544 matches
-
o alta eternă”, așa cum precizează cu sinceritate chiar domnia sa, în ”Nota autorului” din finalul volumului. Deși nu uzitează de cuvinte explicite și nu se adresează direct Divinității, Dumitru Brăneanu, un iscusit artizan al metaforei, prin arderea sa interioară, creează acel catharsis care conferă noblețe operei sale poetice. Aș exemplifica aici, din poezia Monalisa, cea care deschide volumul, următoarele versuri: „prințesă, curcubeu al dragostei/ mirarea nevinovată/ ține lumea în echilibru/ pe căi umbrite de secoli” ... „pavează drumul ce închide/ patima iubirii/ tu
DAR DIVIN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377432_a_378761]
-
este o modalitate paradisiacă de mântuire a asperităților existenței, o evadare din banalitatea conveniențelor într-un azur al uluitoarelor iluzii. Că ea a reușit, cu metodele poetului nativ, să creeze și să regenteze un spațiu și un timp paradisiace, unde catharsisul operează în voie, iradiind umanitatea de circumstanță: lumea ei mică, uimitoare prin propria-i capacitate de extensie. Am constatat asta ca pe o justă verificare, în considerațiile altor creatori de poezie din urzeala diafană a lumii sale, ca și în
CONSTANTIN STANA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379575_a_380904]
-
oamenii. Nu sunt om de știință, sunt un mânuitor al cuvântului. Am incercat prin mine însămi o terapie prin cuvânt. Ținute în noi, trăirile tind să se reverse, să iasă la lumină. Și astfel, se instalează vindecarea, purificarea. Starea de catharsis. În clasa întâi am scris, cred, prima poezie. Se numea " Jivinele". De aici și până la publicarea primului volum a trecut jumătate de secol. La douăzeci de ani după o trăire răvășitoare, am avut o tentativă de român. A rămas mulți
MINCIUNELE DE CASA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380873_a_382202]
-
atrage în continuarea lecturii, odată ce ai citit prima pagină. Uneori, tristețile, ca și cum ar fi strict personale, lasă ceracăne de sare imaginară pe pagina de hârtie, dar nu este vorba, în context ,de lamentare în sine ci de un exercițiu aproape de catharsis, pe care,autorea îl face pentru a-și integra opera personală în opera generală. Zic operă și mă refer aici nu doar la partea de literatură, ci, respectând proporțiile, mai ales la facerea unei lumi filozofice proprii, lume defel simplă
SILVIA BITERE PE „VIA DEL MAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374869_a_376198]
-
etc. În scenă vor urca maeștrii Eugen Doga, Ștefan Petrache, Anatol Chiriac, Constantin Rusnac, Iurie Sadovnic, Lidia Botezatu și Radu Dolgan Soliști: Mariana Bulicanu, Ana Cernicova, Ionel și Alexandru Manciu, Cristina Pintilie, Natalia Barbu, Cătălin Josan, Adrian Ursu, Ricu Vodă, Catharsis, Aura, Georgeta Voinovan, Andrei Ioniță, Valeria Pașa, Ștefan Negută, Stela Boțan, Serj Kuzenkov, Viorel Burlacu, Gloria Gorceag, Costi Bulrlacu și Corina Țepeș, Diana Rotaru, Felicia Dunaf, Doinița Gherman, Diana Brescan, Victoria Lungu, Cezara, Zinaida Julea, Igor Rusu, Mihai Ciobanu, surorile
31 AUGUST 2016 de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375308_a_376637]
-
relația autor, actor, interpret, regizor și public. Tensiunea (de acestă dată dramatică) nu poate fi evocatoare și nu se poate transmite decât prin răvășirea ființelor implicate în actul artistic. Talentul autorului și regizorului nu se poate regăsi în integralitate fără catharsisul ”petrecut” pe scena sub ochii participativi și scuturați de rutină ai spectatorilor. De la intrarea în sala te îmbăiai în armonia divină a pianului, frământat de Mădălina Ene. Decorul sumar dar relevant, începutul interactiv al piesei și previzionarea unui rezumat a
”FATA DIN CURCUBEU”- REGIA:LIA BUGNAR de DALELINA JOHN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345803_a_347132]
-
