270 matches
-
și nr. 94 până la sfârșit Str. Bunavestire (fosta Karl Marx) nr. 1-3, Spitalul Județean secția Buna Vestire Str. Busuiocului Str. Buștenari Str. Calabreaza Str. Canarului Str. Cap. Traian Dumitrescu Str. Carpenului Str. Cavunarilor Str. Castanilor Str. Cașin inclusiv blocurile Str. Cavalului inclusiv blocurile N4, N5, N6 și N7 Str. Căliman de la nr. 1 la nr. 23 și de la nr. 2 la 32 Str. Căliman de la nr. 25 la nr. 41 și de la nr. 34 la nr. 54 Str. Căliman de la nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Bogdan Vodă Str. Brizei Str. Brizei până la intersecția cu Str. Panait Cerna, adică de la nr. 33 la nr. 85 partea dreaptă și de la nr. 14 la nr. 94 B partea stângă Str. Brîndușii Str. Brumărel Str. Bujorului Str. Carierei Str. Cavalului Str. Călugăreni Int. Cărpiniței Str. Căruțașilor Str. Celic Str. Cernica Str. Chindiei Str. Cicerone Ale. Cimbrișorului Str. Cimbrului Str. Ciurel Str. Cocoș Str. Colinei Str. Coloniștilor Str. Concordiei bloc B.I., nr. 1 Str. Concordiei nr. 15 bloc ANL, Str. Constantin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Int. Amara Str. Anghel Moldoveanu Str. Argeșelu - nr. 10 - 12 Str. Argeșelu - nr. 1 - 25 Str. Bâldana Str. Băcia Str. Băilești Int. Bălțișoara Str. Bănișor Drm. Bercenarului Str. Bodoc Str. Boitei Str. Brădetului Int. Brădiceni Str. Bucșoiu Str. Caisului Int. Cavalului Ale. Călinești - nr. 18 - 20 Ale. Călinești - nr. 1; 2 - 16; Int. Căscioarelor Ale. Cetatea Veche Str. Cetatea Veche - nr. 5; 2 - 10 Int. Ciubărului Str. Ciucaș Int. Ciuruleasa Bl. D. Constantin Brancoveanu - nr. 2 - 112 Bl. D. Constantin Brancoveanu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
și "Poetoria" au un caracter social și satiric, iar în lucrările sale pur corale este prezentă tradiția muzicii sacre rusești, cum ar fi lucrarea "Zapechatlyonnyj angel" ("Îngerul izolat") pentru cor mixt și cobuz (instrument de suflat, asemănător cu fluierul și cavalul), bazată pe texte canonice ortodoxe în slavonă, care poate fi considerată o adevărată liturghie rusă și una dintre cele mai frumoase lucrări sacre ale secolului XX.
