263 matches
-
Varlaam, MM, 1957, 10-12 (semnează Augustin Z. N. Pop, Teodor Bodogae, Ioan Lupaș, Constantin Nonea, Paul Mihail, Emil Diaconescu, C. A. Stoide, Scarlat Porcescu); Liviu Onu, Observații cu privire la contribuția lui Varlaam la dezvoltarea limbii române literare, VSD, 35-60; Nestor Vornicescu, Cazaniile noastre, MM, 1961, 3-4; Lăudat, Ist. lit., I, 125-137; Pandele Olteanu, Les Originaux slavo-russes des plus anciennes collectionnes d’homélies roumaines, RSL, 1963; Ist. lit., I, 337-346; Atanasie Popa, Texte vechi în Cazania lui Varlaam, MA, 1965, 1-3; Gavril Istrate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
limbii române literare, VSD, 35-60; Nestor Vornicescu, Cazaniile noastre, MM, 1961, 3-4; Lăudat, Ist. lit., I, 125-137; Pandele Olteanu, Les Originaux slavo-russes des plus anciennes collectionnes d’homélies roumaines, RSL, 1963; Ist. lit., I, 337-346; Atanasie Popa, Texte vechi în Cazania lui Varlaam, MA, 1965, 1-3; Gavril Istrate, Varlaam, CRC, 1969, 1; Ivașcu, Ist. lit., I, 140-144; Pandele Olteanu, Elemente de folclor și de literatură populară din „Cazania” mitropolitului Varlaam în lumina izvorului neogrec „Cuvântările lui Damaschin Studitul”, București, 1969; Pandele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
homélies roumaines, RSL, 1963; Ist. lit., I, 337-346; Atanasie Popa, Texte vechi în Cazania lui Varlaam, MA, 1965, 1-3; Gavril Istrate, Varlaam, CRC, 1969, 1; Ivașcu, Ist. lit., I, 140-144; Pandele Olteanu, Elemente de folclor și de literatură populară din „Cazania” mitropolitului Varlaam în lumina izvorului neogrec „Cuvântările lui Damaschin Studitul”, București, 1969; Pandele Olteanu, Izvoare, originale și modele bizantino-slave în operele mitropolitului Varlaam, BOR, 1970, 1-2; Piru, Ist. lit., I, 96-104; Rosetti - Cazacu - Onu, Ist. lb. lit., I, 114-132; Atanasie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
lui Damaschin Studitul”, București, 1969; Pandele Olteanu, Izvoare, originale și modele bizantino-slave în operele mitropolitului Varlaam, BOR, 1970, 1-2; Piru, Ist. lit., I, 96-104; Rosetti - Cazacu - Onu, Ist. lb. lit., I, 114-132; Atanasie Popa, Care este contribuția lui Varlaam la Cazania sa din 1643, MM, 1972, 3-4; Pandele Olteanu, Unul din izvoarele neogrecești ale „Cazaniei” mitropolitului Varlaam (1643): „Comoara” lui Damaschin Studitul, RSL, 1972; Florentina Zgraon, Considerații filologice asupra primei traduceri manuscrise a „Scării” lui Ioan Sinaitul, LR, 1976, 3; Pandele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
mitropolitului Varlaam, BOR, 1970, 1-2; Piru, Ist. lit., I, 96-104; Rosetti - Cazacu - Onu, Ist. lb. lit., I, 114-132; Atanasie Popa, Care este contribuția lui Varlaam la Cazania sa din 1643, MM, 1972, 3-4; Pandele Olteanu, Unul din izvoarele neogrecești ale „Cazaniei” mitropolitului Varlaam (1643): „Comoara” lui Damaschin Studitul, RSL, 1972; Florentina Zgraon, Considerații filologice asupra primei traduceri manuscrise a „Scării” lui Ioan Sinaitul, LR, 1976, 3; Pandele Olteanu, Damaschin Studitul și mitropolitul Varlaam al Moldovei, MM, 1976, 3-4; Dan Horia Mazilu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
Sinaitul, LR, 1976, 3; Pandele Olteanu, Damaschin Studitul și mitropolitul Varlaam al Moldovei, MM, 1976, 3-4; Dan Horia Mazilu, Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea, București, 1976, 157-189; Șchiau, Cărturari, 104-120; Dicț. lit. 1900, 882-885; Florian Dudaș, Cazania lui Varlaam în Transilvania, pref. Virgil Cândea, Cluj-Napoca, 1983; Mazilu, Proza, II, 42-91; Cărți românești de artă oratorică, pref. Mircea Frânculescu, București, 1990, XXIV-XXVIII; Manolescu, Istoria, I, 33-36; Păcurariu, Ist. Bis., II, 15-30; Mazilu, Recitind, I, 115-116, 331-338, 470-471, passim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
