263 matches
-
provizorii ale timpului, și de aceea cărturarul o alcătuiește cu preocuparea lesnicioasei ei înțelegeri de către cititorii români de pretutindeni. VIRGIL CÂNDEA SCRIERI: Carte românească de învățătură, dumenecele preste an și la praznice împărătești și la svănți mari, Iași, 1643; ed. (Cazania 1643), îngr. J. Byck, București, 1943; ed. 2, București, 1966; Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, [Mănăstirea Dealu], 1645; Opere, I, îngr. Manole Neagu, Chișinău, 1981; Opere. Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, îngr. și introd. Mirela Teodorescu, București, 1984
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
traducere de Varlaam, mitropolitul Moldovei către 1618, Iași, 1915; Iorga, Ist. lit., I, 252-259; P. P. Panaitescu, L’Influence de l’oeuvre de Pierre Mogila, archevêque de Kiev, dans les Principautés Roumaines, Paris, 1926, 49-81; Petre V. Haneș, Vechile noastre cazanii: Coresi, Varlaam, Mănăstirea Dealu, PIL, 1931; Gr. Scorpan, Locul Cazaniei lui Varlaam în vechea noastră literatură omiletică din sec. XVI și XVII, CI, 1937-1940, 1-2, 1943, 89-120; Demostene Russo, Studii istorice greco-române, I, București, 1939, 229-236; Augustin Z. N. Pop
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
Ist. lit., I, 252-259; P. P. Panaitescu, L’Influence de l’oeuvre de Pierre Mogila, archevêque de Kiev, dans les Principautés Roumaines, Paris, 1926, 49-81; Petre V. Haneș, Vechile noastre cazanii: Coresi, Varlaam, Mănăstirea Dealu, PIL, 1931; Gr. Scorpan, Locul Cazaniei lui Varlaam în vechea noastră literatură omiletică din sec. XVI și XVII, CI, 1937-1940, 1-2, 1943, 89-120; Demostene Russo, Studii istorice greco-române, I, București, 1939, 229-236; Augustin Z. N. Pop, Biografia mitropolitului Varlaam al Moldovei, București, 1940; Călinescu, Ist. lit.
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
1937-1940, 1-2, 1943, 89-120; Demostene Russo, Studii istorice greco-române, I, București, 1939, 229-236; Augustin Z. N. Pop, Biografia mitropolitului Varlaam al Moldovei, București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 15, Ist. lit. (1982), 13; Cartojan, Ist. lit. (1996), 191-201; Florea Mureșanu, Cazania lui Varlaam (1643-1943). Prezentare în imagini, Cluj, 1944; N. I. Chițescu, Trei sute de ani de la Răspunsul lui Varlaam la catehismul calvinesc. 1645-1945, BOR, 1945, 11-12; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 173-179; Leca Morariu, Cazania lui Varlaam, Râmnicu Vâlcea, 1945; Al. Rosetti, Varlaam
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
13; Cartojan, Ist. lit. (1996), 191-201; Florea Mureșanu, Cazania lui Varlaam (1643-1943). Prezentare în imagini, Cluj, 1944; N. I. Chițescu, Trei sute de ani de la Răspunsul lui Varlaam la catehismul calvinesc. 1645-1945, BOR, 1945, 11-12; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 173-179; Leca Morariu, Cazania lui Varlaam, Râmnicu Vâlcea, 1945; Al. Rosetti, Varlaam, „Cum vorbim”, 1949, 8; Victor Vlăduceanu, Mitropolitul Varlaam al Moldovei, MB, 1957, 10-12; 300 de ani de la moartea mitropolitului Varlaam, MM, 1957, 10-12 (semnează Augustin Z. N. Pop, Teodor Bodogae, Ioan Lupaș
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
Varlaam, MM, 1957, 10-12 (semnează Augustin Z. N. Pop, Teodor Bodogae, Ioan Lupaș, Constantin Nonea, Paul Mihail, Emil Diaconescu, C. A. Stoide, Scarlat Porcescu); Liviu Onu, Observații cu privire la contribuția lui Varlaam la dezvoltarea limbii române literare, VSD, 35-60; Nestor Vornicescu, Cazaniile noastre, MM, 1961, 3-4; Lăudat, Ist. lit., I, 125-137; Pandele Olteanu, Les Originaux slavo-russes des plus anciennes collectionnes d’homélies roumaines, RSL, 1963; Ist. lit., I, 337-346; Atanasie Popa, Texte vechi în Cazania lui Varlaam, MA, 1965, 1-3; Gavril Istrate