Rodion Șcedrin () [Corola-website/Science/331965_a_333294]
-
cuprins: "1978", coloana 5 va avea următorul cuprins: "2967085,84", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 473, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Cavalului", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1958", coloana 5 va avea următorul cuprins: "228178,41", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 474, coloana 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250643_a_251972]
-
În acest caz, distingem o particularitate folcloristică: în Maramureș, virtuozitatea interpretărilor instrumentale a atins uneori performanțe fără precedent, prin contopirea notelor muzicale cu tonalitatea cuvintelor, într-o simbioză perfectă. Din gama instrumentelor muzicale se remarcă, alături de cele eminamente pastorale (trâmbița, cavalul și fluierul), vioara sau „cetera” cu patru coarde, acordate în cvintale uzuale. Aceasta este însoțită, de cele mai multe ori, de „zongoră”, o chitară obișnuită, cu două, trei sau patru coarde (acordate în re-la sau la-do-la-mi). De curând, acestora li s-a
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
ori la înfloratul cămășilor cu pui și să le auzi cântând „A plecat badea la coasă”, „Colea-n-vale la fântână” etc. Nu lipseau la aceste șezători flăcăi că Pâslaru Costică și Ursache Costică, meșteri neîntrecuți în cântatul din frunză, fluier și caval. Aceste șezători la care se spuneau glume, ghicitori, povestiri deosebite erau minunate prilejuri de afirmare și păstrare a graiului foarte bogat și nuanțat al localnicilor. În vacanțele de vară și iarna sub indurmarea învățătoarelor Ana Asandei și Elenă Hilohi, elevi
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Pe valea râului Amaradia, în Podișul Oltețului se întâlnesc numeroase localități cu lăutari care au cântat inițial la vioară, bas, chitară și vuvă și rapsozi care au cântat la fluier, caval sau cimpoi. Satele de pe Amaradia au fost mult timp izolate și depărte de civilizație, fapt ce a înlesnit păstrarea unor cântece vechi, din care doar câteva au fost înregistrate ori publicate în culegeri. Astfel, un aspect aparte l-a constituit
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
aproape pierdut. Oamenii, seara, după ce terminau treburile în gospodărie, se adunau din loc în loc în sat, la câte o poartă, și stăteau până noaptea târziu de vorbă, în timp ce copii se jucau împrejur. Uneori, la clicuri, se cânta la fluier ori caval. Alte obiceiuri specifice se mai desfășurau la nunți, înmormântări, botezuri (datul de grindă, de ex. ), dar astăzi sunt pe cale de dispariție (cele de la înmormântări se păstrează mai bine, dată fiind frecvența acestora). "Bomb" pentru corcoduș; "tron" pentru sicriu; "drăidi" și
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
secolelor ca o combinație de influențe occidentale și orientale. Ea conține tonalități și moduri orientale, ortodoxe medievale și europene occidentale. Muzica are un sunet deosebit și folosește o gamă largă de instrumente tradiționale, cum ar fi gadulka (cobză), gaida (cimpoi), cavalul și toba. Una dintre trăsăturile distinctive este "timpul ritmic extins", care nu are echivalent în restul muzicii europene. Corul vocal de femei al Televiziunii Bulgare este cel mai cunoscut ansamblu de muzică populară din țară, și a primit un premiu
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
șefului ei, a fost banda lui Constantin Chirițoiu zis Dindiri (n. 1911 - d. 1982), viorist virtuoz, fiul lăutăresei Eleonora Dindiri. A știut să cânte și la firul de păr pe cordele viorii melodii ca "Doina Ciobanului", "A oilor - ca la caval" etc. Apreciat solist vocal, știa să cânte mai ales balada „Mihu Haiducu” și cântecul vechi „Spune, spune, mos bătrân”. A evoluat o perioadă în Orchestra „Taraful Gorjului” și a fost primul dirijor al Tarafului „Murmurul Gilortului“, înființat în anul 1954
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
ansamblu artistic. Este invitat la București, unde susține probe artistice la Ansamblul Ciocârlia și este admis. A cântat pe scenă alături de artiști cunoscuți de muzică populară precum Ion Dolănescu, Irina Loghin și Angela Moldovan. A cântat la instrumente populare (fluier, caval, nai), profesor fiindu-i Silvestru Lungoci. Repertoriul său artistic provine din zona Vicovu de Jos (Remezău, Voitinel, Bilca). În afară de activitatea muzicală, Tudose a interpretat și roluri în piese de teatru și chiar în film. El a jucat rolul principal - „Haiducul
Aurel Tudose () [Corola-website/Science/328874_a_330203]
-
mult. Pe langă Marcel Ștefăneț, care mânuiește cu măiestrie vioară și violă, poiectul reunește o echipă complexă de instrumentiști cu experiență: Codruț Farcaș, Geta Ciuiu, Anișoara Dabija, Natalia Proca (soliști); Andrii Ciorda și Igor Cuciuc (strigături); Cezar Cazanoi (flaut, fluier, caval); Valentin Boghean (cimpoi, fluier, caval); Radu Daud (clarinet, saxofon-sopran); Adam Stingă (trompeta); Valeriu Cașcaval (țambal); Igor Iachimciuc (chitară); Mihai Socodei (baș); Sergiu Diaconu (cobza); Leonid Koida (percuție); Petru Moiseev și Tudor Stânga (tobe).
