre principii) care dezvoltă conceptul despre creația eternă a lumii, fără început și fără sfârșit, consecință
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
sărbătorile de poruncă, în mod special de Crăciun și de Paște. Apoi sunt celebrate sacramentele, atât cele ale inițierii creștine (Botezul, Mirul și Euharistia, cât și cele de vindecare (Spovedania și Ungerea Bolnavilor sau Maslul). Copiii care sunt pregătiți la cateheză primesc Prima Sfânta Împărtășanie. Sacramentul Mirului este administrat de către Episcop, tuturor adolescenților și adulților care au aprofundat în credință. În fiecare zi este rugăciunea Rozariului. De obicei, la începutul anului preotul binecuvântează casele credincioșilor. În timpul Postului Mare, în mod special
Biserica romano-catolică „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” din Motru () [Corola-website/Science/336952_a_338281]
-
ni se înfățișează, sub raportul conținutului, ca o expunere aproape completă a învățăturilor dogmatice ale Bisericii Ortodoxe. Aceasta se vede din însăși faptul că Sfântul Chiril, după ce în catehezele I-IV tratează despre păcat, pocăință, botez și credință, le explică ascultătorilor simbolul apostolic, rezumatul întregii învățături creștine. Date fiind împrejurările și condițiile în care sunt rostite catehezele, importanța lor ca document al învățăturii creștine sporește cu mult. Prin mijlocirea
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
Ortodoxe. Aceasta se vede din însăși faptul că Sfântul Chiril, după ce în catehezele I-IV tratează despre păcat, pocăință, botez și credință, le explică ascultătorilor simbolul apostolic, rezumatul întregii învățături creștine. Date fiind împrejurările și condițiile în care sunt rostite catehezele, importanța lor ca document al învățăturii creștine sporește cu mult. Prin mijlocirea lor, cercetătorul află pe de o parte învățătura oficială a Bisericii, în raport cu erezia ariană, iar pe de altă parte raportul dintre simbolul niceo-constantinopolitan și cel apostolic. Cercetătorul Catehezelor
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
catehezele, importanța lor ca document al învățăturii creștine sporește cu mult. Prin mijlocirea lor, cercetătorul află pe de o parte învățătura oficială a Bisericii, în raport cu erezia ariană, iar pe de altă parte raportul dintre simbolul niceo-constantinopolitan și cel apostolic. Cercetătorul Catehezelor Sf. Chiril ia cunoștință, de felul cum era practicat Botezul, Mirungerea și Sf. Euharistie, precum și de semnificația pe care Biserica o dădea fiecăreia dintre aceste Taine. Zelul apostolic de care este stăpânit în predarea învățăturilor către catehumeni, prezentarera învățăturilor într-
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
limbii, Sfântul Chiril se prezintă ca un strălucit pedagog al Bisericii Ortodoxe și ca exemplul cel mai fericit pentru catehetul conștiincios și zelos pentru mântuirea oamenilor. Cea mai importantă parte a operei Sfântului Chiril este reprezentată de cele 23 de cateheze, precedate de o procateheză, fiind rostite în Ierusalim și anume: primele optsprezece au fost rostite în biserica de pe Golgota (Martyrium), la care autorul face neîncetat aluzie , iar ultimele cinci (numite de obicei cateheze mistagogice) au fost ținute în biserica Sfintei
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
Chiril este reprezentată de cele 23 de cateheze, precedate de o procateheză, fiind rostite în Ierusalim și anume: primele optsprezece au fost rostite în biserica de pe Golgota (Martyrium), la care autorul face neîncetat aluzie , iar ultimele cinci (numite de obicei cateheze mistagogice) au fost ținute în biserica Sfintei Învieri (Anastasis). Iar alții spun că ultimele două cateheze din prima serie a celor optsprezece au fost rostite în biserica Sfinților Apostoli, iar Catehezele Mistagogice, nu au fost rostite chiar în biserica Învierii