lui Nicomah / Nicolae-Paul Mihail -, mergându-se până la „sonet/ rondel satiric, umoristic“ etc.), ori „semnificant“ (înveliș „de litere“/ „de sunete“, metaforic: „pocal“), în care-i turnat un „conținut“, în care-i „închingat semnificatul-fulger-șfichiuitor“ (cantitatea / doza de satiră / umor la aspersor) întru catharsis, „autoprefață“ care „trece în revistă“ evoluția speciei, „istoria tendințelor formale / conținutistice“ spre a se ajunge „iute“ la polivalenta epigramă absurdă din propriul său „urmuzeu poetic“: «După cum se observă, modificările propuse și experimentate au vizat doar forma epigramei, strucutra acesteia; ceea ce
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
de poezii - „Felinar natural”, „Înveți să cânți tăcând” și „La răsărit mă vindec”, este o călătorie a cuvântului către apele primordiale ale marelui Cuvânt. Pentru aceasta, poeta vâslește printre sensuri și semnificații ofilite, exfoliindu-le, spre a le primeni apoi în catharsisul unui nou botez: „la mijloc de gând/ cinci din șapte cuvinte/ devin/ lacrima frunzelor nenăscute// al șaselea/ devine murmurul copacului tăiat/ al șaptelea/ izbucnește floare/ întru tăcere/ și sunet de toacă/ îmbrățișează inima mireanului/ și lacrima copacului/ într-o reînviere
AUTOR: DOAMNA COSTINA SAVA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348758_a_350087]
-
nu-mi este străin" astfel încît toate capitolele volumului de față nefăcînd altceva decît să indice predilecția pentru o anume substanță a conținutului situată într-o perspectivă amplă, esențialmente de cunoaștere, a personajului central, asumată nicicum altfel decît individual. Prin catharsis-ul lecturii substituit subiectivismului penetrant al autorului, miezul acestei cărți mușcate de idei stăruie cu dreptate în ceea ce se cheamă biografie interioară, singura care oferă o cheie adevărată de valorizare a cărții, ca atare. Procesul narativ implicînd în principal, etape
GRĂDINILE SUSPENDATE ALE EXILULUI ROMÂNESC de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346776_a_348105]
-
curs șuvoiul de rugăciune, iar în a 40-a zi bolnavă s-a vindecat complet. După o mărturisire plină de evenimente în care granița dintre imanent și transcendent este estompată, deținuta afirmă: „Deci, cu adevărat, suferința este o cale de catharsis, o cale de purificare și este o măsură plină de binecuvântare dacă ajungi să-i înțelegi rostul.”(interviu Aspazia Oțel Petrescu, 22.08.2008, Roman, jud. Neamț, arhiva personală a autorului). Mărturiile orale sau scrise ale femeilor trecute prin temnițele
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
et des feuilles de verveine Gouter la douceur aigrelette d'une confiture de griottes Croquer une pomme M'emplir la bouche de la saveur du jus Ecrire des vers qui montent des tréfonds Incarner d'autres etres sur scène Avoir une catharsis dans un fauteuil d'orchestre Ecouter Yossi** et Arik,** Chanter Charles** et Georges,** et Domenico* * Faire rouler Dante et Molière sur mă langue ,sur mes lèvres Rendre graces au Bon Dieu pour ce qu' îl nous prodigue M'émerveiller chaque
FERICIRE/ BONHEUR/אושר-VERSIUNE TRILINGVĂ EBRAICĂ, ROMÂNĂ, FRANCEZĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377936_a_379265]
-
Ce este zborul? În nici un caz divertisment! Nu are nimic comun cu literatura! Oricât de bizar ar părea unora, dar seamănă mult cu matematica. În zbor te purifici. Lași totul jos și pleci pur de pe pământ... Zborul... un fel de catharsis spiritual al omului!... Merită să cugeți cândva, când ai timp, asupra acestei idei. Și totuși... Ce este zborul pentru un pilot? Greu de răspuns printr-o definiție, așa: Pasiune, meserie sau... viață! Rațiunea de a fi! Singura! Dar de unde vine
ZBORUL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374638_a_375967]
-
de raționalist, incapabil de a gusta miturile. Biriș este un teoretician al destinului, fără să reușească în a transcede istoria decât numai prin acceptarea martiriului său. Bibicescu, concepând Destinul ca un timp comprimat în opera de artă, se limitează la catharsis-ul acesteia și nu reușește să exorcizeze Istoria, sucombând în fața angoaselor care-i vor aduce sfârșitul. La polul opus acestora se găsesc Irina și Ștefan, din dialogul cărora se desprinde o viziune ce convertește diacronic Istoria în sincronia Destinului. Fără