studiat legăturile dintre reprezentanții Școlii Ardelene și Oradea, orașul căruia D. i-a închinat întreaga activitate. SCRIERI: Carte veche românească în Bihor, Oradea, 1977; Vechile tipărituri din bisericile Bihorului, Oradea, 1979; Contribuții privind cartea românească în epoca Luminilor, Oradea, 1979; Cazania lui Varlaam în Transilvania, Oradea, 1983; Răscoala lui Horia în tradiția poporului, Oradea, 1984; Manuscrisele românești din bisericile Bihorului, I-II, Oradea, 1985-1986; Manuscrisele românești medievale din Crișana, Timișoara, 1986; Avram Iancu în tradiția poporului român, Oradea, 1989; Memoria vechilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286891_a_288220]
-
Moldoveanu, peregrinul transilvan, Oradea, 1993; Oradea în epoca Luminilor, Oradea, 1996; Misterioasa miniatură „Madona română” din Biblioteca Vaticanului, Oradea, 1997; Cărturari și artiști din Muntenia și Moldova, peregrini în Crișana (sec. XIV-XVIII), Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Eugen Pavel, Florian Dudaș, „Cazania lui Varlaam în Transilvania”, CLG, 1985, 2; Dan Simonescu, Eveniment editorial bihorean, F, 1988, 5; Sever Dumitrescu, Un tânăr savant român: Florian Dudaș, „Crișana Plus”, 1996, 1 martie. C.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286891_a_288220]
-
el după moarte. Și uite-așa, din una, din alta, ajungem la chilia călugăru lui de l a vie. Câteva cărți pe o policioară. Artur Gorovei o trage pe cea m ai ponosită și mi explică. E vorba de o Cazanie care nu s e ști e unde a fost tipărită, dar în 1787 aparținea cuiva care blestema pe cel ce ar fura-o. Mai departe o însemnare din 1821, luna lui iulie. „Prădând turcii biserica Curălari din târgul Ieșului, am
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cărțile acestei sfinte bis erici, cu 20 lei. Ioan, preot ot Curălariʺ. Iar mai departe cineva notează : „Să se știe de când au ars focul în târgu de sus dugh enile lipovenești — 1840 iulie 23ʺ. Părintele Atanasie zice că a cumpărat Cazania de la un anticar din Iași. Deci, cu toate afuriseniile, tot furată a plecat prin lume, ajungând să omoare urâtul unui călugăr-vier la Cotnari. Acum mirosea mai mult a must nou, de cât a tă mâie. Pe calea de întoarcere, Artur
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ca prin creativitatea lingvistică pe care au promovat-o, să creeze noi cuvinte care au îmbogățit limba, i-au dat acea frumusețe pe care mulți i-o recunosc. O limbă “ca un fagure de miere“ cum spunea Eminescu, “limba vechilor Cazanii care-o plâng și care-o cântă pe la vatra lor țăranii“ cum spunea Matveevici, dar și atenționarea pe care-o făcea Sion atunci când la poceala de cuvinte adesea împrumutate într-un limbaj al Coanelor Chirița, el spunea: “Mult e dulce
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
devenit institutor, se explică și prin existența acestei săli și a unor clădiri alăturate în care apoi, a locuit Mihai Eminescu, Ion Slavici, Samson Bodnărăscu și Miron Pompiliu. În tiparnița de la Trei Ierarhi s-a tipărit în anul 1643 și Cazania lui Varlaam. Când în anul 1882 s-a început restaurarea bisericii, Sala gotică a fost transformată toată în paraclis, pentru ținerea slujbelor dumnezeiești de către preoții bisericii Trei Ierarhi, mai numită și a Treisfetitelor. S-a restaurat și în 1905 șpi
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
valori, oricâtă știință ar acumula omenirea... De sufletul nostru să grijim, să-l luminăm, sufletul nostru să-l înfrumusețăm cu lucruri bune și frumoase și să-l hrămin cu cuvântul lui Dumnezeu, să îngăduim lui Dumnezeu cu fapte bune - spunea Cazania lui Varlaam. După ce a trecut de homo faber, homo sapiens, omul și-a dat seama de superioritatea sa asupra adversităților naturale și sociale, și-a dat seama că se poate detașa de ele, că este singura ființa care râde și