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
și anume: primele optsprezece au fost rostite în biserica de pe Golgota (Martyrium), la care autorul face neîncetat aluzie , iar ultimele cinci (numite de obicei cateheze mistagogice) au fost ținute în biserica Sfintei Învieri (Anastasis). Iar alții spun că ultimele două cateheze din prima serie a celor optsprezece au fost rostite în biserica Sfinților Apostoli, iar Catehezele Mistagogice, nu au fost rostite chiar în biserica Învierii, ci în biserica Sfintei Cruci, în apropiere de mormântul Mântuitorului, un de se afla biserica Sfintei
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
face neîncetat aluzie , iar ultimele cinci (numite de obicei cateheze mistagogice) au fost ținute în biserica Sfintei Învieri (Anastasis). Iar alții spun că ultimele două cateheze din prima serie a celor optsprezece au fost rostite în biserica Sfinților Apostoli, iar Catehezele Mistagogice, nu au fost rostite chiar în biserica Învierii, ci în biserica Sfintei Cruci, în apropiere de mormântul Mântuitorului, un de se afla biserica Sfintei Învieri. Interesant este faptul că Sf. Chiril nu a scris aceste cateheze, ci doar rostite
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
Sfinților Apostoli, iar Catehezele Mistagogice, nu au fost rostite chiar în biserica Învierii, ci în biserica Sfintei Cruci, în apropiere de mormântul Mântuitorului, un de se afla biserica Sfintei Învieri. Interesant este faptul că Sf. Chiril nu a scris aceste cateheze, ci doar rostite, ele fiind stenografiate de către auditori. Data rostirii catehezelor este anul 348 sau 350, în postul păresimilor (primele optsprezece) și în săptămâna luminată (ultimele cinci sau catehezele mistagogice). Catehezele XIX-XXIII sunt numite cateheze mistagogice. Ele au scopul să
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
biserica Învierii, ci în biserica Sfintei Cruci, în apropiere de mormântul Mântuitorului, un de se afla biserica Sfintei Învieri. Interesant este faptul că Sf. Chiril nu a scris aceste cateheze, ci doar rostite, ele fiind stenografiate de către auditori. Data rostirii catehezelor este anul 348 sau 350, în postul păresimilor (primele optsprezece) și în săptămâna luminată (ultimele cinci sau catehezele mistagogice). Catehezele XIX-XXIII sunt numite cateheze mistagogice. Ele au scopul să inițieze pe cei nou-botezați în cunoașterea Sfintelor Taine pe care le
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
Învieri. Interesant este faptul că Sf. Chiril nu a scris aceste cateheze, ci doar rostite, ele fiind stenografiate de către auditori. Data rostirii catehezelor este anul 348 sau 350, în postul păresimilor (primele optsprezece) și în săptămâna luminată (ultimele cinci sau catehezele mistagogice). Catehezele XIX-XXIII sunt numite cateheze mistagogice. Ele au scopul să inițieze pe cei nou-botezați în cunoașterea Sfintelor Taine pe care le primiseră, ținând seama că ele nu puteau fi cunoscute de către cei încă nebotezați, ci numai de cei deja
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
este faptul că Sf. Chiril nu a scris aceste cateheze, ci doar rostite, ele fiind stenografiate de către auditori. Data rostirii catehezelor este anul 348 sau 350, în postul păresimilor (primele optsprezece) și în săptămâna luminată (ultimele cinci sau catehezele mistagogice). Catehezele XIX-XXIII sunt numite cateheze mistagogice. Ele au scopul să inițieze pe cei nou-botezați în cunoașterea Sfintelor Taine pe care le primiseră, ținând seama că ele nu puteau fi cunoscute de către cei încă nebotezați, ci numai de cei deja botezați. Prima
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