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
a romanității se modulează amintirile puterii germane, memoria cuceritoare ungară și, într-o manieră subiacentă, complicitatea ungaro-germană. În schimb, ideologia ceaușistă definește ca fascistă această alianță, care a fost aceea a Germaniei naziste cu Ungaria horthistă. NAȚIUNEA: DE LA COMPETIȚIE LA CATHARSIS Proiectul comunist bate pasul pe loc: industrializarea epuizează omul nou care întîrzie să apară. Națiunea istorie și folclor oferă siguranță, dar și alienează. Deceniul șapte presupune mai mult și pentru că nici o adiere nu vine dinspre Estul cenușiu, în timp ce vîntul suflă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
marginalizarea sa fac din el simbolul revoltei, polul unei rupturi aristocratice cu activismul cultural al administratorilor culturii din epoca Ceaușescu. Noica întruchipează un stil, o metodă de interogație, propunînd un crez cultural refondat: discipolii săi filosofi caută împreună cu el un catharsis axat pe problema timpului, a tradiției și a modernității. Există o nevoie de a regăsi rădăcina limbajului, adevărul tradiției, de a se dezaliena de fatalitatea constrîngătoare a modernității. Mai mulți factori explică succesul fenomenului Noica, admirația de pe la sfîrșitul deceniului șapte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
avînt sau revoluție instituționalizată? . . . . 301 Timpul disprețului . Totul pentru victorie . . . . . . 308 Munca și patria socialistă . Capitolul 4 De la mediocritate la mizerie . . 322 Pierderea încrederii . . . . . . 322 România amenințată . . . . . . 325 Mizeria . . . . . . . . 331 Națiunea sublimată . . . . . . 335 Manifestările naționalismului . . . . . 339 Națiunea: de la competiție la catharsis . . . . 343 Capitolul 5 Perestroika în stagnare . . . 347 Inițiativele sovietice . . . . . . 347 Sfidările lui Ceaușescu . . . . . . 356 Romantism și reformism . . . . . . 362 Capitolul 6 Timpul nostalgiilor și al ambivalențelor . 367 Revoluția și exigențele sale . Repere cronologice . . . . . . 379 Bibliografie . . . . . . . 391 Indice de nume . . . . . . . 415 În
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rezolvate de către elevii mediatori nu impun măsuri disciplinare, înlătură resentimentele și înlătură nașterea altor conflicte. 4. Condițiile medierii • ambient plăcut; • timpul acordat suficient; • atitudini calme; • limbaj adecvat și familiar; • oportunitate pentru a favoriza comunicarea gândurilor, sentimentelor; • confidențialitate și siguranță; • folosirea catharsis-ului, încurajării, ascultării simpatetice; 17 • asigurarea cadrului necesar pentru întărirea comportamentelor de așteptare, atenție, afective față de ceilalți; • creșterea încrederii în sine. 5. Medierea elevilor Pentru ca actul medierii să se desfășoare este necesară prezența mediatorului și a mediatului. a) Mediatorul este
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
al unei soluții, frecventă în literatura de consum: Insula comorilor); (b) intriga patetică (un protagonist atractiv, dar slab, eșuează, iar sfîrșitul nefericit inspiră milă: Tess D'Urberville); (c) intriga tragică (un protagonist atractiv e responsabil de propriul nenoroc, drept care apare catharsis: Oedip rege, Regele Lear); d) intriga punitivă (un protagonist antipatic, deși parțial admirabil, eșuează: Richard III); (e) intriga sentimentală (un protagonist atractiv, dar slab sau pasiv, reușește în cele din urmă: Casa umbrelor, Anna Christie); (f) intriga admirației (un protagonist
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Fiecare dintre marile teorii conduce la definirea unor tipuri de efecte. Dacă luăm în considerare clasificarea teoriilor propusă de Rémy Riffel, vom constata identificarea următoarelor tipuri de efecte. Astfel: 1. Teoria agresivității încadrează patru categorii de efecte: a) efectul de catharsis (eliberarea de pulsiuni agresive și violente); b) efectul de învățare socială (aproprierea și imitarea actelor violente, a „eroilor” violenți și a comportamentelor violente); c) dezinhibarea (favorizarea declanșării agresivității și trecerea la acte violente prin pierderea reținerilor la comiterea de acte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
