207 matches
-
un tablou grăitor: țăranca cu broboada, cu o căma cusută la gât, umeri, în față și jos, la mâneci, cu lână roșie și albastră, într-un decor în benzi, umplut cu model „ferăstrău”, țăcurit, care se vede clar și pe catrință. Broboada nu are niciun fel de înflorituri, iar la brâul care prezintă încrețituri, ranca ține o furcă sub braț și toarce, trăgând firul din caier, răsucindu-l pe fus. Portul descrisă de călătorul străin s-a păstrat, cu modificările impuse
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îmbrăcămintea de deasupra, cea groasă, folosită în sezonul rece, nu comporta, de regulă, o prelucrare artistică, cea mai aproape de corp, cămașa de zi (uneori și cămașa lungă de noapte, folosită în loc de arhicunoscuta pijama), atât cea femeiască cât și cea bărbătească, catrința, betele, chimirul bărbătesc, uneori bundița, avea un model cusut, aplicat cu acul la guler, mâneci, poale, la piept, de natură vegetală sau geometrică. Trandafirul se aplica în țesături, la covoare, modelul geometrică se aplica din țesătură pe macaturi (specialitatea femeilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Erau croitori de sumane, cojocari, căciulari etc. Femeile coseau bluze, fuste, cămăși cu pui, flori în cruce sau pe fir. Dintre ele, se alegeau unele care lucrau mai bine și celelalte le comandau îmbrăcămintea (bluze, fuste, cămăși cu flori - pui, catrințe); astfel, unele femei, ajutate de îndemânarea lor câștigau din lucru de mână. Materialele de făceau în casă, dar mai mult se cumpărau de la târg. În casă se țeseau sumane, lăicere, covoare, velințe, țoluri cadril cu model în pătrate etc. în ce privește
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cumpărau de la târg. În casă se țeseau sumane, lăicere, covoare, velințe, țoluri cadril cu model în pătrate etc. în ce privește portul național, Aristița Știrbu (Driță) ne spune că, pentru femei, era alcătuit din cămașă înflorată, pui-flori, care se coseau în cruci, catrințe în loc de fuste care aveau câmpul negru și cu dungi paralele în față; culorile cele mai folosite erau galbenul, roșu și verdele. Catrințele se purtau cu colțul părții de deasupra ridicat. Pe dedesubt se purta o fustă din pânăză care avea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Știrbu (Driță) ne spune că, pentru femei, era alcătuit din cămașă înflorată, pui-flori, care se coseau în cruci, catrințe în loc de fuste care aveau câmpul negru și cu dungi paralele în față; culorile cele mai folosite erau galbenul, roșu și verdele. Catrințele se purtau cu colțul părții de deasupra ridicat. Pe dedesubt se purta o fustă din pânăză care avea la poale fie pui, fie horbotă lucrată, care se vedea pe sub catrință. Vasile Tomescu, plecat din Lunca la București, își amintește că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
față; culorile cele mai folosite erau galbenul, roșu și verdele. Catrințele se purtau cu colțul părții de deasupra ridicat. Pe dedesubt se purta o fustă din pânăză care avea la poale fie pui, fie horbotă lucrată, care se vedea pe sub catrință. Vasile Tomescu, plecat din Lunca la București, își amintește că luncașii au venit din Bucovina cu costumul lor, dar că nu sunt fotografii cu bătrânii pe care i-a apucat în viață. Menționează la costumul bărbătescă chimirul și punga cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
garnituri. În picioare purtau opinci, ghete sau ciuboțele. Aceste din urmă se cumpărau de la târg. Se mai purtau și polci bătute cu mărgele.și Floarea Călin (75 de ani în 1960) ne spune că îmbrăcămintea femeilor era formată din ii, catrințe, casânci, bluze și fuste cu material de târg, opinci, ciuboțele; bărbații purtau cămăși de cânepă sau bumbac, ițari, pantaloni de târg, cojoace, cojocele, mintene, căciuli, pălării, asemănătoare cu cele de azi. Floarea Călin (a cărei bunici după tată - Ștefan și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi (nasturi), casânci, barize, scurteici, unele îmblănite cu piei de vulpe sau numai garnisite pe margini.” Prin anii 50 ai secolului trecut se mai purta costumul popular: cămașă cu altiță, catrință din lână, învârstată, bârneț (bete) țesută din lână, în picioare opinci, osete albe, ațe negre, după cum ne-a mărturisit Maria Ignătescu. încă din perioada interbelică, după mărturiile și fotografiile existente se poate observa un amestecă între portul popular și diferite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obiecte de îmbrăcăminte cumpărate din oraș. Treptat, tinerii, apoi și bătrânii, au renunțat la vechiul port. Am apucat s-o văd pe bunica mea, Domnica Ignătescu (1875-1953) purtând cămașă lungă din cânepă și in, acoperită de la brâu și josă de catrința maro cu roșu în dungi și încinsă cu bârnețe (bete) țesute din lână. Acum nu mai poartă nimeni, tineretul nici n-ar ști dacă nu ar vedea costumul popular purtat de echipele de dansuri populare. Prin lăzile de zestre, cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
