2,977 matches
-
pentru o misiune de luptă. Nu am primit nici o dispoziție privind angajarea tehnicii într-o deplasare în raionul de alarmă, situat undeva în afara localității și nici nu mi-a pomenit nimic despre situația de la Timișoara. Întregul personal se afla în cazarmă, mulți dintre noi știam că urmează o convulsie socială, care-l viza pe șeful statului Nicolae Ceaușescu și evident regimul pe care-l patrona. Nu aș putea spune că se instalase teama în unitate, vizavi de evoluția evenimentelor în țară
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
exista deocamdată. La fel am procedat și cu alți șefi de instituție din oraș. Mi-am atras oprobriul multor trântori ai orașului Huși. Astfel că într-o zi tot în prag de anul nou, eram cu mașina poliției la poarta cazărmii unității de chimie militară unde m-a interpelat un ceferist care nu mă cunoștea, spunând că vrea să vorbească ,,cu comunistul ăla de Șapcă”. Eu lam întrebat pentru ce este supărat pe Șapcă, dânsul spunând că nu trebuia menținut în
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
decembrie 1962 am fost chemat pentru încorporare la Comisariatul Militar Huși. Eram un om cu dorința de cunoaștere și aș fi vrut să fac armata mai departe, dar ne-am pomenit luați de la comisariat de un delegat și duși în cazarma din Huși unde azi sunt polițiștii de frontieră. Prima operațiune a fost tunsul și primirea hainelor, unitatea având un efectiv mare de ordinul sutelor de militari, cadre și civili. A urmat o perioadă de acomodare, două săptămâni de zile, timp
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
presupuse maiorul Smith. În acel moment, colonelul Pruritanal hotărî să se ridice de pe scaun. Din cauza hemoroizilor, șezutul său dădea tot mai frecvente semne de nervozitate. Făcu cinci pași mari de-a latul Încăperii, pînă la fereastră, de unde, privind În curtea cazărmii, văzu autocarul clubului de fotbal F.C. Walt, care tocmai intra pe poartă. Colonelul se Întoarse cu o Întrebare mută pe buze către camarazii săi. Nimeni nu Îndrăzni să-i răspundă. Arătau surmenați și i se făcu milă de ei. Dintr-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cenușii, oameni mohorîți cărînd ceva În sacoșe, trotuare asfaltate mărginite de vitrine din profile de oțel sudat, străzi murdare, pline de gropi, terenuri virane pe care se depozitau gunoaie, bîntuite după lăsarea serii de haite agresive de cîini... O imensă cazarmă, sau mai degrabă un imens ghetou, ca mai toate orașele ridicate În timpul regimului comunist. Aici Îl trimisese destinul În urmă cu aproape zece ani, Într-o misiune pe care nu o Înțelesese niciodată. Practic, nu avea nimic de făcut, trebuia
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
strîngîndu-l de boașe pe Pitic, dar nu s-a putut, așa că ne-am zis nu-i nimic, o să ne întoarcem, și mîine e o zi, străzile erau deja pustii, poate o să vină și Roja dacă o să reușească să scape din cazarmă, și Curistul, și Părințelul, și o să facem echipă, trebuia doar să mai rezistăm o noapte. M-a dat de gol, spune Tîrnăcop, puteai să taci Gulie, nu trebuie să fii detectiv ca să faci diferența între scîrna de om și cea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că va fi cine știe ce, simți nevoia să l încurajeze și să se scuze printre rînduri pentru secretele și misterul de care s-a lăsat mereu înconjurat cu bună-știință, ar fi trebuit să-ți dau voie să-ți alegi propriul drum, cazarma nu a fost pentru tine. Deci asta îl chinuise, își dădu Roja repede seama, pentru atîta lucru nici n-ar mai fi fost nevoie de o atmosferă protocolară, din fericire încă era foarte tînăr și avea toată viața înainte, încercă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
automate pe baza principiului schimbului de gaze, cum se încarcă lovitura unui aruncător de grenade, cum se desface în bucățele un pistolet și cum se poate reasambla la loc în doar cîteva secunde. Și, lucrul cel mai important, că o cazarmă oferă privilegiul de a avea o lume alternativă celei civile, în care te poți refugia la nevoie și care poate chiar să-ți distragă atenția de la anumite evenimente neplăcute care se petrec într-o dictatură. Se înșelase oare atunci atît