privind violența TV: 1. teza efectului cathartic; 2. teza efectelor de întărire; 3. teza stimulării (efective) a violenței reale de către cea mediatică. Toate aceste teze abordează violența TV din perspectiva potențialelor efecte ale acesteia asupra receptorilor. Prima teză, cea a catharsis-ului, de inspirație aristotelică, vizează un efect pozitiv și anume eliberarea simbolică de violență, consumul simbolic al agresivității, „descărcarea” prin intermediul violenței din programele TV. Cea de-a doua teză, a efectelor de întărire, presupune actualizarea și consolidarea, prin intermediul violenței televizuale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
spus, a unui anumit tip de societate - s-au este prezentată într-o lume în care elementul fantasticului predomină. Spuneam că nu este indiferent, deoarece, în timp ce este posibil ca violența prezentată într-un univers fantastic să producă un efect de catharsis, violența prezentată într-un univers cu nivel ridicat de autenticitate poate avea ca efect, din contră, o naturalizare a acesteia, efect care se va simți și în modalitățile de percepere a violenței din societate. Pentru aceasta s-au folosit următorii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
concluziona, într-o trecere în revistă a tuturor studiilor pe această temă, că: 1. nu se poate vorbi despre efecte directe, 2. nu se poate vorbi despre efecte autonome, 3. efectul violenței televizuale asupra copiilor poate fi invers (în sensul catharsis-ului aristotelician) și 4. efectul acestei violențe poate însă să fie mimetic, în sensul inducerii aceluiași tip de comportament în viața reală (Glucksmann, 1966) În România, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA-ul) reprezintă această autoritate. Rezultatele tuturor acestor cercetări se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ea utilizează cadre conceptuale total diferite. Magia este un limbaj metaforic, care comunică ceva despre eforturile indivizilor de a asigura, În plan simbolic, echilibrul general. Altfel spus, actul magic nu vizează natura, ci societatea (asigurarea echilibrului, eliminarea tensiunilor din grup, catharsis individual etc.). În formularea memorabilă a lui M.F. Browne (1997, p. 124), „magicienii sunt conștienți de deosebirea dintre metodele magice și activitățile practice, sunt conștienți de faptul ca magia lor are alte scopuri. Magia poate imita activități practice, dar nu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
apropiate de sistemul poluției și al purificării (M. Douglas, 1965). După J. Preston (1987, vol. XII, p. 98), riturile „țapului ispășitor” sunt o subspecie a ceremoniilor de purificare. Autorul amintit consideră că riturile „țapului ispășitor” se bazează pe substituire și catharsis, deoarece „ele folosesc un substitut pentru a muta poluția” și generează o unitate socială prin trăirea unor stări de eliberare spirituală de rău („comunități cathartice”). În acest sens, ele constituie un model pentru alte manifestări simbolice: spre exemplu, riturile politice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
métaphysique, cette poésie véhicule leș grands thèmes de la poésie universelle, transposés dans un style singulier. La source de cette poésie est le mystère, concept clé de la pensée de Blaga. On découvre dans șes vers des réflexions sur l'éros, la catharsis, la tristesse métaphysique, le temps du " grand passage ", la mutité, la quête des origines et l'histoire personnelle du moi lyrique, le village comme espace-matrice. La poésie devient souvent métapoésie, lorsqu'elle prend le langage comme sujet ou lorsqu'elle
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]