1,147 matches
-
barbarii de la Pontul Euxin, ajuns să viețuiască în capitala unui Imperiu cultural, Ilie Constantin se simte ca un lettré barbare. Poemele franceze conțin aceeași concentrație de imagini și sentimente, expuse într-un limbaj capabil să surprindă nuanțele cele mai fine. Catrenul Juin reușește performanța ca în numai câteva vorbe să definească întregul univers poetic al lui Ilie Constantin: "Nuit naissante, fantasme d'un havre,/ souvenir, galaxie ébauchée:/ j'aime le tendre, le doux cadavre/ de l'herbe ŕ peine fauchée!" Sunt
Corola de minuni a spaimei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10233_a_11558]
-
poeții rătăcitori apuseni își puneau în minte să ajungă în cinuri cât mai înalte. Se dezvolta o poezie „de societate”, în care textul nu putea fi despărțit de poezie, lirica trubadurilor preluând forme și teme ale liricii arabe (de exemplu, catrenul imitând ceea ce arabii numesc rubați, iar persanii do-bait - adică două bayt-uri, versuri, alcătuind un poem de sine stătător). Dincolo de preluarea formei, pot fi regăsite motivele liricii arabe. Iubirea care înnobilează și schimbă în bine (la Ibn Hazm, în Colierul porumbiței
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
în română sau în engleză etc.), ori de alte situații de viață cu ecou în sufletul ei...: „Am mai sculptat o poezie,/ dar, ca un puf de păpădie,/ s-a-mprăștiat în patru zări.../ Îi simt și-acum mirosu-n nări.” (spune un Catren). Vasile Mircescu (România, scriitor, poet) vorbește despre sine, în versuri, în modul următor: „Am venit pe lume, mai devreme decât mulți dintre voi. Sunt născut in Ploiești, județul Prahova și aici... voi rămâne!/ Sunt un om normal, cel puțin așa
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
Vinul antic de Pietroase! Tragedie Romeo și Julieta Teleportați la Mizil, Au adus cu ei dieta Epigramei cu trotil! Îndemn Epigrama fără teamă Pe epigramiști îi cheamă, Să aducă după caz Poanta, cu haz de necaz! Definire Epigrama-i un catren Ce în poantă are sens, Dacă nu, simplu refren Pănă intră în consens! constantin enescu Referință Bibliografică: DESPRE EPIGRAMĂ / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1776, Anul V, 11 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu
DESPRE EPIGRAMĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384706_a_386035]
-
să scruteze „mut” lumea poeziei. Din șirul expresivelor titluri ale volumelor sale de prin ani, le las de-o parte pe primele două („Comuna de aur”, 1960, și „Vis planetar”, 1964) și le amintesc pe următoarele sub forma unui autentic catren, ca într-o odă în metru antic : Răsfrângeri, Monada, Odihnă în țipăt, șah orb, Madona din dud, Unicorn în oglindă, Dialog la mal, Euridice și umbra, Chemarea numelui... Primele două poeme reținute din Răsfrângeri (1966) deschid spre obsesii fundamentale ale
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
Glasul poporului” de la Budapesta, “Albina” (E sărbătoare, nr.28-29/1916), “Almanahul scriitorilor de la noi” (Taina), “Viața literară” din Craiova cu În liniștea amurgului după Petöfi, nr. 7-8/1916 și altele mult mai multe. “Sibiul literar” din 1934 ne semnalează două catrene inedite de Goga: Negoiul și Astăzi, scrise la 14 august 1929 în cartea turiștilor de la cabana Negoiul. Ele arată astfel: “Sărmanii noștri munți bătrâni,/ Eu nu mă mir că sunteți triști / Străbunii noștri v-au fost stăpâni / Noi, cei de
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
2016 Toate Articolele Autorului Primesc de la tine orice! Primesc o vorbă bună și o îmbrățișare, o scurtă plimbare prin cer printre stele și nori- lângă Lună!- și alint, picături de tandrețe, un sărut drept binețe. Primesc de la tine orice! Un catren și o șoaptă de dor, câte-o floare, un nor, aripi pentr-un nou zbor... Te ascult , fremătând și te-ador când alergi prin cuvinte... De la tine primesc orice! chiar și o viroză strecurată febril, printre urări de sănătate în
DARURI de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385295_a_386624]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > QUOD SCRIPSI, SCRIPSI...! CATRENE INSPIRATE DIN ÎNȚELEPCIUNEA UMANITĂȚII Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1289 din 12 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Primele 22 de catrene din volumul în lucru 1. Concordia civium murus urbium (Armonia dintre cetățeni este zidul orașelor) Când Yin
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI...! CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA UMANITĂŢII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349220_a_350549]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > QUOD SCRIPSI, SCRIPSI...! CATRENE INSPIRATE DIN ÎNȚELEPCIUNEA UMANITĂȚII Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1289 din 12 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Primele 22 de catrene din volumul în lucru 1. Concordia civium murus urbium (Armonia dintre cetățeni este zidul orașelor) Când Yin și Yang rar află armonia, Se va găsi mereu o mână brută Să convertească dharma, omenia În dukkha, în stigmat de lume decăzută