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Regizoraș. Le-am dat de la bun început de înțeles că nu eram interesat de oferta lor. — Așa am pățit și noi, reia Gulie, cînd să ai nevoie de dom’ Roja, ia-l de unde nu-i. Ba spunea că e le cazarmă cu dumneavoastră, ba că e ocupat cu organizara grupului Bisericuța, ba alte alea. — Și cînd să-l așteptăm în seara cu pricina, spune Tîrnăcop, cînd aveam întîlnire la Baracă, să nu vă vină să credeți, cine credeți că sosește primul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
din camioane și să-și prezinte armamentul și muniția la control. Totul a fost găsit în ordine, iar armele au fost puse în rastel. Băieții au fost trimiși la masă, apoi au fost lăsați la program de voie în incinta cazărmii. Doar cîțiva au ales să se odihnească, majoritatea s au înghesuit la televizor să urmărească cum în fața unei întregi națiuni li se pregătea moartea. Sper că nu ești chiar atît de tîmpit să mai încerci s-o ștergi și de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
lucru: ai fost Îndrăgos...tit vreodată? Douăzeci și doi Cantina săracilor la care Antoniu se hotărăște În fine să meargă, se află pe o stradă dosnică de lângă podul Elefterie, Într-o casă cu aspect colonial, care a fost pe rând: cazarmă, internat de băieți, oficiu de pensii, și arhivă a unui liceu militar . De vreo câțiva ani, În casa retrocedată urmașilor proprietarilor, a luat ființă din inițiativa lor creștinească, această cantină care are ca patroni spirituali Sfinții Petru și Pavel. Antoniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
voce feminină. — Ah, voi, soldații! spuse funcționarul de la mesagerie. Nu Înțelegeți nici jumătate din ce se petrece. — Asta așa-i, spuse Ninici. Pierdem vremea ore Întregi cu baioneta la armă. N-o să fie cumva iarăși război, nu? Du-te la cazarmă, vino la gară... N-avem când afla ce se petrece. Punct, punct, punct, liniuță - telegraful continua să sune. Lukici tăie pachetul de cărți În trei părți egale. Uneori cărțile se lipeau una de alta și Își umezea degetele ca să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
el onest, fără să se desconsidere, dar folosește la maximum ceea ce are. — Da, da, aici maiorul Petkovici. Vocea cea insolentă scăzu puțin În volum. Ninici prindea doar fragmente de cuvinte. — În nici un caz... Belgrad... cercetați trenul. — Să-l duc la cazarmă? Vocea se ridică puțin pentru a-și Întări spusele: — Nu. Cu cât Îl zăresc mai puțini, cu atât mai bine... Pe loc. — Dar să știți, protestă maiorul Petkovici, că nu avem condiții aici. Ce putem face cu el? — ...doar câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
iritat, că uită să sigileze două din ele. Pe acestea, desigur, Ninici le citi - soția lui va fi mândră de el În seara asta. Una din ele era pentru șeful oficiului vamal, dar aceea era sigilată - una era pentru căpitanul cazărmii și ordona dublarea imediată a gărzii de la gară și distribuirea a câte douăzeci de cartușe pentru fiecare om. Asta Îl făcu pe Ninici să se neliniștească. Oare e semn de război, e semn că vin bulgarii? Sau „roșii“? Își aminti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
să ia prânzul, spuse cu invidie tovarășul lui Ninici. De când sunt aici, n-am auzit niciodată o locomotivă atât de zgomotoasă, spuse Ninici. Apoi luă seama la ce-i spuse camaradul. — Maiorul are parte de-o masă caldă, adusă de la cazarmă, zise el. Dar nu-i spuse prietenului său că venea șeful poliției de la Belgrad. Păstră aceste informații pentru soția lui. — Ești norocos. Întotdeauna am crezut că-i un lucru bun să te bucuri de un prânz În toată legea. Văzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Încăperea maiorului, unde masa era deja așternută și ofițerii făceau progrese cu băutul vinului, ea plecase deja. Îi lăsase prânzul pe marginea drumului. Unde este? Îl Întrebă pe celălalt soldat. — A vorbit cu șoferul și apoi s-a Întors la cazarmă. Părea foarte agitată de ceva. Ninici simți un puseu de dezamăgire. Abia aștepta să-i spună soției sale povestea venirii colonelului Hartep, iar acum șoferul i-o luase Înainte. Întotdeauna se Întâmpla așa. Viața unui soldat e viață de câine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cu dumneata? El răspunse vag, uitând să se dea deoparte ca s-o lase pe ea să intre prima: — Eu rămân aici. Pe mine unde or să mă ducă? Întrebă Josef Grünlich după ce ușa se Închise. — Dar pe mine? — La cazărmi, bănuiesc, cel puțin noaptea asta. Nu există tren spre Belgrad. Au lăsat soba să se stingă. Încercă să arunce o privire pe fereastră, spre țărani, dar se pare că aceștia obosiseră să mai aștepte și plecaseră acasă. Spuse cu ușurare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Tovarășul