Transbalkanica () [Corola-website/Science/309289_a_310618]
-
care mânuiește cu măiestrie vioară și violă, poiectul reunește o echipă complexă de instrumentiști cu experiență: Codruț Farcaș, Geta Ciuiu, Anișoara Dabija, Natalia Proca (soliști); Andrii Ciorda și Igor Cuciuc (strigături); Cezar Cazanoi (flaut, fluier, caval); Valentin Boghean (cimpoi, fluier, caval); Radu Daud (clarinet, saxofon-sopran); Adam Stingă (trompeta); Valeriu Cașcaval (țambal); Igor Iachimciuc (chitară); Mihai Socodei (baș); Sergiu Diaconu (cobza); Leonid Koida (percuție); Petru Moiseev și Tudor Stânga (tobe).
Transbalkanica () [Corola-website/Science/309289_a_310618]
-
(n. 17 februarie 1912, Goicea Mare, județul Dolj - d. 24 noiembrie 1994, București) a fost un fluieraș, cimpoier și interpret de caval virtuoz român. „Micu a lu' Ion a lu' Șarpe”, cum era cunoscut în sat, s-a născut la 17 februarie 1912 în comuna Goicea Mare, județul Dolj. Provenind dintr-o familie de țărani, a cântat la diverse instrumente de suflat
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
a lu' Ion a lu' Șarpe”, cum era cunoscut în sat, s-a născut la 17 februarie 1912 în comuna Goicea Mare, județul Dolj. Provenind dintr-o familie de țărani, a cântat la diverse instrumente de suflat din lemn (fluier, caval și cimpoi), dar și vocal. Precum tatăl său, a fost constructor de cimpoaie. Înzestrat cu aptitudini artistice deosebite, cunoștea deja, la 17 ani, repertoriul muzical instrumental, dar și coregrafic al satului. Mai mult, este recunoscut drept cel mai bun fluieraș
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
Folclor, la profesorul Constantin Brăiloiu. A înregistrat pe cilindri de fonograf 64 de piese, majoritatea „bătrâne”, mai întâi cu Emilia Comișel și Ilarion Cocișiu, apoi, a doua zi, chiar cu Brăiloiu. Neavând cimpoiul la îndemână, cântă doar din fluier, din caval și vocal. Predomină repertoriul instrumental de joc alături de care, printre alte piese vocale, apar și baladele: „Corbea”, „Căpitan Gheorghiță” și „Voinicel Oleac”. Sub asistența lui Tiberiu Alexandru, i s-au înregistrat apoi 10 piese pe 2 discuri Electrecord la 12
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
Tudor Pană. Cu acest ansamblu întreprinde turnee în Albania, China, Coreea, URSS, Vietnam și Mongolia. Participă apoi la triumfalele concerte conduse de Gheorghe Zamfir în Noua Zeelandă, Australia, Canada, Japonia, America etc. Acesta îl caracterizează pe Chisăr drept „părintele școlii de caval, fluier și cimpoi”. De-a lungul carierei artistice evoluează sub bagheta unor importanți dirijori precum Victor Predescu, Ionel Budișteanu, Nicu Stănescu, Traian Târcolea, și alături de importanți interpreți precum Maria Tănase, Maria Lătărețu sau Ion Cristoreanu. Moare la data de 24
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
ballad, reggae și tot ce sună frumos și ne încântă sufletul. Lucian cântă la vioară, claviaturi, instrumente populare și face aranjamente orchestrale, inclusiv înregistrări și masterizare în studio. Laurențiu interpretează cu succes la saxofon, clarinet, instrumente populare (fluier, ocarina, nai, caval) și taragot. Cătălin este solistul vocal principal al grupului și cântă deasemenea cu trompeta și familia alămurilor de fanfara.