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI...! CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA UMANITĂŢII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349220_a_350549]
-
Usus magister est optimus (Experiența este cel mai bun profesor) A fi magistru, docț, docent, „dottore” Prin diplome și prin lucrări furate, E ca și cum „maestru” și-un actor e Fără vreun rol în piese... nejucate... Referință Bibliografică: Quod scripsi, scripsi...! Catrene inspirate din înțelepciunea umanității / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1289, Anul IV, 12 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI...! CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA UMANITĂŢII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349220_a_350549]
-
Din aurul gutuilor Ți-a prsărat și-n al tău păr. Ți-a dat și miezul nucilor, Ți-a pus dulceața ei în măr. La a ta aniversare, Îți aduce crezanteme. În buchet și o urare, Ce e scrisă în catrene. „Să crești mare și sănătos! Să fi mândru și cuminte! Să ai și sufletul frumos! Dragostea să te alinte!” La mulți ani! e-a mea urare. Domnul să te ocrotească! Să-ți arate-a sa cărare, Viața să-ți călăuzească
LA MULȚI ANI,MATTIA! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384365_a_385694]
-
Oglindire > CU UN REGRET ÎN SUFLET... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Șoaptele de toamnă ca-n vise, îți picură încet în vene, e toamna poveștilor scrise, - amintiri ce zac în catrene. Cu dor de viață sunt flămânde, dansează și se aplecă-n vânt, câmpii de glasuri tremurânde, să-și țină al toamnei jurământ. Pe răni de glie ruginite, pășești pe frunze ce suspină, destinul lor trăiește-n tine, căci soarta lor
CU UN REGRET ÎN SUFLET... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382640_a_383969]
-
în toată viața mea, decât esența zborului! Zborul - ce fericire!... (GHEORGHE A. STROIA) ***5. MARIANA MIHAI (Afumați, Ilfov) - CĂLĂTOR PRIN SUFLET (Versuri, A5 Manșetat, 136 pagini) Indiferent dacă modul de adresare este direct sau indirect, bătăile inimii converg în versuri, catrenele purtând parfumul floral cules de pe câmpiile întinse, din poienile pline de soare, din albastrul cerurilor săgetat de rugile fierbinți, care - uneori - primesc răspuns, alteori doar tăcere. Poezia, pentru Mariana Mihai, este - și trebuie să fie - un modus vivendi, o cale
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
suflul vieții ce trupul îți admiră. Te scurgi printre sonate aidoma unui vals Prelingi lacrimi forțate în timpul ce-a rămas, Ridici săli în picioare prin ropot de aplauze Ce lungă odă-ți cântă, prelunge făr' de pauze. Te venerez regină, catren de bună artă Alăturea de mine cu toți în gând te poartă, Lași moștenire vremii un loc de cinste-n scenă Suavă ca și vântul, rămâi ca o sirenă. Referință Bibliografică: REGINA MUZICII / Ciprian Antoche : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
REGINA MUZICII de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383401_a_384730]
-
culturale acum când tot felul de manifestări culturale trebuie să poarte girul politicului și mai puțin al oamenilor de cultură autentici? - La o întrebare asemănătoare am răspuns și profesorului și etnologului Gheorghe Țigău din Piatra Neamț, un om admirabil, prin niște ,,catrene ale înțelepciunii” pe care îngăduiți-mi să le repet: Sânt copleșit de un amarnic gând Că-n țara mea ne vor robí stăpânii Și parc-aud pe Dante cuvântând: ,,Lăsați orice speranță”, voi, românii. În lumea noastră, cum se știe
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
fost atât de însetat de cunoașterea antecesorilor acestei specii lirice cu formă fixă, încât și-a însușit cele mai importante reguli ale respectării canoanelor celor 14 versuri. El a optat, în imensa majoritate a sonetelor sale, pentru formula a două catrene având rimă îmbrățișată: abba// baab/, urmate de două terține (rimă liberă, variată: cdc// dcd ori: ccd// eed) - în forma sa clasică/ ,,regulată’’/ italienească, numită și petrarchistă. Spre finalul urieșescului album (lunile a XI-a și a XII-a), Theodor Răpan
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
dcd ori: ccd// eed) - în forma sa clasică/ ,,regulată’’/ italienească, numită și petrarchistă. Spre finalul urieșescului album (lunile a XI-a și a XII-a), Theodor Răpan exersează și forma botezată de istoricii literari ca fiind ,,neregulată’’/ englezească/ shakespeareană: trei catrene având rime alternative (diferite în fiecare catren) și un distih. Nu știm din ce motive nu și-a asumat și varianta sonetelor în care terținele preced catrenele, definite ca sonete inversate. Acestea au fost ilustrate, destul de recent, la modul excelent
