4,620 matches
-
clasică, fie că e vorba despre romanul modern sau despre experiențele ficționale postmoderne, principiul cauzalității este cel care determină într-o măsură mai mult sau mai puțin precisă firul relatării evenimentelor. Până și experiențele de tip textualist, presupun o dimensiune cauzală, dacă nu a evenimentelor narate atunci a relațiilor dintre cuvinte care, inevitabil, se supun unei anumite logici gramaticale. Dacă, însă, după cum afirmă fizicienii, cauzalitatea este cea care dă structura lumii, explicând atât consistența, cât și relațiile cauzale ale lucrurilor, atunci
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
presupun o dimensiune cauzală, dacă nu a evenimentelor narate atunci a relațiilor dintre cuvinte care, inevitabil, se supun unei anumite logici gramaticale. Dacă, însă, după cum afirmă fizicienii, cauzalitatea este cea care dă structura lumii, explicând atât consistența, cât și relațiile cauzale ale lucrurilor, atunci literatura sau ficțiunea, când relatează povestea evenimentelor, interesându- se mai mult de procesualitatea lor decât de descriere, vorbește cel mai bine despre structura și țesătura intimă a lumii. Și, totuși, literatura nu este o fizică travestită în
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
poveștile, nu a putut fi demonstrată în realitate prin ecuații matematice. Toate sunt ecuațiune, scria Eminescu. Orice moment în viața Universului e ecuațiunea momentului următor. Orice moment prezent e ecuațiunea momentului trecut. Eminescu formula cu aceste cuvinte simple legea ordinii cauzale a lumii. Adaptând-o cerințelor ficționale, se poate afirma că unul dintre cele mai active principii care guvernează universul ficțional se datorează tocmai legii coincidențelor și întâmplărilor, dinamica acestuia funcționând în conformitate cu legea ordinii cauzale a lumii. Dacă aș spune că
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
cu aceste cuvinte simple legea ordinii cauzale a lumii. Adaptând-o cerințelor ficționale, se poate afirma că unul dintre cele mai active principii care guvernează universul ficțional se datorează tocmai legii coincidențelor și întâmplărilor, dinamica acestuia funcționând în conformitate cu legea ordinii cauzale a lumii. Dacă aș spune că, exact în momentul în care vorbesc despre legea cauzalității ficționale, undeva departe, într-o zi plăcută de iunie, într-un sat din Vestul țării, Doamna M, făcând ordine printre hârtiile rămase în urma morții bunicii
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
într-o zi plăcută de iunie, într-un sat din Vestul țării, Doamna M, făcând ordine printre hârtiile rămase în urma morții bunicii sale, găsește o scrisoare cu paginile îngălbenite, strecurate între filele vechii Biblii, atunci legea coincidențelor și a întâmplării cauzale s-ar pune ușor în mișcare, făcându-vă să vă gândiți deja la o continuare, să evadați din momentul prezent și să vă imaginați în felurite moduri conținutul vechii scrisori. Mă întreb, câte procese și evenimente ar trebui să descrie
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
pune ușor în mișcare, făcându-vă să vă gândiți deja la o continuare, să evadați din momentul prezent și să vă imaginați în felurite moduri conținutul vechii scrisori. Mă întreb, câte procese și evenimente ar trebui să descrie, în ordine cauzală, fizica, pentru ca, din prezentul nostru să se ajungă în prezentul doamnei M care citește o uitată scrisoare? Probabil o infinitate! De memoria câtor calculatoare ar avea nevoie fizica ca să refacă toată țesătura trecutului cauzal al celor două evenimente independente unul
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
ar trebui să descrie, în ordine cauzală, fizica, pentru ca, din prezentul nostru să se ajungă în prezentul doamnei M care citește o uitată scrisoare? Probabil o infinitate! De memoria câtor calculatoare ar avea nevoie fizica ca să refacă toată țesătura trecutului cauzal al celor două evenimente independente unul de celălalt și să le construiască un viitor cauzal comun sau, cel puțin, un prezent în care ele să se întâlnească? Greu de răspuns la aceste întrebări. În mintea mea însă exprimarea simultaneității dintre
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
în prezentul doamnei M care citește o uitată scrisoare? Probabil o infinitate! De memoria câtor calculatoare ar avea nevoie fizica ca să refacă toată țesătura trecutului cauzal al celor două evenimente independente unul de celălalt și să le construiască un viitor cauzal comun sau, cel puțin, un prezent în care ele să se întâlnească? Greu de răspuns la aceste întrebări. În mintea mea însă exprimarea simultaneității dintre cele două evenimente nu a durat aproape nimic, poate doar câteva secunde, secunde necesare așezării
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