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
limbii române literare, VSD, 35-60; Nestor Vornicescu, Cazaniile noastre, MM, 1961, 3-4; Lăudat, Ist. lit., I, 125-137; Pandele Olteanu, Les Originaux slavo-russes des plus anciennes collectionnes d’homélies roumaines, RSL, 1963; Ist. lit., I, 337-346; Atanasie Popa, Texte vechi în Cazania lui Varlaam, MA, 1965, 1-3; Gavril Istrate, Varlaam, CRC, 1969, 1; Ivașcu, Ist. lit., I, 140-144; Pandele Olteanu, Elemente de folclor și de literatură populară din „Cazania” mitropolitului Varlaam în lumina izvorului neogrec „Cuvântările lui Damaschin Studitul”, București, 1969; Pandele
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
homélies roumaines, RSL, 1963; Ist. lit., I, 337-346; Atanasie Popa, Texte vechi în Cazania lui Varlaam, MA, 1965, 1-3; Gavril Istrate, Varlaam, CRC, 1969, 1; Ivașcu, Ist. lit., I, 140-144; Pandele Olteanu, Elemente de folclor și de literatură populară din „Cazania” mitropolitului Varlaam în lumina izvorului neogrec „Cuvântările lui Damaschin Studitul”, București, 1969; Pandele Olteanu, Izvoare, originale și modele bizantino-slave în operele mitropolitului Varlaam, BOR, 1970, 1-2; Piru, Ist. lit., I, 96-104; Rosetti - Cazacu - Onu, Ist. lb. lit., I, 114-132; Atanasie
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
lui Damaschin Studitul”, București, 1969; Pandele Olteanu, Izvoare, originale și modele bizantino-slave în operele mitropolitului Varlaam, BOR, 1970, 1-2; Piru, Ist. lit., I, 96-104; Rosetti - Cazacu - Onu, Ist. lb. lit., I, 114-132; Atanasie Popa, Care este contribuția lui Varlaam la Cazania sa din 1643, MM, 1972, 3-4; Pandele Olteanu, Unul din izvoarele neogrecești ale „Cazaniei” mitropolitului Varlaam (1643): „Comoara” lui Damaschin Studitul, RSL, 1972; Florentina Zgraon, Considerații filologice asupra primei traduceri manuscrise a „Scării” lui Ioan Sinaitul, LR, 1976, 3; Pandele
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
mitropolitului Varlaam, BOR, 1970, 1-2; Piru, Ist. lit., I, 96-104; Rosetti - Cazacu - Onu, Ist. lb. lit., I, 114-132; Atanasie Popa, Care este contribuția lui Varlaam la Cazania sa din 1643, MM, 1972, 3-4; Pandele Olteanu, Unul din izvoarele neogrecești ale „Cazaniei” mitropolitului Varlaam (1643): „Comoara” lui Damaschin Studitul, RSL, 1972; Florentina Zgraon, Considerații filologice asupra primei traduceri manuscrise a „Scării” lui Ioan Sinaitul, LR, 1976, 3; Pandele Olteanu, Damaschin Studitul și mitropolitul Varlaam al Moldovei, MM, 1976, 3-4; Dan Horia Mazilu
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
Sinaitul, LR, 1976, 3; Pandele Olteanu, Damaschin Studitul și mitropolitul Varlaam al Moldovei, MM, 1976, 3-4; Dan Horia Mazilu, Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea, București, 1976, 157-189; Șchiau, Cărturari, 104-120; Dicț. lit. 1900, 882-885; Florian Dudaș, Cazania lui Varlaam în Transilvania, pref. Virgil Cândea, Cluj-Napoca, 1983; Mazilu, Proza, II, 42-91; Cărți românești de artă oratorică, pref. Mircea Frânculescu, București, 1990, XXIV-XXVIII; Manolescu, Istoria, I, 33-36; Păcurariu, Ist. Bis., II, 15-30; Mazilu, Recitind, I, 115-116, 331-338, 470-471, passim
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
valori, oricâtă știință ar acumula omenirea... De sufletul nostru să grijim, să-l luminăm, sufletul nostru să-l înfrumusețăm cu lucruri bune și frumoase și să-l hrămin cu cuvântul lui Dumnezeu, să îngăduim lui Dumnezeu cu fapte bune - spunea Cazania lui Varlaam. După ce a trecut de homo faber, homo sapiens, omul și-a dat seama de superioritatea sa asupra adversităților naturale și sociale, și-a dat seama că se poate detașa de ele, că este singura ființa care râde și