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
pe filieră neogreacă 117 și a făcut parte, cum era previzibil, din vocabularul teologic, denumind culegeri de formule sapiențiale sau învățături religioase, uneori cu caracter didactic. Predicile selectate ale Sf. Ioan Gură de Aur, tipărite în 1691 poartă acest nume: "cazanii alese și sfinte învățături cărora și Mărgăritariuri le zic"118. Acest mod de utilizare rezistă până spre începutul secolului al XIX-lea. Îl găsim în prefața unui chiriacodromion din 1811: "mărgăritari prea străluciți care înfrumusețează și împodobesc toată grozăvia noastră
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
doina dorurilor noastre”. Ea este logos, principiu ultim al existenței neamului, mijlocind comuniunea cu Dumnezeu: „Limba noastră îi aleasă/Să ridice slavă-n ceruri/Să ne spuie-n hram ș-acasă/Veșnicele adevăruri.// Limba noastră-i limbă sfântă,/Limba vechilor cazanii,/Care-o plâng și care-o cântă/ Pe la vatra lor țăranii”. Dominanta mistică a obținut în poezia și publicistica lui M. atât aspect de doctrină creștină și socială, cât și de manifest estetic. SCRIERI: Poezii, pref. Petre V. Haneș, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. Altă lucrare, Proza oratorică în literatura română veche, este o cercetare amplă și propune interpretări care ordonează într-un sistem cu articulații ferme și acorduri profitabile numeroasele producții aparținând vechii arte oratorice românești, precum Cazaniile lui Coresi, Carte de învățătură a lui Varlaam, orațiile de nuntă, cuvântările protocolare, encomiastice, panegiricele, Didahiile lui Antim Ivireanul ș.a. Ideea pe care o demonstrează sinteza Vocația europeană a literaturii române vechi este aceea că literatura noastră din secolele al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
exprimă În Etica Nicomahică. III. Etică și educație Preocupări etice românești cu privire la formarea conștiinței morale caracterul polar al virtuților - pentru dragoste - păcatul pizmei, pentru Îndurare - nemilostivenia, pentru pace - Întristarea, pentru dreptate, strâmbătatea - ne recomandă practicarea binelui și respectarea legii morale. Cazania lui Varlaam și Psaltirea lui Dosoftei cuprind Învățături morale transmise pe un ton familiar, direct și cu pronunțat caracter educativ. Idei etice și morale sunt cuprinse, chiar dacă nu cu caracter sistematic, și În operele cronicarilor. Autorul unei Istorii a Țării
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
București, 1986; Contribuții istorice privind perioada 1918-1939, București, 1987; Românitate, continuitate, unitate, Sibiu, 1988; Tâlcuiri noi la texte vechi, București, 1989; Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă, îngr. Dumitru Stăniloae, București, 1995; De la Gherman din Dacia Pontică, Nicolaus Olahus și Cazania lui Varlaam la Inocențiu Micu, Ion Creangă și Gh. Lazăr, Sibiu, 1997; Amintirile mitropolitului Antonie Plămădeală... Convorbiri cu Carmen Dumitriu și Dragoș Șeuleanu, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1999. Antologii: Spiritualitate și istorie la Întorsura Buzăului, Buzău, 1983; Pagini dintr-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
Vlad Țepeș (1961; Premiul Ministerului Învățământului), cu o interesantă încheiere privind slava carpatică în care au fost scrise aceste narațiuni, a operat distingeri însemnate și demonstrații de erudiție filologică. După părerea sa de eminent cunoscător al vechii literaturii omiletice, prima Cazanie a lui Coresi (din 1567) este o tălmăcire a Postillei de Neagovo, culegere de cazanii puternic înrâurită de dogma calvină, alcătuită pe la 1550 în slavona ucraino-carpatică, iar a doua Cazanie coresiană aduce în românește textul Cazaniei tipărite în 1569 la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