a mijloci înțelegerea unui fapt social. Metodă biografica nici nu intenționează să introducă o legitate și nici să descopere o lege a evoluției subiectului, pentru ca, așa cum spunea Weber, în științele sociale nu putem vorbi de conexiuni legice, "ci de conexiuni cauzale "adecvate" exprimate în reguli, deci de aplicarea categoriei "posibilității obiective""20. O utilizatoare a metodei biografice în cercetarea comunismului din România, Lavinia Betea 21, ne atenționează că în interviurile nestructurate sau "creative" din care rezultă povești ale vietii "răspunsurile nu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
întregii experiențe umane; că forme ale intuiției, ale cunoașterii specific umane, spațiul și timpul ghidează intelectul și îl ajută să sistematizeze cunoștințele obținute pe cale empirica. Cu ajutorul intelectului gândim, dar numai în limitele experienței: putem cunoaște deci numai fenomenele, lanțul necesităților cauzale care străbate întreaga lume, lucrurile așa cum ne apar nouă, ca ființe înzestrate cu un unumit set de percepții mentale și fizice și nu cu altul. Așa cum sunt lucrurile în sine, independent de posibilitățile noastre de percepție, nu știm și nu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
unei legături intime a fenomenelor istorice, si oricât de ciudate ne-ar părea acum unele lucruri din Filosofia istoriei, măreția concepției sale fundamentale este și astăzi vrednica de admirație (...)"34. Observăm că, deși îi recunoaște meritele în ceea ce privește descoperirea unei înlănțuiri cauzale a istoriei și dezvoltării umane în general, Marx îi reproșează lui Hegel idealismul, faptul ca metodă să dialectica cuprinde doar contradicțiile existente la nivelul gândirii, al filozofiei, nu și cele aflate în procesele de productie reale, răsturnate la diferite intervale
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sens"22. Pornind de la ipoteza lipsei de neutralitate a știrilor de televiziune, cadrul a fost definit ca fiind "...selecția și vizibilitatea anumitor aspecte ale unei realități, cu scopul de a propune o anumita definiție a problemei prezentate, o anumita interpretare cauzala, o evaluare morală și/sau formularea unor recomandări legate de aspectele prezentate"23. Pentru Entman cadrul este un mecanism de influențare a opiniei publice prin mecanismul cognitiv denumit fluxul influenței amplificate în cascadă prin crearea unor legături mentale între diferite
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
În rețelele de sârmă e prins. Condamnat la moarte, nu scoate nici o vorbă. Când să tragă, deschide gura. Nimic. Vrea moartea" (p. 195). Interesant de văzut, la distanță în timp, modul cum, la un moment dat, prozatorul crede în lanțul cauzal, în cel mai pur spirit realist (,Logica în toate întâmplările, în șirul acestor întâmplări", p. 34), iar altădată imaginează un experiment în termeni complet diferiți, antirealiști, în transcrierea unui vis: ,Descrierea unui vis exact, cu toate săriturile și inconsecvențele, haotic
A trăi pentru Rebreanu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11033_a_12358]
-
scorneli desuete. În fine, Feynman, a cărui idee privind istoriile alternative ale fotonilor îl consacră drept unul din cei mai importanți gînditori din domeniul mecanicii cuantice. Potrivit lui Feynman, mintea umană are tendința de a reduce simultaneitatea proceselor la înlănțuirea lor cauzală, caz în care ceea ce se petrece concomitent nouă ne apare ca petrecîndu-se liniar. Cuantic vorbind, un foton parcurge distanța dintre două puncte A și B printr-o infinitate de traiectorii simultane, numai că ochiul uman reduce toate traiectoriile la orizontala
Pia fraus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4052_a_5377]
-
în temeiul Legii nr. 10/2001. Or, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că exigențele de calitate a legii și cele privind modul de redactare a expunerii de motive sunt două chestiuni diferite între care nu se poate stabili o relație cauzală. În schimb, între acestea există o relație funcțională, în sensul că expunerea de motive poate ajuta la o mai bună înțelegere a dispozițiilor normative, mai ales a celor tehnice, care, prin natura lor, au un limbaj mai greu accesibil. Nu
DECIZIA nr. 649 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299182]
-
și devine, prin reflectare, moment al existenței sociale. Reflectarea păstrează un caracter eterogen/ existențial și are, în consecință, o poziție contradictorie; căci, ca reflectare ea este, ontologic, o non-existență, dar în același timă este premisa hotărâtoare pentru instituirea de serii cauzale., vehicolul instituirii unui existent. Drepr urmare, conștiința care reflectă realitatea capătă un anumit caracter de posibilitate, accentuat de corelarea cu caracterul opțional al oricărei instituiri în procesul muncii. Numai opțiunea, ca libertate decizională a conștiinței, îndrituiește reflectarea să dobândească rolul
LITERATURA OGLINDĂ CONCAVĂ A SOCIETĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361253_a_362582]
-
David: Of... La 85 de ani, am adunat destule ,,momente critice” și nu știu dacă încercând o mediere a lor, aș putea ajunge la o definiție cuprinzătoare a stării sufletești care te cuprinde. Cauze diferite, pot provoca stări diferite. Diversitatea cauzală, să mă întrerupi dacă psihologul din tine se izbește de ageamiul din mine, este nedefinit de mare și atunci trebuie, cu toată gravitatea situației, să devii analitic. În primul rând, momentul critic este urmarea unui ,,cutremur” recent sau este o