margine). Răscoala țărănească din anul 1907 nu a avut ecou în sat. Niculae Boca - satură potrivită, plin, fără a fi gras. Purta plete, avea părul negru, ochii căprui, pielea feții albă. Era om vesel, de viață. Îmbrăcăminte: femeile purtau ii, catrințe, casînci, bluze și fuste cu material de târg, opinci, ciuboțele, etc.; bărbații purtau cămeși de cânepă, bumbac, ițari, pantaloni de târg, cojoace, cojocele, mintene, căciuli, pălării (asemănătoare cu cele de azi). Marioara Boca - era potrivită de statură, plină fără a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mînecă (2); modă (2); naștere (2); pantalon (2); papion (2); protecție (2); respect (2); stil (2); ținută (2); veche (2); verde (2); acoperămînt; acoperire; adorat; afacerist; ambiție; aparență; arătos; ascunziș; atitudine; bal; băiat; blană; Botezatu; boțit; boțită; brodat; bună; caldă; catrință; călcat; călcător; cămașă; ceață; clasă; clasic; clasică; cod vestimentar; comod; de corp; corset; decent; demnitate; a descheia; descheiată; disconfort; dulap; dungi; eleganta; extaz; faină; fashion; fierbinte; formal; forță; a fost război...; frig; frumusețe; garderobă; găleată; geacă; god bless!; gri; haină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
zile (1); 788/142/41/101/0 ie: cămașă (88); haină (79); tradiție (65); bluză (39); folclor (24); popular (23); da (16); iepure (12); in (12); este (11); albă (9); alb (9); vestă (9); ei (8); port (8); național (7); catrință (6); costum (6); haine (6); ia (6); ață (5); bucurie (5); cultură (5); dă (5); ea (5); există (5); îmbrăcăminte (5); a lua (5); țăran (5); cojoc (4); costum popular (4); flori (4); port popular (4); România (4); tradițional (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a Regelui, și defilarea armatei, «artilăria aceea», și marșurile triumfale, și retragerea cu torțe; apoi e seara plimbarea în Cișmigiu, lumina electrică, plină de artificii policrome...”. Natura nu se reduce la rustic și agrest, la tablouri vivante cu țărăncuțe în catrință și foaie verde la ureche și nici la pitorești ciobănași cu trei sute de oi. De altfel, într-o scrisoare către Mihail Dragomirescu, I.L. Caragiale pune la punct chestiunea dozajului ingredientelor naturiste menite să coloreze și să fortifice narațiunea: „...În scrierile
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari din toată țara vor participa la Marele Târg de Sfântul Nicolae de la Muzeul Țăranului Român. Oaspeții vor veni cu împletituri din pănușe, măști, jucării, sorcove, fluiere, ocarine, cavale, clopoței și zurgălăi, cu marame, ii, catrințe, cămăși, fote, podoabe, opinci, cergi, ștergare și scoarțe, cu străchini, blide, căuce și oale de sarmale, cu coșuri de nuiele, cu pristolnice și icoane, cu mobilier pictat, lăicere și lăzi de zestre, cu chimire și genți, alambicuri, blidare, lingurare, sărărițe
Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român, între 3 şi 5 decembrie () [Corola-journal/Journalistic/70991_a_72316]
-
domestică pare desprinsă dintr-un reportaj de front. Vinovatul de-o șchioapă se refugiază cât mai departe, iar zeița mâniei nu mai comunică cu el decât prin intermerdiari... Nu peste mult timp, împricinatului începe să-i miroasă, vorba ceea, a catrință. Începe epoca lui, minunații ani '60 despre care vorbește, acum, "aproape cu voluptate". O etapă "catifelată și înmiresmată de dragoste", cu rock-ul vital și vitalizant, cu deschiderea societății către Vest, cu ceaiurile adolescentine și primele cuceriri. Sunt cele mai
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
Emil Brumaru Doamne, născocește-mi rostul. Am umblat destul ca prostul După coapse de femeie Ce se-ncleie și descleie Fără nici un fel de cheie. Și mi-am străduit dorința Prăbușit lin sub catrința Lelei ce-și rînjea ființa. Și ne-am dus, Doamne, ne-am dus, Călători precum Iisus, Tot pe apele din sus: Eu poet cu ranița Tristeții în spate, Ea cu sîni cît banița Sub buzele late!