au fost scrise aceste narațiuni, a operat distingeri însemnate și demonstrații de erudiție filologică. După părerea sa de eminent cunoscător al vechii literaturii omiletice, prima Cazanie a lui Coresi (din 1567) este o tălmăcire a Postillei de Neagovo, culegere de cazanii puternic înrâurită de dogma calvină, alcătuită pe la 1550 în slavona ucraino-carpatică, iar a doua Cazanie coresiană aduce în românește textul Cazaniei tipărite în 1569 la Zabludovo, în Lituania, de Ivan Feodorov; în fine, Carte românească de învățătură, imprimată de mitropolitul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
părerea sa de eminent cunoscător al vechii literaturii omiletice, prima Cazanie a lui Coresi (din 1567) este o tălmăcire a Postillei de Neagovo, culegere de cazanii puternic înrâurită de dogma calvină, alcătuită pe la 1550 în slavona ucraino-carpatică, iar a doua Cazanie coresiană aduce în românește textul Cazaniei tipărite în 1569 la Zabludovo, în Lituania, de Ivan Feodorov; în fine, Carte românească de învățătură, imprimată de mitropolitul Varlaam în 1643, se sprijină în bună măsură pe omiliile adunate în Tisavros (Comoara) de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
vechii literaturii omiletice, prima Cazanie a lui Coresi (din 1567) este o tălmăcire a Postillei de Neagovo, culegere de cazanii puternic înrâurită de dogma calvină, alcătuită pe la 1550 în slavona ucraino-carpatică, iar a doua Cazanie coresiană aduce în românește textul Cazaniei tipărite în 1569 la Zabludovo, în Lituania, de Ivan Feodorov; în fine, Carte românească de învățătură, imprimată de mitropolitul Varlaam în 1643, se sprijină în bună măsură pe omiliile adunate în Tisavros (Comoara) de grecul Damaschin Studitul. A încercat, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
începutul celui de al XVIII-lea are loc și în Țările Române o anumită intensificare a interesului pentru carte; acum încep să apară și lucrări laice, chiar dacă ponderea covârșitoare o dețin încă tipăriturile religioase 71. După apariția, în 1643, a Cazaniei mitropolitului Varlaam, încep să circule și alte lucrări în limba română. Nu cu mult peste 100, din 1643 până în 1705, după cum înregistrează Bibliografia românească veche 72. Dintre acestea, peste 90% sunt tipărituri cu pregnant caracter religios. Un impact covârșitor trebuie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Andrei Eșanu, traducere din limba latină și indici de Dan Slușanschi, Editura Institutului Cultural Român, București, 2007, p. 306. 10 Câteva exemple, culese din Cornelia Papacostea-Danielopolu, Lidia Demény, Carte și tipar în societatea românească și sud-est europeană, pp. 114-121: o Cazanie a lui Varlaam a fost tranzacționată, imediat după apariția sa, în schimbul a... 35 de capre; în 1655, ea prețuia cât "o iapă întărnițată" (deci cu tot cu șa); Știm, tot din însemnări, că în anul 1674, o mierță de grâu costa 30
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ea prețuia cât "o iapă întărnițată" (deci cu tot cu șa); Știm, tot din însemnări, că în anul 1674, o mierță de grâu costa 30 de bani, una de bob 20 de bani și un caș 30 de bani, când exemplarele din Cazanie se vindeau cu prețul mediu de 18-20 florini." (p. 117). Aceste prețuri frustrante au existat până tâziu, de vreme ce, la 1741, un Minei era cumpărat în schimbul unui loc de livadă dintr-un sat de lângă Râmnic. Vezi N. Cartojan, Alexandria în literatura
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]