Frații Reuț () [Corola-website/Science/322989_a_324318]
-
din cele mai vechi timpuri. De altfel, aproape fiecare copil, care păzește mieii, oile sau caprele, putea și poate fi văzut și azi cu trișca după curea. Din trișcă își cântau mai mult leșenii durerea și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind acompaniamentul de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
cobză, buhai, tamburină, steag, solz de mesteacăn și alte instrumente. Acestor instrumente care puteau fi folosite în cadrul unui ansamblu drept conducătoare de melodie, li s-au adăugat apoi treptat steagul cu clopoței, două tamburine, țitera și încă o cobză, taragotul, cavalul, fluierele fără dop. Acestei formații instrumentale i s-a alăturat din anul 1969 grupul de chiuitoare care fie cântau melodia cu trișcașii, fie strigau pe melodia interpretată de aceștia. Din acest grup au făcut parte: Înființată în anul 1953, când
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Căpușu Mic", situate la 20 km, vest de Cluj-Napoca, sau din, "Căpușu de Câmpie" sau "Fânețele Căpușului" situate la 20 km, vest de Târgu Mureș. Numele satului, vine de la un obiect real, concret, "căpuș" (cobuz, un fel de fluier sau caval). Localnicii care nu stiau de "căpuș" ca de un obiect real, legau numele satului, de cuvântul "căpșune" - zicându-le "căpșunenii". Cele două nume ale satului "Căpușeni" și "Căpșunenii", au circulat amândouă, iar prin contopire au dat numele actual "Căpușneni". Un
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
București) a fost o realizatoare consacrată de programe folclorice, fiind cunoscută în special pentru emisiunea TV "Tezaur folcloric". S-a născut în familia unui preot, după 18 ani de la căsătoria părinților ei. Despre copilăria ei, rememora: „"Bunicul meu cânta la caval și mergea cu oile, era cioban. Pleca dimineața, venea seara, îl vedeam rar, mă lăsa dormind, mă găsea dormind. Dar găseam lângă patul meu, când mă trezeam, o crenguță cu alune, sau fructe de pădure, și știam că a trecut
Marioara Murărescu () [Corola-website/Science/320978_a_322307]
-
se joace,/ Privește-i și-ascultă-li-le rîsul senin/ Căci rîsul lor cîntă: Vrem pace!// Cînd somnul coboară pe gene ușor/ Și noaptea-mprejurul tău tace,/ Gîndește la pace c-adormi binișor/ Și visul îți cîntă: Vrem pace!// Cînd doina suspină prelung din caval/ Și lacrima-n cînt se preface,/ Te leagănă dorul ca barca pe val/ Și doinele cîntă: Vrem pace!// Cînd urcă poetul cu-al păcii stindard/ Pe culmi vulturești spre-al desface,/ Lumini sclipitoare pe steagul lui ard/ Și cîntă poetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
2008 a fost primul în care grupul basarabean a apărut într-o formulă de cvintet. Împreună cu violistul Anatol Ștefăneț, a cărui muzicalitate frizează genialitatea, au evoluat bravii săi discipoli: Dorel Burlacu/instrumente cu claviatură, muzicuță; Vali Bogheanu/sax, flugelhorn, trompetă, caval, fluiere, bas, voce, claviaturi; Gari Tverdohleb/baterie, percuție, xilofon. Din nou, intuiția lui Ștefăneț s-a dovedit imbatabilă, prin cooptarea "sta-ru-lui în ascensiune" Alexandru Arcuș, un poliinstrumentist deja profilat, deși abia a împlinit 22 de ani. Reprocesând melosul nostru ancestral
Culoare cosmopolită and discernămâCuloare cosmopolită and discernământ esteticnt estetic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7980_a_9305]