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
clasică/ ,,regulată’’/ italienească, numită și petrarchistă. Spre finalul urieșescului album (lunile a XI-a și a XII-a), Theodor Răpan exersează și forma botezată de istoricii literari ca fiind ,,neregulată’’/ englezească/ shakespeareană: trei catrene având rime alternative (diferite în fiecare catren) și un distih. Nu știm din ce motive nu și-a asumat și varianta sonetelor în care terținele preced catrenele, definite ca sonete inversate. Acestea au fost ilustrate, destul de recent, la modul excelent, în literatura română, de Nicolae Grigore Mărășanu
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
exersează și forma botezată de istoricii literari ca fiind ,,neregulată’’/ englezească/ shakespeareană: trei catrene având rime alternative (diferite în fiecare catren) și un distih. Nu știm din ce motive nu și-a asumat și varianta sonetelor în care terținele preced catrenele, definite ca sonete inversate. Acestea au fost ilustrate, destul de recent, la modul excelent, în literatura română, de Nicolae Grigore Mărășanu (n. în 1937, comuna Mărașu, județul Brăila), care a publicat, la Editura Grai și Suflet-Cultura Națională, în 2008, volumul Imparele
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
în barbă, la propriu, să scrie nu 700, ci exact o mie și unul de sonete’’ -, Theodor Răpan și-a conceput cartea având, dacă nu pe masă, cel puțin în subconștient, antologicul Credo al lui Eftimiu, care începe cu acest catren: ,, Sonetul este-un leu culcat pe labe,/ E uraganul ce pândește valul,/ Nu-i flutur grațios, ca madrigalul,/ Ci forță-ncătușată în silabe...’’. Altfel, nu credem că, la distanță de aproape 90 de ani, Theodor Răpan ar fi avut temeritatea să
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
a doua a poemei Sonetul este-un leu... (din culegerea Sonetele iubirilor defuncte, 1925), pe care Victor Eftimiu îl adresează discipolilor/ epigonilor: ,, Îmi ceri un sfat?... Evită teatralul/ În ritmul său; să nu pui rime slabe -/ Cizelator, alege-le nababe,/ Catrenelor să le-ntărești finalul.’’ -, Theodor Răpan se încumetă a-i răspunde astfel: ,,Dor nepereche-mi mistuie simțirea,/ Zarzării iernii își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea.’’. În cele două terține din finalul artei
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Gândul gândit pe sine se gândește,/ Eu voi muri cândva, pe românește/ Și-n locul tău voi scrie Necuprinsul.’’ (n.n. înțelegem că, în locul lui Dumnezeu, poetul nostru va scrie Necuprinsul...). Prin efectul muzical intrinsec, aliterația capătă virtuți de armonie imitativă. Catrenul următor redimensionează cavalcada trubadurului aflat ,,în Marea Trecere’’: De noapte mă feresc, iubirea-mi crește,/ Zodii de apă scurmă Neatinsul,/ Voi măcina cuvinte, sunt învinsul:/ Secunda zace-n taină, se smerește!’’. Ar fi fost de preferat ca nu secunda să
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
lăsându-se ironizați, tachinați, ,,luați în balon” și ne-uitând să se autoironizeze cei dintâi, cu inteligență eclatantă. Felicitându-i - și on line, pe pagina UZPR - pentru rodnica lor creație, cerem răbdătoriului cititor îngăduința de a vă propune două zâmbete (catrene) de final. Primul aparține prahoveanului Virgil Petcu: ,,Umorul nostru strămoșesc E autentic oltenesc. Probabil că s-a revărsat Din carul ce s-a răsturnat”. Al doilea, în replică, este creat de domnul George Budoi: ,,Așa e, bre, s-a răsturnat
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
mâțișor, Pe mal, în soare, sclipitori, Au apărut mici bumbușori. Pășește rar, îngândurat, Peisajul pare neschimbat: Aici, c-un pix și c-un caiet Fără să vrei ajungi poet. Nimic nu-i fals, nimic obscen! Și-n gând compune un catren Și clămpăne din cioc sonor, În apă stând într-un picior. Referință Bibliografică: COCOSTÂRCUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2263, Anul VII, 12 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
COCOSTÂRCUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383193_a_384522]
-
ofranda gândului curat, este și poezia Feliciei Nistor. O lirică blândă, scrisă în momente de pioasă reculegere, cu porțile inimii larg deschise, exprimând dorința de astral, nevoia de iluminare prin întâlnirea cu „Iluminătorul“, Creatorul a toți și a toate. Fiecare catren al său poate fi tratat ca o rugă în sine, prin care poeta exprimă sincere trăiri, insinuând aspirațiile spre sacralitate ale profanului. Poezia sa dulce, cvasi-canonică, respectând modalitățile de adresare și simțire ale mireanului prezent în sânul bisericii mântuitoare, poartă
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]