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
devenit institutor, se explică și prin existența acestei săli și a unor clădiri alăturate în care apoi, a locuit Mihai Eminescu, Ion Slavici, Samson Bodnărăscu și Miron Pompiliu. În tiparnița de la Trei Ierarhi s-a tipărit în anul 1643 și Cazania lui Varlaam. Când în anul 1882 s-a început restaurarea bisericii, Sala gotică a fost transformată toată în paraclis, pentru ținerea slujbelor dumnezeiești de către preoții bisericii Trei Ierarhi, mai numită și a Treisfetitelor. S-a restaurat și în 1905 șpi
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
ca prin creativitatea lingvistică pe care au promovat-o, să creeze noi cuvinte care au îmbogățit limba, i-au dat acea frumusețe pe care mulți i-o recunosc. O limbă “ca un fagure de miere“ cum spunea Eminescu, “limba vechilor Cazanii care-o plâng și care-o cântă pe la vatra lor țăranii“ cum spunea Matveevici, dar și atenționarea pe care-o făcea Sion atunci când la poceala de cuvinte adesea împrumutate într-un limbaj al Coanelor Chirița, el spunea: “Mult e dulce
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
pluralului chisturi, în afară de respectarea unei norme gramaticale (câte abateri există în limba română !!! A n-are nimic benefic. Limba română este cea IOAN PAUL154 mai muzicală limba latină. Cum sună “nefrita multichistică” și cum “nefrita multichisturică”? Rămânem la limba vechilor Cazanii, chiar dacă unii colegi s-au grăbit să adopte nouă formă. Chiștii inflamatori mai pot lua naștere prin obliterarea directă a canalelor de secreție ale glandelor cât și prin aderarea în urmă proliferării a vârfurilor unor pliuri ale mucoaselor cu reținerea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Moldova (al doilea transport). 14.X. De ziua „Sfintei Cuvioase Parascheva”, în sala Henry Coandă de la Palatul Culturii, s-au desfășurat o serie de manifestări legate de „Sărbătorile Iașului”. Pornind de la primele mențiuni legate de Sf. Parascheva și Iași, din „Cazania lui Varlaam” și 'Cronica” lui Enache Kogălniceanu, vorbitorii: Valentin Ciucă, Valeriu Slusar, Benoit Vits, directorul Centrului Cultural Francez, au subliniat că această sărbătoare a devenit, în timp, simbolul unității întregii românimi. 25.X. Ziua Armatei, s-au plantat puieți de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
la cântarea la strană, cel mai important Îl reprezintă introducerea limbii române În Biserică. Era foarte greu, pentru un român, chiar dacă Învăța de mic, să cânte În slavonă sau greacă. La Începutul domniei lui Brâncoveanu, În românește se citeau doar Cazania, Apostolul și Evanghelia, dintre care numai Apostolul era citit de cei din strană. Creștinii nu Înțelegeau ce se cânta În biserică și poate același lucru se Întâmpla și În cazul psalților și al preoților. De procesul de introducere al limbii
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
și VIAȚA în vecii vecilor! 38. Păcatul clevetirii (bârfirii) Într-un sat o femeie se lăuda cu credința ei și cu învățătura ei despre Dumnezeu. Adevărat era, că ea era nelipsită de la biserică, avea memorie bună, îi plăcea slujba, predica, cazania și avea darul povestirii, dar avea un păcat de care nu putea să se debaraseze. Îi plăcea să bârfească. Odată îi zise preotului că ea vrea să se desăvârșească și să se jertfească pentru ceva, care-I place Domnului Hristos
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