Epigramă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10253_a_11578]
-
mine se schițează primele fulgere, bubuie primul tunet? Este tunetul care se aude, departe, la orizont sau tunul de la Oituz? 3) Fatma era foarte drăguță adineaori, la prânz, prea drăguță în costumul național așa de potrivit cu grația ei de țigancă: catrință roșie drapată în jurul, șoldurilor ei feciorelnice, sânii tineri, liberi sub cămașa de borangic și ochi mai negri, frumoși de pică în această seară, cum mi se pare, care se opresc, cu insistență, la fiecare cuvânt, de altfel, la marele artist
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
la Muzeul Național al Țăranului Român pot achiziționa linguri, fluiere, oale, scăunașe, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, căuce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, marame, mobilier pictat, genți, blidare, copăițe, sărărițe, lingurare, păretare, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, zgărdane... dar și bucate gustoase tradiționale, precum: fructe, magiun, sucuri și siropuri naturale din Șomcuta Mare, dulcețuri din Bucovina, zacuscă și murături de la Tărtășești, pâine de Brașov, cozonac de Botoșani, plăcinte din Arad, prăjituri de casă din Maramureș
Târg de Sfântul Andrei la Muzeul Țăranului. Ce produse veți găsi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/59555_a_60880]
-
000 de lei, ouă încondeiate - 55 000 de lei, tapiserii - 100 000 - 1450 000 de lei, cuverturi - 3 000 000 de lei, covoare - 6 000 000 de lei, costume populare tradiționale din Banat (pentru femei) - 7 000 000 de lei, catrință - 460 000 de lei, brâu - 100 000 de lei, traiste - 300000 de lei și altele. Miniexpoziția poate fi vizitată de luni până vineri între orele 9-19 și sâmbăta de la 9 la 14. Camelia Blada Saloane de înfrumusețare l „Patrice Center
Agenda2004-3-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/281947_a_283276]
-
toate cele dulci și amare ale lumii acesteia de care, ca și lui Ivan Turbincă, "i-s roase urechile". Latura lui aperceptivă funcționează admirabil, în paralel cu un epicureism nu tocmai liniștit: diaconul mărturisește că-i "mirosise" de timpuriu "a catrință". Probabil că din excedentul "senzual" se încheagă și savant simplificata artă a seducției din Moș Nichifor Coțcariul, "povestire glumeață" pe care G. Călinescu o vede "întîia mare nuvelă românească cu erou stereotip". Faptul că "popa Smîntînă" rîde și plînge în timp ce
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
cu energie electrică va fi oprită - de la ora 8.00 la 12.00 - în Șoseaua Fundeni, între Șoseaua Colentina și strada Simetriei, Șoseaua Colentina între Șoseaua Fundeni și strada Sportului, străzile Tănase Dumitrescu, Simetriei, Ferăstrăului, intrarea Frumușița, Sulfului, intrarea Roinița, Catrinței, Lacul Amara, Velinței, Suveica, se arată într-un comunicat citat de Agerpres. Între orele 8.00 și 18.00, curentul electric va fi întrerupt în următoarele zone: B-dul Theodor Pallady, între str. Trapezului și Drumul Lunca Mărcușului, strada Mizil, aleea
ENEL întrerupe curentul în Bucureşti şi Ilfov. Vezi aici zonele afectate () [Corola-journal/Journalistic/23139_a_24464]
-
oale, scăunașe, îi, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, cauce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, lăicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței, zurgalăi sau pot degusta produse care mai de care: țuică, vin, turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi și suc de mere. Prețul unui bilet va fi de 6 lei, iar pentru elevi, studenți și pensionari va
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
le putea strânge într-o grămadă strălucitoare cu mii de scânteieri amețitoare; Stră-strălucitoare, dar reci! Loc de speranță Se-nalță biserica Coșulei peste domoale dealuri, peste tăcutele păduri, peste povești și neamuri. A primit atâtea alaiuri în ii și colorate catrințe, în ițari și sumane cu flori; a vegheat atâtea porniri, îndreptări și plecări și are încă și mai mult loc pentru cei ce urmează să vină. Se-nalță a noastră Biserică Neagră ocrotind răsărituri și-apusuri, petrecând alaiuri prin veacuri
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]