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
din ce în ce mai pregnant, de impactul mijloacelor de informare în masă. Desigur, acești factori au pondere diferită de la abordare la abordare, de la autor la autor, dar în esență întâlnim la majoritatea specialiștilor criminologi o preocupare deosebită pentru factorii criminogeni enunțați, datorită legăturii cauzale asupra comportamentului infractorilor. În societatea informațională, o pondere marcantă o capătă mijloacele de informare în masă, internetul și social media, cu influență atât pozitivă cât și negativă asupra comportamentului tuturor categoriilor de populație. Este binecunoscut, de altfel, că în momentul
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
speranței În fiecare dintre noi, care, cu un pic de perseverență, se poate transforma În convingere de nezdruncinat. Cât privește chestiunea cu Întâmplarea, În locul dumitale aș fi ceva mai rezervat. De regulă, numim expeditiv Întâmplare toate Împrejurările ale căror resorturi cauzale ne scapă pentru că nu le aprofundăm suficient - n-avem răbdare, n-avem timp, n-avem voință... Mărturisesc că tonul didactic al domnului profesor m-a cam vexat. Mă trata ca pe un student din ultima bancă, tolerant și condescendent, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
în discuție în acest roman „ateu“, modulat de o disperare rece, din paginile lui crește imaginea Sfintei Sfintelor, a Sufletului batjocorit cu știință și fără știință de viețuirea omului în lume. Dacă Peciorin își punea destinul sub semnul unei alternative cauzale: „nu știu, educația m-a făcut așa sau Dumnezeu m-a creat astfel“, Vadim Maslennikov știe deja că pentru a afla răspuns la întrebarea „cine suntem“ trebuie să-și îndrepte „raza observației“ spre înăuntru. Un înăuntru care nu este sediul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
iei de jos, ceea ce‑i dificil, pentru că nu lasă pe nimeni să se apropie de ușa de intrare. Aluneci. Dar ce înseamnă alunecarea asta în comparație cu decăderea socială?! E răul cel mai mic. S‑ar putea totuși să existe o legătură cauzală între cele două rele. Peste tot sunt expuse tablouri moderne și obiecte care evocă arta și cultura veche la care ai acces doar dacă ți‑ai însușit cumva aceste lucruri. Cel mai bine însușindu‑ți‑o pe Sophie care, după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
amintesc de lirica modernă a eruditei poete de origine română, stabilită în Irlanda, Dorina Șișu Ploieșteanu, prin acea subtilă intuiție a rătăcirii, dar mai ales a nevoii convertirii acesteia în regăsire. Prin consecvența împărtășirii, aparenta simplitate a inspiratei abordări, liniștea cauzală a versului său duios, poezia Ileanei Vest se dovedește a fi o pată de culoare în spectrul liricii contemporane. Cu certitudine, această nouă apariție literară va avea priza necesară la public, însă nu orice fel de public, a celui îndrăgostit
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
una din cele mai înalte culmi în epoca Luminilor. Efectele Iluminismului, departe de a fi dispărut, se fac simțite astăzi mai mult ca oricând. Secularizarea este una dintre ele. Dovada acestui fapt este clar reliefată de autor printr-o diagnoză cauzală.Cauzele secularizării se identifică în: 1. izolarea de către om a divinității în transcendent (începută clar în Renaștere); 2. autonomia creației (structurată excelent în veacurile XVIII, XIX); 3. tendința manifestă de dominare a lumii din partea omului (manifestată în mod violent la
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ŞTEFAN ILOAIE, RELATIVIZAREA VALORILOR MORALE. TENDINŢELE ETICII POSTMODERNE ŞI MORALA CREŞTINĂ, COLECŢIA “BIOETICA”, EDITURA RENAŞTEREA, CLUJ-NAPOCA... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/361021_a_362350]
-
Flori Neaga în dulcele stil clasic reușește imagini excelente (Pe-un peron de gară veșnic mișcător,/ Taie în lumină fluturii de nea;/ Trenuri trec grăbite, păsări fără zbor,/ Și e-o seară lungă așteptarea mea, p.36), construcții speciale: comutativități cauzale ( Culegem visurile, sau ele ne culeg,/ Alungăm sălbăticiunile din suflet,/ Sau ele ne alungă,/ Urcăm treptele abisului,/ Sau ele ne urcă... p.41), asocieri neașteptate (Pe cer, potcoava Lunii, vechi totem, p.57), antinomii (Icoană profană, p.94), topici sugestive
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
la existență al unui unghi alternativ în examinarea unor direcții de asemenea importanță devine o precauție pe cât de utilă, pe atât de necesară. Este unul dintre meritele lui Horia Roman Patapievici de a fi făcut acest lucru examinând prin prisma cauzală, în diversele sale retorte, condiția omului recent. Văzută din perspectiva divizărilor actuale ale scenei americane ce marchează turnirul între două direcții majore de mentalitate (reflectate pe plan politic în disputa dintre liberali și conservatori, dintre stânga și dreapta, dintre democrați
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]