povestirile cronicărești (mai ales în letopisețele moldovenești, mai atente la traseul meritoriu al personajelor), cât și în paginile vieților de sfinți, acolo unde miraculosul irupe continuu în profan (cazul Jitiei Sfântului Gheorghe din Mineele râmnicene, a Jitiei Sfântului Tiron din Cazania lui Varlaam, a Jitiei Sfântului Sisinie din Codex Sturdzanus). Pornindu-se de la situații reale, ca în cazul martirului Gheorghe, tras pe roată și decapitat în Nicomedia sub Granis Varius în anul 284, sfinții ajung să fie integrați în imaginarul puterii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
școală și să ne gândim că acolo unde este învățătură se vor tipări și cărți. Așa sa întâmplat și la mănăstirea Trei Sfetite. De sub teascurile tiparniței trimise de „Pătrașco Moghila arhiepiscopul Kievului”, așezate în chiliile mănăstirii - în 1643 - a ieșit „Cazania” sau „Carte românească de învățătură”, prima tipăritură în limba română. Aș mai adăuga și „Sinodul interortodox de la Iași”, care s-a ținut în sala Gotică în anul 1642. Acest Sinod a fost prezidat de Vasile Lupu voievod și de Mitropolitul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
-i graiul pâinii Când de vânt, se mișcă vara. În rostirea ei bătrânii Cu sudori sfințit-au țara. Limba noastră-s vechi izvoade, Povestiri din alte vremuri, Ce citindu-le-nșirate Te-nfiori și te cutremuri. Limba noastră-i limbă sfântă, Limba vechilor cazanii Care-o plâng și care-o cântă Pe la vatra lor, țăranii ! (selecții din Alexe Mateevici) B baieră ața cu care se strânge gura cămeșii țărănești la gât bainet baionetă bandă fanfară batăr măcar bătaie război, luptă bârdâcai (a) a căuta
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
are grijă azi de ea ? Reamintindu-ne că este pensionară și are 93 de ani, la 8 iulie, în plic, ne punea și un alt set de versuri, asupra celor intitulate « Mitică » și « Limba noastră » - vestita poezie, « cu limba vechilor cazanii » - ne sensibiliza, precizându-ne nostalgic, dar cu note grave la care nu se mai referă astăzi tinerii noștri : Cântece pe care le-am învățat de la bunul meu tată, cântate de el în primul război mondial. Era fără mâna stângă, mare
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Limba noastră-i frunza verde, Sbuciumul din codrii veșnici, Nistrul lin, ce-n valuri pierde Ai luceferilor sfeșnici. Limba noastră-s vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Și, citindu-le-nșirate Te-nfiori adânc și tremuri. Limba noastră-i limbă sfântă Limba vechilor cazanii Care-o plâng și care-o cântă, Pe la vatra lor țăranii. Limba noastră îi aleasă Să ridice slavă-n ceruri Să ne spuie-n hram ș-acasă Veșnicele adevăruri. Nu veți plânge-atunci amarnic Că vi-i limba prea săracă. Și-
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
urmăririi unei ținte bine gândite și definite, pe o cale sigură, trasată și indicată de înaintașii care nu s-au dezis și n-au oscilat bătuți de vântul părerilor lumești. În Biserică, la Sfânta Liturghie, tata rostea Crezul și citea Cazania. Când am sosit acasă din închisoare, invocând slăbirea dinților care-i afecta dicția, mi-a predat cinstea. Mulți, foarte mulți bărbați din sat îmi ziceau: Dom’ Costică ți-a lăsat moștenire zicerea Crezului, dar după dumneata, eu îl voi spune
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
el după moarte. Și uite-așa, din una, din alta, ajungem la chilia călugăru lui de l a vie. Câteva cărți pe o policioară. Artur Gorovei o trage pe cea m ai ponosită și mi explică. E vorba de o Cazanie care nu s e ști e unde a fost tipărită, dar în 1787 aparținea cuiva care blestema pe cel ce ar fura-o. Mai departe o însemnare din 1821, luna lui iulie. „Prădând turcii biserica Curălari din târgul Ieșului, am
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]