lui scuipă ca să-și arate disprețul și murmură printre dinți ceva despre evrei. Unde pot cere câteva informații? — Este domnul maior, spuse omul cu Îndoială. Sau funcționarul de la biroul șefului de gară. — Nu puteți vorbi cu maiorul. E la cazarmă, spuse celălalt soldat. Myatt, fără să se gândească, se dădu mai aproape de ușă: auzise Înăuntru un murmur slab de voci. Soldatul cel ursuz deveni brusc nervos și brutal. Bătu cu patul armei la picioarele lui Myatt: — Pleacă! Nu ne trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Cuțitașul lui Grünlich făcea cranț, cranț, cranț. Un șurubel ieși și se auzi un clinchet ca de ac căzut pe podea. Nu, spuse Czinner. Tovarășului tău s-ar putea să nu-i placă asta. — S-a dus până În oraș, la cazarmă, ca să vorbească cu maiorul. Este pe-aici un străin care pune tot felul de Întrebări. Crede că e ceva În neregulă. — Un străin? Întrebă dr. Czinner și gura i se uscă din cauza speranței. A plecat? — Tocmai s-a Întors la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
căzut, lăsând pereții În picioare. Era Îngrozit, mut și Încremenit, iar revolverul rămase nemișcat În palma maiorului. Maiorul Petkovici nu-și ieși din fire. Îl privi pe celălalt curios și hotărât prin pince-nez-ul său de aur. Avea toate trăirile specifice cazarmei În degetul mic. Pe lângă cărțile ferfenițite de strategie gemană, pe rafturi se mai afla o mică serie de volume de psihologie. Îi cunoștea pe toți soldații săi cu profunzimea unui confesor și știa până unde mergea brutalitatea acestora, până unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
band. La radio e muzică celtică, gangsta rap și muzică indiană de sitar. Dinaintea mea sunt îngrămădite piese din sanatorii și studiouri de film, elevatoare industriale și rafinării. La radio e trance electronic, reggae, vals. Bucăți de catedrale, închisori și cazărmi, amestecate grămadă. Cu pensula și lipiciul, pun cap la cap coșuri de fum, acoperișuri vitrate, domuri geodezice și minarete. Apeducte romanice lipite de clădiri art deco lipite de cafenele pentru fumătorii de opiu lipite de cârciumi din Vestul sălbatic lipite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
apăra capitala țării. Într-o zi, împăratul Wen a vizitat cele trei localități din apropierea orașului Chang'an. A ajuns mai întâi la Bashang. Generalul Liu Li l-a întâmpinat împreună cu ofițerii și ostașii, organizând o ceremonie grandioasă. La intrarea în cazarmă, împăratul și suita sa nu au întâmpinat nici o dificultate. Apoi, împăratul a ajuns la Jimen. Primirea a fost la fel de grandioasă. În cele din urmă, împăratul Wen a venit la Xiliu. Paza taberei unde era armata condusă de Zhou Yafu, văzând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de flăcări. Purtate de vânt, focul s-a răspândit și la navele de război ale lui Cao legate între ele cu lanțuri. A izbucnit imediat un incendiu puternic. Toatele navele s-au făcut scrum. Cao Cao a observat că toate cazărmile unde erau depozitate cerealele luaseră foc, fiind incendiate de ostașii trimiși înainte de Zhou Yu. Forțele aliate au lansat o ofensivă violentă. Trupele conduse de Cao Cao au suferit o înfrângere dezastruoasă, fiind nevoite să se retragă în nordul țării. Tactica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
căruia Uca (între noi, luptătorii din Rezistență) îi zicea Generalul, pe care bunicul nostru nici nu-l numea și despre care unchiul nostru, Didi, spunea ăla - încerca să-i amăgească pe frații Florian, să le slăbească vigilența în propria lor cazarmă, apartamentul 40. Iar noi, băieți fiind, deci un fel de curcani tineri, cu mărgelele, penele și instinctele noastre, nu-l lăsam singur cu mama cât timp eram acasă și cât nu ne copleșea somnul. Prin urmare, ne blocam toți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
sunt oamenii mai obedienți. [...] Partidele și regimurile comuniste (totalitare) sunt perfect ierarhizate. Edificiul lor este birocratic și în așa fel conceput, încă din vârf și până la bază, eșaloanele succesive se subordonează nesmintit unele altora. [...] Disciplina de partid este una de cazarmă. Ordinele nu se discută, ci se execută. [...] Regimurile comuniste nu se compun din cetățeni, ci din soldați. Iar viața soldaților presupune nesfârșite campanii, lupte, fronturi și dușmani. Limbajul comunist este un limbaj militar. Dintre toate instinctele umane, comunismul îl satisface
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]