Chiril nu a scris aceste cateheze, ci doar rostite, ele fiind stenografiate de către auditori. Data rostirii catehezelor este anul 348 sau 350, în postul păresimilor (primele optsprezece) și în săptămâna luminată (ultimele cinci sau catehezele mistagogice). Catehezele XIX-XXIII sunt numite cateheze mistagogice. Ele au scopul să inițieze pe cei nou-botezați în cunoașterea Sfintelor Taine pe care le primiseră, ținând seama că ele nu puteau fi cunoscute de către cei încă nebotezați, ci numai de cei deja botezați. Prima din aceste cinci cateheze
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
cateheze mistagogice. Ele au scopul să inițieze pe cei nou-botezați în cunoașterea Sfintelor Taine pe care le primiseră, ținând seama că ele nu puteau fi cunoscute de către cei încă nebotezați, ci numai de cei deja botezați. Prima din aceste cinci cateheze tratează despre ceremoniile preliminare Tainei Botezului (adică lepădările de diavol și mărturisirea credinței în Iisus Hristos), care aveau loc în pridvorul baptiseriului. Cateheza a doua mistagogică tratează despre săvârșirea Tainei Botezului. Cateheza a treia mistagogică, tratează despre Taina Sfântului Mir
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
puteau fi cunoscute de către cei încă nebotezați, ci numai de cei deja botezați. Prima din aceste cinci cateheze tratează despre ceremoniile preliminare Tainei Botezului (adică lepădările de diavol și mărturisirea credinței în Iisus Hristos), care aveau loc în pridvorul baptiseriului. Cateheza a doua mistagogică tratează despre săvârșirea Tainei Botezului. Cateheza a treia mistagogică, tratează despre Taina Sfântului Mir. Cateheza a patra mistagogică, despre prezența reală a Domnului în Euharistie. Iar ultima cateheză (a cincea) mistagigică, despre Sfânta Împărtășanie și schema sumară
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
de cei deja botezați. Prima din aceste cinci cateheze tratează despre ceremoniile preliminare Tainei Botezului (adică lepădările de diavol și mărturisirea credinței în Iisus Hristos), care aveau loc în pridvorul baptiseriului. Cateheza a doua mistagogică tratează despre săvârșirea Tainei Botezului. Cateheza a treia mistagogică, tratează despre Taina Sfântului Mir. Cateheza a patra mistagogică, despre prezența reală a Domnului în Euharistie. Iar ultima cateheză (a cincea) mistagigică, despre Sfânta Împărtășanie și schema sumară a liturghiei credincioșilor cu explicarea ei. 1.Taina Sfântului
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
tratează despre ceremoniile preliminare Tainei Botezului (adică lepădările de diavol și mărturisirea credinței în Iisus Hristos), care aveau loc în pridvorul baptiseriului. Cateheza a doua mistagogică tratează despre săvârșirea Tainei Botezului. Cateheza a treia mistagogică, tratează despre Taina Sfântului Mir. Cateheza a patra mistagogică, despre prezența reală a Domnului în Euharistie. Iar ultima cateheză (a cincea) mistagigică, despre Sfânta Împărtășanie și schema sumară a liturghiei credincioșilor cu explicarea ei. 1.Taina Sfântului Botez 1.1 Condițiile pentru primirea botezului 1.2
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
în Iisus Hristos), care aveau loc în pridvorul baptiseriului. Cateheza a doua mistagogică tratează despre săvârșirea Tainei Botezului. Cateheza a treia mistagogică, tratează despre Taina Sfântului Mir. Cateheza a patra mistagogică, despre prezența reală a Domnului în Euharistie. Iar ultima cateheză (a cincea) mistagigică, despre Sfânta Împărtășanie și schema sumară a liturghiei credincioșilor cu explicarea ei. 1.Taina Sfântului Botez 1.1 Condițiile pentru primirea botezului 1.2 Necesitaea Botezului și numirile acestuia Pentru Sf. Chiril al Ierusalimului, Mirungerea este taina
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]